caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Marja de eroare



 

Opţiunea electorală „împotriva tuturor!“

de (9-11-2008)

„Noi dorim introducerea unei noi opţiuni în buletinul de vot: împotriva tuturor”

Nu, nu e o glumă, e opţiunea a mai mult de o pătrime dintre electorii R. Moldova. Ei solicită introducerea în buletinele de vot a opţiunii „împotriva tuturor”! Vor să aibă posibilitatea să îşi expună cât mai REAL aprecierile electorale. În fapt, însă, putem să îl considerăm un indicator destul de exact al dispoziţiilor protestatare active din societate.

Şi acest lucru se întâmplă în contextul în care, totuşi, cadrul legislativ al RM a înregistrat o anumită evoluţie a legislaţiei electorale. Schimbările s-au produs sub influenţa factorilor interni şi s-au caracterizat prin introducerea unor restricţii şi a piedicilor pentru accederea în Parlament a alianţelor politice preelectorale (blocurilor electorale), a partidelor fără pondere masivă şi a candidaţilor independenţi (menţinerea sistemului electoral proporţional şi a pragului electoral majorat) şi pentru exercitarea democraţiei directe, prin intermediul referendumurilor.
Au existat şi multiple schimbări generate de factorii externi: monitorizarea din partea CE, implementarea Planului de acţiuni UE-RM.

În ultimele patru cicluri electorale a fost utilizat constant sistemul electoral proporţional, care a influenţat sistemul pluripartitismului. Însă, există suficiente argumente pentru promovarea modificării lui, atât din partea structurilor internaţionale, cât şi a majorităţii alegătorilor, care de mult nu mai doresc să voteze doar liste închise de partid. Noua componenţă a Parlamentului ar trebui să ia în consideraţie aceste opţiuni şi să purceadă la reforma sistemului electoral, pentru a spori interesul alegătorilor, credibilitatea şi competitivitatea partidelor şi a liderilor, pentru aprecierea internaţională.

În ce priveşte partidele politice, prevederile legislaţiei electorale determină încheierea unui acord (cod) de conduită civilizată în cadrul campaniei electorale şi există premise pentru ca acest acord să fie semnat de către principalii participanţi la campanie, iar CEC, CCA, observatorii şi mass-media urmează să vegheze respectarea normelor subscrise.

Partidele rămân principalii actori electorali. Noua Lege privind partidele politice constituie un eveniment al cărui impact este simţit atît în perioada preelectorală, cît şi după alegeri. Implementarea Legii creează deja anumite dificultăţi unor partide şi în continuare se poate manifesta drept „capcană legală” pentru partidele care nu vor putea să administreze profesional şi prudent activităţile în domeniu.

Cea mai importantă problemă o constituie însă comportamentul autorităţilor abilitate cu aplicarea legii, care deja au dat semnale că nu vor aborda aplicarea noilor reglementări în manieră permisivă şi vor căuta să utilizeze restrictiv noile reglementări, mai ales pe cele care nu sunt suficient de explicite. Pentru că numărul partidelor care se confruntă cu asemenea rezistenţă este în creştere, problema trebuie să îngrijoreze, inclusiv instituţiile internaţionale, comunitare.

Există o nouă lege şi în ce priveşte întrunirile. Aceasta acordă condiţii egale organizatorilor şi prevede o procedură liberalizată, fără autorizare prealabilă, ceea ce constituie o realizare majoră, inclusiv cu impact electoral.

Deşi au fost revizuite, prevederile legislaţiei despre statutul deputatului continuă să favorizeze posibilităţi de utilizare a factorilor administrativi pentru organizarea întrunirilor electorale şi această problemă nu a fost abordată suficient în Codul electoral: deputaţii sunt excluşi din lista funcţionarilor care trebuie să-şi suspende activitatea, dacă se înregistrează drept concurenţi electorali.

În ce priveşte mass-media şi informarea publică, persistă încă presiuni politice şi economice asupra lor. În plus, finanţarea mass-media rămîne precară, ceea ce influenţează puternic independenţa instituţională şi politica editorială. În sfera drepturilor şi libertăţilor de exprimare în Republica Moldova, situaţia continuă să provoace îngrijorări referitoare la libertatea mass-media, accesul la aceasta şi reflectarea imparţială a preconizatelor alegeri parlamentare.

Societatea civilă şi educaţia civică

În perioada electorală se manifestă activ mai multe organizaţii specializate, o implicare plenară realizându-se în cadrul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte. Organizaţiile societăţii civile sunt promotori în promovarea programelor de educaţie civică şi electorală, facilitînd informarea şi educarea alegătorilor şi pentru a căpăta eficienţă sporită, acest proces trebuie susţinut de mass-media, în special audiovizualul public.

Cadrul legislativ şi contextul electoral din Republica Moldova în preajma alegerilor parlamentare din 2009 relevă că în societate domină o anumită insatisfacţie vis-a-vis de situaţia în ţară. Printre problemele ce provoacă cea mai mare nelinişte domină sărăcia urmată de preţuri şomaj, corupţie şi viitorul copiilor. Condiţiile de viaţă, instabile şi supuse unor riscuri importante pot influenţa asupra formării dispoziţiilor electorale dominante în Moldova.

Care sunt drepturile electorale?

Asigurarea plenară a dreptului de vot in R. Moldova constituie încă o problemă insuficient abordată. Persistă recomandările vizând excluderea obligativităţii înregistrării domicilierii şi scoaterea interdicţiilor generale aplicate condamnaţilor, fără hotărâri judecătoreşti sau administrative ce ar stabili individual restricţia de a vota. Au mai apărut şi noi restricţii, impuse persoanelor cu dublă cetăţenie. La acestea se adaugă faptul că nu au fost adoptate soluţii adecvate pentru participarea la vot a cetăţenilor domiciliaţi în stânga Nistrului şi a celor plecaţi peste hotare.

Participarea la votare a cetăţenilor Republicii Moldova din localităţile din stânga Nistrului se micşorează constant de la alegeri la alegeri. Acest fapt se datorează imposibilităţii organizării de către autorităţile moldoveneşti a alegerilor în localităţile din stânga Nistrului, precum şi a rezistenţei opuse acestui proces de autorităţile transnistrene. Procedura de votare pentru locuitorii acestor localităţi este însoţită de necesitatea de a se deplasa în localităţile din partea dreaptă a Nistrului şi de riscul de a fi persecutat de autorităţile transnistrene, care refuză categoric deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile organizate de autorităţile moldoveneşti.
În cazul cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la munci peste hotare, ţinând cont de faptul că la categoria acestora pot fi atribuiţi aproximativ 1/5 din cetăţenii cu drept de vot, eforturile autorităţilor în vederea asigurării dreptului lor de vot sunt insuficiente. Un obstacol serios în asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor aflaţi peste hotare ţine de condiţiile privind securitatea votării – tipărirea buletinelor de vot şi transmiterea acestora misiunilor diplomatice trebuie realizate cât mai aproape de ziua alegerilor, dar nu mai târziu de ziua votării. Statutul de emigranţi ilegali al muncitorilor moldoveni, precum şi neîncrederea în calitatea serviciilor poştale din Republica Moldova şi ale unor ţări în care densitatea muncitorilor moldoveni este mai înaltă, complică problema asigurării dreptului de vot prin deschiderea mai multor secţii de vot şi votarea prin poştă.

Mijloacele financiare prevăzute pentru alegeri sunt în creştere, dar rămân insuficiente, iar alocarea lor se efectuează cu întârzieri şi dificultăţi.

Totuşi, una dintre cele mai disputate aspecte în campaniile electorale este compilarea deplină şi corectă a listelor de alegători. Modificările efectuate în timp în Codul electoral au creat mecanismul necesar constituirii şi verificării listelor, iar Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri” prezintă baza necesară formării Registrului alegătorilor în format electronic. Informatizarea şi securizarea procesului trebuiesc însoţite de instruire adecvată şi dotări tehnice potrivite, iar activitatea desfăşurată să fie verificabilă.

Momentul de vârf este votarea propriu-zisă. Urmată de numărarea voturilor şi rezultatele obţinute, cu probleme specifice fiecărui scrutin.

Cetăţenii RM percep sistemul democraţiei existent în ţară exclusiv la nivel instituţional, iar aspectele funcţionale ale activităţii vitale ale acestui sistem se apreciază de majoritatea populaţiei exclusiv negativ. Se remarcă un nivel deosebit de redus al participării sociale; sindicatele sunt practic nişte fantome (în UE, nivelul implicării în sindicate al locuitorilor ţărilor noi ale Uniunii Europene, ce constituie 20-25%, se consideră extrem de redus, or, în Moldova se cifrează în jurul procentului de 10%). Foarte redus este nivelul participării în acţiunile politice publice, precum şi la soluţionarea problemelor comunităţilor locale. Este caracteristic nivelul redus al cointeresării anume în soluţionarea celor mai stringente probleme sociale în comparaţie cu interesele faţă de problemele de ordin mai „virtual”. Astfel, conform nivelului unei participări mari sau foarte mari în soluţionarea problemelor locale concrete, în frunte se află participarea la construcţia sau reparaţia bisericilor, o anumită concurenţă a acestei forme de participare constă în problemele sociale „reale” – participarea activă la construcţia şi reparaţia şcolilor.

Participarea în procesul electoral este apreciată de cetăţeni ca fiind neînsemnată, neavând încredere că votul lor poate influenţa decisiv asupra schimbărilor politice.

O asemenea situaţie ne permite să constatăm faptul că societatea moldovenească este departe de formarea sistemului democraţiei consolidate în ţară.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • ion adrian: (9-11-2008 la 00:00)

    La noi, exista deja acesta posibilitate, care insa nu poate fi interpretata la modul extrem pe care l-ar dori moldovenii, in sensul ca in actuala lege electorala voturile nule din vechea lege care erau cele albe,cele mazgalite ,incorect votate etc, se impart in doua si anume voturile albe si celelalte care pastreaza numele de nule.

    Atunci, voturile albe pot constitui un avertisment, un fel de cartonas rosu, macar contra candidatilor si partidelor dintr-un anume colegiu, desi cine face asta, cred ca are in minte un nivel mai larg de avertizare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (9-11-2008 la 00:00)

    Nimic original în această propunere, izvorâtă în mod evident din practica rusească (ca multe lucruri ce se petrec în Republica Moldova) – „Protiv vseh” – „Împotriva tuturor”. Interesant e că Rusia a abandonat această alternativă în 2006, ea rămânând pe buletine în Ucraina.

    Și unele state americane au această practică, opțiunea intitulându-se „None of the above”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ion adrian: (9-11-2008 la 00:00)

    PS.Cartonasul rosu nu stiu daca exista in vre-o democratie dar poate ca nu stiu eu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Adriana: (9-11-2008 la 00:00)

    A-ti exprima in mod vadit dorinta de a nu vota pentru nimeni, consider ca e o forma destul de concludenta de exprimare a deznadejdii/dezaprobarii la care s-a ajuns la un moment dat, din partea cuiva.

    Tocmai acel… cartonas rosu…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ion adrian: (9-11-2008 la 00:00)

    Dna Adriana,
    In sensul asta intrebam si eu daca exista prevederi legale in acest sens.
    Dar mai trebuie sa adaug ceva : la noi si in general trebue stabilit prin propaganda si explicare, posibilitatea de a se interpreta astfel un vot alb, ca sa nu se poata consdidera ca votul alb ar exprima altceva decat ce spune si propozitia americana citata.
    Dar ptr asta repet, trebuie stabilita prin conventie sociala aceasta interpretare si asta a incercat sa faca Prodemocratia explicand ca cei care doresc sa dea un sens nemultumirii lor, decat sa stea acasa sau sa-si mazgalesca buletinul de vot, sa vina la vot si sa voteze alb.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.238.189.171