caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica TELEGRAMA



 

Expoziţie Rudolf Fränkel la Berlin şi la Bucureşti – „Arhitecturi urbane”

de (29-10-2008)

Expoziţia este organizată în cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2008

29.10.-20.11.2008

Vernisaj: 29 octombrie, ora 18:00

Teatrul Naţional Bucureşti, Galeria ¾ MNAC, etaj 4, B-dul Nicolae Bălcescu 2

Expoziţia se află sub patronajul doamnei Ingeborg Junge-Reyer, senator pentru dezvoltarea urbană a landului Berlin.

Rudolf Fränkel s-a născut şi a lucrat în prima parte a vieţii în Germania. Cariera berlineză a fost întreruptă brutal de instaurarea nazismului. Evreu de origine, Fränkel a apucat să emigreze în 1933 şi s-a stabilit la Bucureşti. Semnele degradării politice şi ale alunecării către un tip de regim pe care el îl cunoştea mult prea bine, l-au făcut sa emigreze din nou în 1937 către Anglia. După război avea să se stabilească definitiv în Statele Unite, unde a predat cursuri de urbanism, însă nu a mai construit practic deloc.

Această expoziţie este dedicată operei unui arhitect mult prea puţin cunoscut, precum şi ipostazelor actuale ale acestei opere, la Berlin şi la Bucureşti.

Arhitecţii berlinezi Matthias Muffert şi Benita Braun-Feldweg, alături de fotograful Iosif Kiraly vor realiza o apropiere a celor două oraşe prin creaţia acestui arhitect de excepţie.

„Fraenkel (varianta numelui folosită de el in Romania) nu a fost un pionier şi cu atât mai puţin un radical al modernismului interbelic. Mai degrabă orientată către reformă decât către revoluţie, activitatea sa s-a înscris pe linia modernismului potolit, însă nu mai puţin autentic şi a entuziasmului metropolitan, fiind apropiat mai degrabă de Erich Mendelsohn si Hans Sharoun decât de Mies van der Rohe şi Gropius.

Nu e de mirare că a avut atât de mult succes în Romania. Credo-ul său profesional se potrivea perfect cu visul metropolitan şi entuziasmul pentru modernism văzut ca expresie a progresului şi a occidentalizării, atât de caracteristice Bucureştiului interbelic. Ce-i drept, intensa sa activitate de aici este destul de greu de documentat. Aceasta, fiindcă el de fapt nu a avut niciodată dreptul de practică, autoratul fiind împărţit sau atribuit în mod oficial exclusiv celor cu care a colaborat.

Expoziţia se compune din două părţi. Prima dintre ele conţine cea mai importantă lucrare din Berlin, cartierul-gradină Atlantic, precum şi restaurarea sa de către biroul bfstudio-Architekten.

Atlantic devine astfel un model de revitalizare urbană şi de reînviere a unui spirit metropolitan.

Un model esenţial pentru un oraş cum este Bucureştiul, al cărui exceptional patrimoniu modernist, complet ignorat nu numai de societate în general, ci şi de elitele culturale, se află pe cale de deteriorare iremediabilă. Felul in care au evoluat operele lui Fränkel în ultimii 70 de ani devine subiectul celei de-a doua secţiuni. Lectura fotografică a artistului Iosif Kiraly depăşeşte scopul documentar, transfigurând mareţia şi declinul visului modernist în Bucureşti.”(Arh. Ştefan Ghenciulescu)

Parteneri:

Goethe-Institut Bukarest

architektur bf-studio, Berlin

Bienala de arhitectura Bucuresti 2008

Muzeul National de Arta Contemporana

Revista Arhitectura

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.204.176.189