caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Vandalizare a Cimitirului evreiesc Giurgiului din București

de (27-10-2008)

Cimitirul Evreiesc din Soseaua Giurgiului din Bucuresti, lacas de odihna vesnica a unui insemnat numar de evrei care au trait in Romania, a fost vandalizat, fiind distruse 131 de monumente.

In timp ce purtatorul de cuvant al Politiei, !poza29! d-l Christian Ciocan, declara ca nu exista indicii ca ar fi vorba de un act organizat, cu vreo conotatie antisemita sau satanica, existand deja un grup de suspecti, reprezentantii Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, D-nii Ossy Lazar si Aurel Vainer, declara fara ezitare ca este vorba de un act antisemit de proportii nemaintalnite – nici la cutremurul din 1977 nu au fost distruse atatea monumente.

Amanunte suplimentare se pot gasi la:
http://stiri.rol.ro/content/view/156399/4/
http://tvr.ro/articol.php?id=49326&c=128 – filmare TVR

Cu fiecare zi de intarziere in gasirea si pedepsirea faptasilor, evenimentul are din ce in ce mai bune sanse sa aduca din nou Romania in prim-planul atentiei mediatice internationale.

Aici puteți consulta lista completă a monumentelor funerare profanate http://fcer. jewish.ro/ public_html/ downloads/ lista.pdf

Ecouri

  • Marcel Kaufman: (27-10-2008 la 00:00)

    Atacarea mortilor si a pietrelor funerale in orice loc din lume starneste oroarea si indignarea in fata acestui act las si (poate) dement.

    Dar cand sunt distruse 131 de monumente din piatra si granit, nu se mai poate vorbi de acte necugetate, demente sau emotionale, ci este clar o actiune bine pusa la cale, caci a avut loc intr-o perioada in care cimitirul era inchis vreme de opt zile, deci criminalii puteau actiona in liniste!

    Pe de alta parte cred ca trebuie sa ne ferim de o exploatare politico-demagogica a unor asemenea acte de barbarie, cu atat mai mult cu cat politia are sanse minime de a-i gasi pe autorii lor. Imi amintesc cum in Franta in 1990 a avut loc un act si mai barbar in cimitirul evreesc din Carpentras (Provence): un batran proaspat ingropat a fost gasit deshumat si cu o matura infipta in… partea posterioara!

    La vremea aceea Franta se gasea inaintea unori alegeri (parlamentare sau regionale) si partidul de extrema dreapta al lui Le Pen castiga de la o zi la alta in previziunile electorale ale presei. Dintr-o data „s-a desemnat” de catre Ministrul de Interne socialist Joxe venit la fata locului criminalul potential in persoana unui grupuscul de adepti ai acestei miscari din regiune. Politia a anchetat dar nu a putut gasi nimic palpabil impotriva suspectilor.

    Totusi Franta era „emotionata”: la Paris s-a organizat o defilare de protest intre Place de la Republique si Place de la Bastille (traseu clasic al tuturor protestelor); in fruntea celor cateva sute de mii de oamenie care defilau scandand „le fascisme ne passera!” erau lideri politici ai tuturor partidelor clasice (inclusiv comunistii), lideri sindicali si – fapt unic in istoria celei dea 5-a Republici – Presedintele Mitterrand a defilat si el!!!

    Abea peste multi ani unul din participantii la acesta „tragere in teapa” s-a autodemascat in inchisoare unde se afla pentru cu totul alt delict si a desemnat drept capul bandei pe un alt tip, extremist de dreapta, mort deja, dar care actionase nu din motive politice ci sub influenta alcoolului, iar faptul ca victima era un batran evreu era o simpla intamplare: cautau un mormant proaspat mai usor de dezgropat!!

    Acum daca ma intorc la experienta mea personala: in orasul Karlsruhe unde locuiesc din 1972, a avut loc acum cativa ani o profanare a parcelei evreesti din cimitirul orasenesc cu mazgalituri de pietre funerale (mult mai inofensive decat ce s-a petrecut la Bucuresti).

    Numai ca in Republica Federala a Germaniei nimic de acest soi nu este considerat de autoritati „inofensiv” caci se stiu sub proiectoarele presei internationale.

    Doi profesori de la un liceu din oras au luat imediat initiativa de a merge spontan impreuna cu elevii lor la cimitir si vreme de mai multe ore au muncit in mod voluntar pentru a inlatura mazgaielile cu crucea incarligata de pe pietrele funerale si a repara pe cat posibil straturile cu flori din jurul mormintelor.

    Asi vrea sa aud despre asemenea initiativa si in Bucuresti: daca fiece liceu din Bucuresti ar lua in primire cateva morminte (bine inteles cu acordul familiilor sau a Comunitatii Evreilor din Bucuresti) desigur ca intr-un mod elegant s-ar spala Onoarea Romaniei aratand Lumii intregi ca Romanii in marea lor majoritate condamna asemenea acte de vandalism!

    Cer oare prea mult?

    Cred ca atata vreme cat in cartile de istorie din Romania li se va scrie elevilor ca Ion Antonescu „a fost un erou al neamului Romanesc” (ancheta ziarului D-voastra confirma aceasta parere) sunt putine sanse de a se astepta asa ceva!

  • Petru Clej: (27-10-2008 la 00:00)

    Interesant ar fi de știut ce comentează cei care fac atac de apoplexie de fiecare dată când cineva se leagă de „religia noastră strămoșească”…

  • ion adrian: (27-10-2008 la 00:00)

    Dle Clej,
    Daca la mine va referiti, atunci aflati ca:
    1. Sper sa fie prinsi si bagati la puscarie cei care comit asemenea blasfemii;
    2. Daca sunt niste copii tampiti sa fie gasiti instigatorii ca nu cred ca au facut-o de capul lor si daca au facut-o de capul lor la scoala de corectie cu ei

    3. Comentarii mai ample astept insa de la cei loviti direct in religia si in mortii lor mai mult decat de la alde mine, caci ar fi ca si cum in cazul vandalizarii zonei scriitorilor de la Bellu noi am astepta sa se indigneze altii mai mult decat noi.

    4. Sunt de acord cu propunerea dlui Kaufman care fiind in Germania poate doar sa sugereze, dar eu cred ca profesori nostri sa faca ce sugereaza dlui, si as dori sa fie dintre cei din partea religiei majoritare, ca avand mai multa forta si ca o penitenta, ca o ispasire ca asa ceva s-a intamplat impotriva unor minoritari pe un teritoriu controlat de acesti majoritari.

    PS poate ca nu as fi intervenit eu gandindu-ma sa nu impietez asupra durerii celor de alta religie decat mine dar nu pot sa nu raspund la provocarea dlui Clej si deci am scris cele de mai sus.

  • Petru Clej: (27-10-2008 la 00:00)

    Domnule Ion Adrian,

    Nu e „blasfemie” (văd că vă obsedează în continuare acest termen), ci un delict penal foarte grav, căci România e guvernată de legi, nu de Biblie. E un act de ură extrem de grav, de sorginte nazistă, care ar trebui să vă îngrijoreze în calitate de cetățean român, indiferent de etnie sau convingeri religioase.

  • ion adrian: (27-10-2008 la 00:00)

    Desi vazusem filmuletul pus in articol nu am sesizat pianul de marmura lovit dar citind azi nota lui Mircea Dinescu din Cotidianul intitulata foarte sugestiv: Un pianist ucis a doua oara, unde cred ca la acest pian distrus de „profesionisti ai urii, de descendenti ai fiarelor paroase pe care Mihail Sadoveanu le indemna la sfarsitul anilor`30, sa se intoarca in pesterile de unde au iesit”

    Nota mea de subsol: Aia da trogloditi, dle Sadoveanu…

    Si se mira in continuare Dinescu, pe buna dreptate ca presa noastra care zile in sir a deplans ca pe o „blasfemie”, o vandalizare a unui monument al pompierilor din Dealul Spirii a tratat ca pe un fapt divers acesta oribila profanare.

    Si mai spune Dinescu cu referire clara la pianul lovit: ” Ma mir cum tinerilor artisti romani nu le-au inghetat degetele pe instrumentele muzicale la aflarea vestii ca pianul de marmura ce veghea mormantul colegului lor ucis in 1945 pe stazile Bucurestiului a fost sfaramat cu topoarele”.

    Cred ca majoritatea lor, nici nu au stiut despre vandalism, din cauza unei, cred eu, deliberate nemediatizari corecte a acestul sacrilegiu.

    Asta este ce pot sa mai adaug eu, in memoria celor ce-si dorm somnul de veci sub pietre funerare manjite de balele scurse din ratul porcilor.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
In cautarea Modelului Suedez – impresii si nedumeriri (II)

In momentul cand scriu continuarea serialului despre modelul suedez, umbra recesiunii incepe sa se faca simtita tot mai mult si...

Închide
35.173.48.18