caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Comunicat de presa

de (2-11-2008)

PRESS RELEASE
10.10.2008

Antidot pentru incultura

Anuntand finalistii primei editii a Concursului National de Poezie “ANA IL” (destinat tinerilor poeti care nu au debutat editorial), scriitorul si jurnalistul brasovean Adrian Munteanu, directorul editurii ARANIA (Brasov) – care se ocupa si de organizarea concursului- a opinat: “Poezia este o reteta sigura anti-incultura. Cine se indragosteste de poezie nu mai are nici o sansa de a trece pe langa tot ce are o incarcatura emotionala, artistica, estetica, nepasator ca si cum ar trece pe langa un stalp de telegraf. Poezia este o cheie catre o lume a miracolelor, a inefabilului, o lume in care pana si uratenia poate deveni estetica. Acest concurs de poezie, cartuia ii vom imprima caracter repetitiv, anual, poarta numele unei poete de o esenta absolut, dar absolut speciala, o poeta nu doar a urbei noastre, ci a intregului spatiu cultural romanesc: ANA IL. Injust, scandalos de putin mediatizata, pentru cat de valoroasa, sugestiva si modelatoare in constiinta umana este poezia ei, acest concurs ii va aduce, an de an, recunoasterea pe care o merita creatia ei, nascuta dintr-un tragism implacabil, ultim. Din munca, suferinta si talentul ei au ramas niste volume care opereaza pe cord deschis in sufletul celui care are curaj, incepandu-i cartile, sa le si termine; si un nume: Ana IL. Si, in amintirea ei, vor lastari alte nume, tinere, pentru poezia romaneasca”.

Finalistii acestei editii:
· Daniela Claudia Anghel (Caracal)
· Alexandra Emilia Bucur ( Bucuresti)
· Andrei Adam Dosa (Brasov)
· Doru Emanuel Iconar (Cluj)
· George Alexandru Serediuc ( Ipotesti)
· Ana Maria Susan (Rasinari)

Dintre cei 6 finalisti va fi anuntat castigatorul marelui premiu (constand in publicarea volumului de debut, la editura ARANIA, in cursul anului viitor), in cadrul festivitatii de premiere ce va avea loc vineri, 14 noiembrie, ora 14, la Muzeul Casa Muresenilor din Brasov.

Celor 6 finalisti li se va oferi sansa debutului editorial intr-un volum colectiv. De asemenea, vor fi anuntate premiile I, II si III.

“De la editia urmatoare, din 2009”, ne spune organizatorul concursului si directorul editurii ARANIA, “vom da un caracter oarecum international concursului; sau poate e mult spus international, dar avem in vedere atragerea poetilor de origine romana, din afara tarii. Nu de putine ori diaspora a oferit frumoase surprize, in spatial literaturii, cel putin”.

Biroul de Presa
Societatea Culturala “Southern Cross” Inc.
Contact: southern cross@yahoo.com ; lore_tudor@yahoo.com

***Interviu cu Adrian Munteanu, directorul editurii ARANIA, Brasov

Rep: In Press Release sunt mentionate Marele Premiu si un premiu colectiv, dar pomeniti ceva si despre niste premii I, II si III. In ce vor consta acestea din urma?

A.M.: La această primă ediţie a concursului, cu sprijinul tipografiei Brastar, vom edita o plachetă conţinând versurile celor şase finalişti. Aşadar, ei vor debuta printr-un volum colectiv, într-o vecinătate concurenţială şi onorantă. Deţinătorul Marelui Premiu va beneficia, prin contract, de editarea volumului de debut, eveniment care se va produce în cursul anului viitor. Există şi alte câteva “daruri” pe care le vom oferi, în funcţie de valoarea premiului obţinut, finaliştilor. Este vorba de spaţii de publicare în revistele literare Cetatea Culturala ( Cluj), Citadela ( Satu Mare), Singur ( Targoviste) si Acum ( on-line), cărţi scoase în decursul timpului la editura Arania şi câteva surprize pe care timpul le va adăuga în coşul laureaţilor. Până la momentul festivităţii de premiere, pot apărea şi alte oferte din parte sponsorilor.

Rep: Intrucat nu ne-ati spus nimic despre I, II si III, inteleg ca fie vreti sa fie surpriza, fie nu ati hotarat inca ce/cat/cum.Va deveni traditional ca Marele Premiu sa il constituie publicarea in volum a castigatorului? Aveti in vedere motivarea solida a tineretului talentat prin, sa zicem, o oferta mai variata, mai consistenta, a premiilor? Azi nu mai e aproape imposibil pentru nimeni sa publice in volum, in regim de self-publishing, daca doreste neaparat…

A.M.: Avem de a face, prin statutul acestui concurs, cu tineri creatori care nu au debutat încă în volum. În acest caz, momentul unui debut pe hârtie nu poate fi aşteptat decât cu emoţie şi speranţă de fiecare. Este ieşirea lor în lumea creatorilor prin cuvânt, este finalitatea la care fiecare aspiră, oricât de apropiat sau indiferent ar fi el de spaţiul altor posibile oferte mediatice. Nimic nu poate, încă, să se compare cu o carte pe care îţi vezi pentru prima dată numele, care poate însemna începutul unei afirmări, dacă fibrele interioare sunt strunite îndeajuns pentru a rezona până la o corectă şi completă apreciere din partea cititorilor şi a specialiştilor. Cum altfel să te prezinţi lumii, dacă nu prin carte? Deocamdată, slavă Domnului, nu există victorie mai mare pentru un creator (de literatura) decât cuvântul tipărit. Alte premii se vor adăuga, desigur. Ele vor fi din ce în ce mai consistente, cu cât vom înainta spre noi etape de experienţă în activitatea de organizare a unor asemenea evenimente. Cartea va rămâne, însă, un dar indispensabil.

Rep: Devine Concursul National de Poezie \”Ana IL\” un fel de pepiniera a poeziei romanesti contemporane?

A.M.: Asta sper să se întâmple. Nimic nu se va consitui, în zilele noastre, în unică soluţie de promovare. Între diferitele propuneri de competiţii literare, se vor alege, însă, acelea care vor da dovadă de imparţialitate în decizie, de seriozitate în demersuri, de sprijinire a creatorilor pe întregul lanţ al devenirii lor, de la prezentarea lucrărilor până la promovarea lor mai departe, pentru ca munca lor să fie cunoscută.

Rep: Care sunt criteriile valorice avute in vedere la jurizare?

A.M.: Juriul de acum şi de la ediţiile viitoare va avea în primul rând în vedere un element de care se vorbeşte tot mai puţin atunci când avem în faţă un text literar. Acum, cred unii, e suficient să fii înzestrat cu noţiuni teoretice, să ştii istorie literară, să te descurci în ce priveşte estetica şi filozofia, pentru a creiona un text interesant, de valoare literară. Se uită sau se ignoră atributul esenţial şi indispensabil : talentul. El nu se câştigă numai din cărţi şi nici măcar prin muncă. Pe el îl ai sau nu, este un dat interior primit de la părinţi şi de la Dumnezeu. Pe acesta îl vom căuta, cu imparţialitate, seriozitate şi consecvenţă. Şi ar mai fi un element ce rezultă din primul. Ca urmare a calităţilor poetice, textul trebuie să aibă emoţie. Nu cred în elaborările aride, seci, rigide, “intelectualizate “ excesiv, până la pierderera vibraţiei. Atunci nu mai vorbim de poezie, ci de orice altceva. Asemena texte lipsite de rezonanţă, de capacitatea parcurgerii unui traseu de la suflet la suflet, de la întrupare ideatică la explozie interioară, nu vor avea prea multă căutare.

Rep: Cine va face parte din juriul editiei din acest an?

Câţiva oameni de cultură care au probat, nu o dată, aplecarea spre promovarea tinerilor şi indiferenţa faţă de alte criterii în afara celor valorice. Este vorba de scriitorul şi filozoful dr. Mona Mamulea, cercetator stiintific la Institutul de Filosofie si Psihologie \”Constantin Rădulescu-Motru\” al Academiei Române, prof dr. Mihaela Malea Stroe, poetul, criticul şi istoricul literar Adrian Lesenciuc, scriitoarea şi jurnalista Chris Samy, cărora mă voi asocia şi eu ca reprezentant al editurii ARANIA.

Rep: Cum demonstrati ca finalistii acestei editii si, de ce nu, ai editiilor urmatoare, nu sunt alesi pe deja traditionalele retete clientelare, nepotisme si simpatii, pe ochi frumosi, care fac aproape din orice competitie romaneasca un fiasco?

A.M.: Demonstraţia o putem face de la prima ediţie. Iniţiativa organizării acestui concurs, cu această titulatură prin care readucem în atenţia opiniei literare un nume de creator braşovean, Ana Il, cu un destin dramatic, o conştiinţă menită să răzbată prin timp, să creeze modele de luptă şi izbândă a cuvântului asupra morţii, aparţine poetului, prozatorului, eseistului, criticului şi istoricului literar Adrian Lesenciuc care s-a adresat iniţial unei alte edituri. Acolo însă au apărut “sugestii”, “intenţii” şi presiuni de a promova anumite nume, în funcţie de interesul extraliterar pe care îl aveau respectivii organizatori. Juriul nu a aceptat ingerinţele care nu ţin de valoare şi a retras lucrările. Aşa s-a ajuns la Arania. Iar concursul se desfăşoară, continuă. Evident, fără clientelisme, nepotisme şi simpatii, pentru că altfel nu ar mai fi fost. Şi aşa va rămâne, atâta timp cât va fi numele nostru în joc.

Rep: Ati intitiat, candva, un cenaclu literar unde au semnat nume care, in timp, au cunoscut consacrarea in literatura autohtona, in special in spatiul poeziei. Va tenteaza ideea reiterarii acelui proiect?

A.M.: “Cenaclul literar 19”, în care au activat, la începutul carierei lor, scriitori ca Gheorghe Crăciun, Alexandru Muşina, Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu sau Paul Grigore, a beneficiat în anii 80 de o generaţie de excepţie, care a confirmat. Acum nu mi se mai pare că există o asemenea generaţie. Dacă voi avea cât de vagi semnale că în jurul nostru se pot aduna talente care să se constitue în purtători de drapel, care să se poată sprijini unii pe alţii şi să contureze o direcţie, poate voi reveni. Cu siguranţă îi voi sprijini. După puterile mele.

Rep: A creste \”sperante\” literare romanesti presupune mai mult decat a ajuta tinerele talente sa debuteze editorial. Ce veti face pentru ca \”descoperirile\” dvs (tinerii castigatori) sa isi inscrie destinul intr-o pagina a literaturii autohtone?

A.M.: Am în vedere toate căile pe care voi putea merge pentru ca munca lor să ajungă pe masa de lucru a celor care au un cuvânt de spus în descoperirea şi promovarea valorilor. Aceasta este munca editurii, să fie prezentă pe tot traseul de la autor la cititor. Mai departe va depinde de calităţile fiecăruia. Dincolo de concurs vom constitui un complex de alte acţiuni la care îi vom invita pe laureaţ, pentru a-i face cunoscuţi, pentru a realiza o legătură palpabilă între scriitor şi public. Vor fi recitaluri de poezie periodice pe care le vom organiza noi, alte manifestări cu caracter sincretic, cu invitaţi de marcă din lumea literelor, a muzicii, a teatrului, ca să aşezăm poezia pe locul pe care îl merită. Această activitate completă şi permanentă, cât mai vizibilă, sper să atragă şi să demonstreze că Braşovul nu se află întâmplător în inimă de ţară. De aici pot reverbera acele energii care să iradieze pretutindeni. Vom avea multe de spus. Nu uita că abia am preluat editura Arania de câteva luni. Eu zic că am făcut deja unele lucruri şi intenţiile sunt vizibile. Cred în continuare, cu tărie, că nici o valoare nu se va pierde, nu va cădea în uitare. Dar nu e deajuns să fii bun, agreabil, corect. Trebuie să fii foarte bun. Valoarea îi va promova mai departe.

Rep: Efortul, investitia de timp, de suflet, de bani, intr-o manifestare care se vrea si repetitiva, sunt ingrediente absolut necesare pentru a face din acest concurs o reteta a succesului. Ce sperati sa obtineti prin organizarea, an de an, a acestui concurs? Sincer, ce sperati sa obtineti, pe termen lung (pe termen scurt stim: descoperirea unor talente literare), in afara de o oarecare publicitate a editurii si a urbei dvs, ca centru cultural activ?

A.M.: Le-ai cam spus pe toate. Dar mai e ceva de adăugat. Şi eu şi Adrian Lesenciuc suntem lei. Interesant este că ne-am născut în aceeaşi zi, 21 august. Diferenţa de vârstă, de o generaţie, am impresia că e mai puţin relevantă în acest caz. Firea noastră ne cere să ieşim în faţă, să nu ne fie suficientă activitatea proprie, să dăm dovadă de străduinţă, de generozitate, de sacrificiu chiar. Dacă avem aceste energii, nu suntem cei care să le lăsăm nedescoperite, nefructificate. Şi nici nu mai gândim neapărat pe termen lung. Vom face acum ce vom putea mai bine. Nu ne-am priceput la şuruburi, de pildă. Poate eram mai câştigaţi. Material, cu siguranţă. Dacă asta putem, mergem înainte, cu ceea ce putem să facem şi se va alege ceva din străduinţa noastră, nu mă îndoiesc.

Rep: Virtualul e un spatiu in care creatorul, tanar sau mai putin tanar, talentat sau mai putin talentat, a evadat, deziluzionat, descurajat, de multe ori chiar scarbit de \”filtrele\” prin care ar trebui sa treaca pana ar ajunge acolo unde talentul, studiul, pasiunea ar trebui sa il situeze. Este spatiul virtual un \”asistent\” valoros, in ceea ce priveste cautarea/gasirea talentelor literare? Mai nuantat, as spune ca virtualul aduna mult noroi, mîl, laolalta cu \”ape limpezi\”, iar ce rezulta de aici e clar. Existenta virtualului ingreuneaza sau faciliteaza procesul de selectare a valorilor literare neconsacrate inca, a potentialilor scriitori/poeti de maine?

A.M.: Cred că ar trebui să răspund prin exemplul personal. Fără virtual, pe mine nu m-ar fi cunoscut decât o mână de oameni, de apropiaţi. Cu tot mâlul şi inegalitatea valorică pe care şi eu le recunosc, cu toate excesele unora care se văd apăraţi de lipsa de vizibilitate, postaţi în umbra monitorului care le stimulează elucubraţiile şi vedetismele, virtualul mi-a dat prieteni în toată lumea, a lărgit fenomenal spaţiul cunoaşterii noastre şi chiar mi-a ascuţit simţul căutării în noroi a unor potenţiale pietre preţioase. Mi-a adus chiar şi sponsori ai cărţilor mele, fără de care nu mă puteam manifesta ca până acum. Da, virtualul e un rău necesar. Unul chiar indispensabil, în ziua de azi.

Rep: Sunteti autorul a patru(4) volume de sonete si a trei carti de basme in versuri, continand 365 de povesti. Venirea pe lume a celui de al 7-lea volum este o chestiune de timp sau de stare?

A.M. De amandoua, mai ales ca, fiind angrenat in alte proiecte, dupa cum vezi, acestea nu imi prea lasa acces nici la timp, nici la o stare de spirit potrivita. Aici (NR: in proiectul “Ana Il”) sunt mai mult organizator decat creator. Vorbim despre urmatoarea mea carte sau /si despre volumele anterioare si alte scrieri de-ale mele, daca mai vrei, cu proxima ocazie – acum sunt foarte concentrat pe acest concurs, pe care l-am preluat “din mers”, fiind mai mult un proiect “infiat” decat zamislit de noi, dar pe care “il vom creste” ca pe celelalte ale noastre. Totuşi, îţi pot spune că volumul al cincilea de sonete va fi o antologie a sonetelor mele de dragoste, asociate cu un CD continand un recital compus din aceste texte, in interpretarea autorului.

Rep: In opinia mea, sunteti un sonetist de exceptie. Va citesc versurile si am senzatia ca miros liliac in luna ianuarie, intre zapezi de un alb care inunda. Un gen care dispare, ca si poezia insasi, daca lasam sa se intample asta. Nu ma pot abtine a va intreba daca va leaga ceva, afectiv sau pur si simplu biografic, de cunoscutul sonetist Serban Foarta…

A.M.: Ma leaga recunoasterea domniei sale ca un maestru cu o execeptională abilitate în făurirea unei rar întâlnite plasticităţi a limbii, cu un stil inconfundabil. Dacă nu l-aş fi citit, probabil că evoluam şi eu altfel, cu mai multă sărăcie şi nesiguranţă. Nu l-am cunoscut personal. Uneori şi o distanţă de la Braşov la Timişoara pare insurmontabilă. Din fericire virtualul mi-a dat posibilitatea să-l caut, să-i adresez câteva cuvinte şi să purtăm, când şi când, un dialog. Astfel am ajuns să-i trimit cărţile mele şi am constatat că că nu i-au rămas întâmplătoare obiecte de décor. Cu asta mă pot mândri. Astfel de legături voi încerca să conturez şi pentru cei care vor veni la Arania, la viitoarele ediţii ale Concursului Naţional de Poezie ANA IL.

Interviu realizat de Loredana TUDOR TOMESCU

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.92.170.149