caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cai Spre Noi Insine



 

In cautarea Modelului Suedez – impresii si nedumeriri (II)

de (26-10-2008)

In momentul cand scriu continuarea serialului despre modelul suedez, umbra recesiunii incepe sa se faca simtita tot mai mult si aici in Suedia.

La inceputul saptamanii guvernul suedez a anuntat ca va afecta peste 200 miliarde de dolari pentru sustinerea sectorului bancar. Cateva zile mai tarziu au aparut reportaje ingrijoratoare despre stagnarea productiei, din cauza comenzilor reziliate, la Volvo si Scania camioane. Nici Volvo automobile, de la care un grup de ingineri au venit pana la reprezentantii guvernului sa ceara sprijin material pentru intreprindere – fara ca doleanta sa le poata fi acceptata – nu se astepta la zile usoare.
Aceste amenintari proiecteaza si mai multe nelamuriri asupra subiectului nostru. Este posibil ca un model de succes sa fie neputincios in prevenirea unei crize ca aceasta?

In asteptarea unor raspunsuri sa ne intoarcem la tema noastra. Orice persoana informata de pe mapamond stie cel putin cateva lucruri despre modelul suedez – adevaruri, detalii romantate sau simple povesti. Dupa caderea lui Ceausescu in Romania, mai mult sau mai putin strans cu usa asupra caii de urmat, un om politic roman a indicat ,,modelul suedez”. As fi recunoscator cuiva care ar putea explica de ce, cand si cum a fost abandonata aceasta posibila pista. Sa fie oare adevarat ca acel care a lansat-o, Iliescu, sa fi avut doar o vaga idee asupra a ceeace credea ca este o forma ,,neintinata” de comunism sau socialism?
Modelul suedez are la baza un set de principii definitorii vizionare: ,,Caminul poporului [ – Suedia]” si ,,Statul bunastarii”.

Partidul Social Democrat din Suedia, Socialdemokraterna, a guvernat din 1932 pana in prezent timp de 76 de ani (13 mandate). Doar trei mandate, totalizand sase ani, apoi doua totalizand cinci ani au revenit sporadic Partidului Conservator (Moderaterna) respectiv unor coalitii de centru.

In consecinta, modelul suedez a fost initiat si, in cea mai mare parte instrumentat, tutelat, de partidul socialist. Acesta s-a facut autorul unuia din cele mai mai de succes experimente macroeconomice ale secolului trecut.

Si acum, pauza de reclama!
………………………………………………………………………………………………………………………..

In timp ce scriam am fost intrerupt cu insistenta de catre sotie care ma chema sa vad ,,un film foarte bun”. Nu as fi pomenit de asta daca nu ar avea o oarece relevanta. Franandu-mi cu greu elanul, am inceput sa urmaresc un film transmis de Televiziunea Suedeza, un film destul de straniu in felul lui. Mi-a fost destul de greu sa inteleg ca era vorba de o serie de telenovele romantice produse de canalul german de televiziune ZDF. Episoadele sunt independente, scrise dupa scenariul unei anume Inga Lindström (pseudonim), jucate de actori germani reprezantand personaje suedeze filmate in decoruri feerice suedeze. O combinatie derutanta, desi simpla, simplista chiar.

Chestiunea m-a contrariat si mi-a starnit curiozitatea. Am continuat sa urmaresc toata seara emisiunile canalului, dedicate toate acestui subiect: ,,fabrica de vise de la ZDF despre Paradisul pierdut Suedia”.
Evident, un business deosebit de lucrativ, in care s-a folosit tot arsenalul profesional de propaganda si clisee pentru a da nastere unui produs cu coeficient maxim de kitsch, urmarit de 10% dintre germani.
http://www.ingalindstrom.se/
http://www.youtube.com/watch?v=71JpbuIYkhg.

O concluzie interesanta a fost dezvaluirea acestei iubiri secrete a germanilor pentru Suedia. O Suedie vazuta de ei ca un paradis pierdut, fara asfalt, ambuteiaje si conflicte, un ,,heimat” permis, bazat pe o istorie imaculata (in opizitie cu heimatul si istoria contemporana a Germaniei, umbrite de perioada fascista). Promotoarea proiectului este scenarista Christiane Sadlo, care si-a ales intentionat pseudonimul Inga Lindström pentru a pomeni de numele scriitoarei, Astrid Lindström. In urma unui sondaj, au ales ca filmele sa fie jucate de actori germani, nu suedezi, aceasta aducand un plus de rating de circa 5%.

Un reporter suedez a facut un reportaj in care o intervieveaza printre altele pe scenarista dar si pe un sociolog german de la institutul Goethe. Tonul reportajului era unul putin ofensat si contrariat pentru ca aceste filme ii prezinta pe suedezi in postura ,,falsificata” a unui Dracula pozitiv si luminos. Evident, intentia autorilor este sa stimuleze proiectia a propriilor nostalgii ale germanului intr-o copie lipsita de conflicte si asperitati a Suediei reale. In plus, nostalgiile genereaza o dorinta irezistibila de a descoperi originalul, materializata prin turism sau visul de a fi proprietarul unei mici resedinte de vara undeva in spatiul idilic din Arhipelagul Stockholmului.

In Germania exista peste 200 de scoli cu numele ,,Astrid Lindgren” fata de una singura in Suedia. Sa fie oare efectul unei abordari cu happy end a ,,Eternei si Fascinantei”… ,,Fabuloasei…”?

………………………………………………………………………………………………………………………..

Dupa ce am vazut cum modelul suedez poate radia si iubire asupra semenilor hanseatici de peste granite, revin pentru cuventiul sfarsit al episodului de astazi.
In ciuda crizelor prin care a trecut Modelul suedez, a socurilor de toate felurile induse din exterior sau interior (eoliberalism, aderarea la UE, globalizare) la care a fost expus, niciuna din guvernari nu a incercat vreodata sa aduca vorba despre renuntarea la el. Ceeace ingreuneaza insa intelgerea cetateanului de rand este continua incercare de asumare a paternitatii, incluzind reprosurile de rigoare de ,,intinare a idealurilor”, de catre cele doua blocuri politice opozante. In ce fel sa alegi intre doua cai sensibil diferite, ambele bazate pe acelasi Model suedez, promovate cu cele mai sofisticate mijloace, de conservatori, alta de social-democrati?? Ambitiile acestui articol sunt mult prea modeste pentru ca, in afara de incerca sa pun in evident o dificultate de alegere, la care am facut aluzii si in prima parte a acestui serial, sa imi propun sa desemnez pe cea adevarata.

Voi continua cu detalierea unor idei interesante existente in conceptele Caminul poporului si Statul bunastarii, ca si alte concepte conexe, unora chiar lispindu-le un nume, cum ar fi ,,Reforma pertu-ului” si ,,Doctrina modestiei” parte, a ,,minimalismului”.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Regele Mihai la 87 de ani

In anul XIX al regasirii europene si democratice a Romaniei, Regele Mihai implineste, astazi, 87 de ani. In ochii sai...

Închide
3.92.91.54