caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Societate civila



 

Scrisoare deschisa pentru audit extern in invatamant, protectia copilului si cercetare

de (12-10-2008)

COMUNICAT DE PRESA

Bucuresti, 06 Octombrie 2008
Scrisoare deschisa

Domnule Presedinte Traian Basescu,
Domnule Prim-Ministru Calin Popescu Tariceanu,
Semnatarii acestor randuri sunt organizatii non-guvernamentale si cetateni romani deosebit de interesati de soarta educatiei oamenilor acestei tari. Credem ca actiunile pe care le intreprindeti in vederea imbunatatirii functionarii sistemelor de educatie si a protectiei drepturilor copilului din Romania trebuie sprijinite prin semnale venite din partea societatii civile. In acest sens, prin aceasta scrisoare deschisa, va solicitam demararea procedurilor necesare unui audit extern al sistemelor de educatie si formare profesionala, pe de-o parte, si al activitatilor de cercetare din Romania, pe de alta.

Prin audit extern intelegem un audit complet, atat pentru activitatile profesionale, cat si pentru cele financiare, sau a derularii de programe caracteristice sistemului de educatie, protectie a copilului si cercetarii romanesti. Auditarea externa este absolut necesara atat din motivul scaderii calitative a educatiei, protectiei copiilor si cercetarii in Romania cat si din necesitatea existentei unor date neinterpretabile necesare proiectarii unei strategii pentru educatie, protectia copilului si cercetare pentru urmatorul guvern.

De fapt, apelul la audit extern e o solutie limita la care trebuie recurs pentru ca noi ne-am dovedit nepunciosi sa facem bine lucrurile (constructia si implementarea de mecanisme de evaluare pe care societatea sa le respecte). Independent de apelul la auditul extern, societatea civila (NOI) trebuie sa ne construim, in paralel, mecanisme adecvate situatiei de la noi, de apreciere a cadrelor didactice gen acordari de titluri de „profesor autentic”, „profesor dedicat”, „profesor de vocatie” care sa induca in societate sistemul corect de valori, adecvat situatiei din Romania. S-ar obtine astfel o repartizare mai economica si mai echitabila pentru sistemul de invatamant si cel bugetar.

Consideram ca este momentul ca starea de fapt a educatiei, protectiei copilului si a cercetarii romanesti sa fie analizata cu profesionalism si obiectivitate, iar rezultatele sa fie facute publice integral. Credem cu tarie ca numai pe o astfel de baza se poate cladi un sistem de educatie, protectie a copilului si cercetare durabil si o cercetare cu rezultate utile societatii romanesti.

De asemenea, realizarea unui audit extern in domeniile mentionate ar permite autoritatilor competente sa ia masurile potrivite in vederea adaptarii reale a activitatilor de educatie, protectie a copilului si cercetare din Romania la normele europene. Un criteriu prioritar pentru Romania trebuie sa fie gradul de adecvare a atitudinii cadrului didactic la elevii/studentii pe care ii are. Fara acest criteriu prioritar si cel al dovezii ca a produs absolventi de varf pe pietele de varf, aplicarea grilelor cu numar de articole, de contracte etc. va duce la accelerarea dezastrului.

Demersul nostru se bazeaza pe urmatoarele considerente concrete:

1. Sistemele si structurile organizationale pot obtine performanta si pot dovedi profesionalism autentic doar in conditiile unei evaluari/auditari exterioare acestora de catre institutii specializate si acreditate la nivel european, care sa le identifice si nevoile suplimentare de competenta.

2. Autoevaluarea trebuie inlocuita/supliment ata cu evaluari de tip peer review realizate de Agentii Nationale sau Europene care sa aplice standarde unitare la nivelul UE.

3. Auditarea externa va atenua mult coruptia si suspiciunile de coruptie, cu tendinta fireasca a inlaturarii totale a acestor maladii din sistemul de educatie, protectie a copilului si de cercetare din Romania, orientand in mod profesionist organizatiile de educatie si de cercetare din Romania spre standardele agreate la Bologna, Berlin, Bergen si Salamanca.

4. In acest scop, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Autoritatea Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului trebuie sa procedeze, in opinia semnatarilor acestui demers, dupa cum urmeaza:
– sa-si alinieze criteriile de angajare pe posturi administrative pe baza criteriilor de performanta, competenta si experienta din cele mai avansate tari ale UE
– sa faca publica intentia de a impune evaluarea si/sau auditarea externa a tuturor organizatiilor cu profil de educatie, protectia copilului si cercetare din Romania indiferent de forma de proprietate.
– sa lanseze un concurs national pentru elaborarea de norme, criterii, tehnici si forme concrete de evaluare si/sau auditare de catre institutii specializate, expres infiintate, a organizatiilor din educatie, protectie a copilului si cercetare.
– sa faca o promovare mai activa/agresiva a criteriilor si standardelor europene stabilite la Bologna, Berlin, Bergen si Salamanca.
– sa elaboreze o foaie de parcurs pe care sa o urmeze toate organizatiile de educatie, protectia copilului si cercetare din Romania, cu obiective si termene precise (dupa modelul aderarii noastre la UE)
– sa tina seama de semnalele venite din partea societatii civile si sa raspunda prompt acestora.

Avem convingerea ca demersul nostru isi va face loc pe agenda Dvs. si ca raspunsul va fi unul favorabil interesului sistemelor de educatie, protectie a copilului si activitatii de cercetare din Romania.

Ii invitam pe toti cei care doresc sa subscrie acestei scrisori deschise sa acceseze petitia online la adresa: http://www.petition online.com/ 1audit/petition. html

Semnatari
Colceag Florian, Presedinte IRSCA GIFTED EDUCATION
Vlaston Stefan, Presedinte EDU CER
Marian Stas, Presedinte CODECS pentru Leadership
Nicolae Dragulanescu, Secretar General Fundatia Romana Pentru Promovarea Calitatii
Liviu Dragomirescu, Membru fondator Centrul pentru Constiinta Critica
Liuba Iacoblev Presedinte AUTISM ROMANIA – Asociatia Parintilor Copiilor cu Autism
Luiza Iliescu, presedinte, ASOCIATIA GRANICERII TRANSILVANI- CLUB UNESCO
Valentin Mamota, director executiv, Asociatia Copiii Sperantei,Vladesti- Valcea
Dascal Silvia, presedinte, ASOCIATIA INVATATORILOR DIN JUDETUL BACAU
Thomas Csinta, Profesor de Matematici Aplicate – Director de Cercetare Programe MASS CUFR-Bucharest
Vasile Flueras, Director, Scoala Internationala Cluj-Napoca
Tripon Avram, presedinte, Asociatia Club ‘SI NOI PUTEM REUSI’
Constantin Ionut Matei, presedinte, Asociatia Studentilor Bioingineri Iasi
Cerasela Virlan-Blaj, presedinte, Asociatia Gaudeamus2003
Nicoleta Marcu, presedinte, Asociatia Invatatorilor Caras-Severineni
Huru Dan, Vicepresedinte, Organizatia Colegiului Studentesc din Electronica
Mihaela Cazan, presedinte, Institutul pentru Politici Sociale
Porumbaru, Presedinte, ASOCIATIA VIITORUL TINERILOR
Ghinita Constantin, director, CASA DE CULTURA MARASESTI

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Thomas CSINTA: (12-10-2008 la 00:00)

    Scolile Superioare franceze de Inalte Studii (Les Grandes Ecoles)
    Thomas CSINTA, Director Stiintific, CUFR – Bucuresti

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Thomas CSINTA: (12-10-2008 la 00:00)

    Şcolile Superioare franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles) sunt instituţii de invăţământ superior, elitiste, deosebit de selective (accesibile numai unui procent de 6-7% dintre absolvenţii de liceu), fiind considerate în Franţa ca filiera şcolară «tradiţională» şi «regală» către o carieră de înalt nivel în domeniul ştiinţelor, ingineriei, economiei, comerţului, justiţiei, culturii şi civilizaţiei, a artei precum şi in domeniul administratiei publice centrale de stat sau în domeniul militar.
    Accesul în aceste scoli, (care sunt constituite intr-o organizatie nationala “La Conference des Granders Ecoles – CGC”, o asociatie creata in 1973 conform legii asociatiilor din 1901), in general, are loc dupa absolvirea unei scoli pregatitoare (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles – CPGE) cu o durata de doi ani (post-bac) echivalenti cu doi ani universitari.
    Asociatia CGE are ca membri activi 174 de scoli superioare (si ceva mai multe, cu statut de asociare), deosebit de cotate in Franta, dar si in strainatate (Europa, SUA, Canada, Japonia, etc.) atat in topul scolilor reputate pentru invatamantul lor elitist pe care il promoveaza cat si pe piata de competente, respectiv, pe piata muncii. (130 de scoli superioare de ingineri, printre care si « X – « Polytechnique », « Mines –Scoala Nationala Superioara de Mine – Paris », 27 de scoli economico – comerciale si de management, printre care « HEC – Inalte Studii Comerciale » si « ESSEC – Scoala Superioara de Stiinte Economice si Comerciale», 17 alte scoli in domeniul administratiei publice, social – politic, arta, printre care si cele 4 celebre Scoli Normales Superioare – « ENS » – « Normale Sup’ »), Scoala Nationala de Administratie – « ENA », Institutul de Studii Politice – « IEP – Sciences Po », Scoala de Inalte Sudii in Stiinte Sociale – « EHESS », Scoala Nationala de Magistratura – « ENM », « Ecole de l’Air », etc.)
    Indiferent de modul lor de organizare şi de statutul lor (publice sau private, consulare sau private sub contract cu statul, universitare sau independente), Şcolile Superioare franceze de Înalte Studii propun in principiu un învăţământ în 3 ani de studii (uneori 4, Normale Sup’) si o gamă vastă de specializări în toate domeniile de activitate ale societatii civile precum şi domeniul militar, al securităţii statului sau in domeniul apărării naţionale.
    Sistemul Şcolilor Superioare franceze de Înalte Studii, dupa modul în care ele sunt accesibile, precum şi dupa modul in care ele functioneaza ca institutii educationale (de invatamant) si de cercetare, este unic in lume.
    Majoritatea dintre aceste scoli sunt scoli de inginerie (278) si economico-comerciale (286), multe dintre ele fiind foarte vechi (centenare sau bi, tri-centenare) si foarte prestigioase cum sunt: Scoala Politehnica (X), Scoala Nationala Superioara de Mine Paris (Mines), Scoala Nationala Superioara de Poduri si Sosele Paris (Ponts), Scoala Nationala Superioara a Aviatiei Civile (Aero’Sup), Scoala Superioara de Electricitate (Sup’Elec), Scolile Centrale (5), Scoala Nationala Superioara de Arte si Meserii (Arts et Metiers), Scolile Nationale Superioare de Telecomunicatii (Telecoms), Scoala Superioara de Inalte Studii Comerciale (HEC), Scola Superioara de Stiinte Economice si Comerciale (ESSEC), Scoala de Management Lyon, Scolile Superioare de Comert (Sup’ de Co), Institutul National Superior de Stiinte Economice si Comerciale (INSEEC) sau altele care formeaza cadre superioare de inalt nivel in domeniul stiintelor, artelor, arhitecturii, justitiei, politicii si administratiei publice sau in domeniul militar ca Scolile Normale Superioare (Normale’Sup, 4), Scoala Nationala de Administratie (ENA), Institutele de Studii Politice (Sciences Po, 9), Scoala Nationala de Magistratura (ENM), Scola de Inalte Studii in Stiinte Sociale (EHESS), Scolile Nationale de Arhitectura (20), Scolile Nationala de Arta (57), Scoala Politehnica (X), Scoala Militara (Saint Cyr), Ecole de l’Air, etc.
    Ca maniera generala, CPGE, care permit accesul in aceste scoli, in urma unui concurs scris si oral deosebit de dificil (din programa scolara ai celor doi ani post-bac), fie ca sunt publice sau private, functioneaza pe langa marile licee franceze cu statut de «scoli postliceale», dintre care cele mai renumite sunt: Louis le Grand, Saint Louis, Stanislas, Hernri IV, Lavoisier, Carnot, Chaptal, Paul Valery (Paris), Hoche, Sainte Genevieve, Notre Damde du Grandchamp (Versailles), Saint Jean, Albert Chatelet (Douai), Sainte Marie, Le Parc, Chartreux, Ampere (Lyon), Lakanal (Sceaux), Pierre de Fermat, Ozenne (Toulouse), Montaigne, Lebrun (Bordeaux), Kleber, Licee International (Strasbourg), Champollion (Grenoble), Joffre (Montpellier), Thiers, Notre Damme de Sion (Marsilia), Clemenceau (Nantes), Massena (Nisa), Henri Poincare (Nancy), Saint Vincent Providence (Rennes), Descartes (Tours), Saint Paul, Gaston Betger, Faidherbe (Lille), Catrnot (Dijon), Corneille (Rouen), Blaise Pascal (Clermont–Ferrand, Kerichen (Brest), Henri Bergson, Mongazon (Angers), Louis Thuillier (Amiens, Pothier (Orleans), Francois 1er (Havre), Gay Lussac (Limoges), Malherbe (Caen), Vernet (Valence), Claude Fauriel (Saint Etienne), Montaigne (Mulhouse), Touchard (Le Mans), Louis Percaud (Besancon), Dumont d’Urville (Toulon), Emmanuel d’Alzon (Nimes), Rene Josue Valin (La Rochelle), Dupuy de Lome (Lorient), Jean Bart (Dunkerque), Franklin Roosvelt (Reims), etc.
    Exista insa si cateva «independente» foarte reputate, clasate in top-ul claselor pregatitoare ca: Integrale, Prepacom-Prepasup, Initiale, Ipecom, HEC CCI, Ipesup, ISTH-ES, etc.
    Accesul in aceste CPGE este deosebit de selectiv si este consiliul profesooral al acestetei institutii care ia aceasta decizie, impreuna cu comitetul director, pe baza unui dosar in care este prezentat detaliat nivelul de pregatire al absolventului de liceu, rezultatele sale scolare, atsat in timpul anilor de studii cat si la bacalaureat, precum si recomandarile profesorilor de specialitate.
    De ordinul a catorva sute pe intreg teritoriul Frantei, GPGE sunt specializate in trei mari filiere :
    Stiintifice – Ingineresti (“Maths Sup”- anul I, “Maths Spe”- anul II, cum sunt ele cunoscute in mod traditional), permit accesul in Scolile Normale Superioare, precum si in Scolile de Ingineri;
    Economice – Comerciale (Prepa HEC anul I si Prepa HEC anul II, cum sunt ele cunoscute) permit accesul in Scolile Normale Superioare, in Scolie de stiinte economice si comerciale;
    Literare – Artistice («hypokane» anul I si «khane» anul II), care permit accesul in Scolile Normale Superioare, Scolie de stiinte sociale si politice, precum si cele juridice sau cele de arhitectura si de arte.
    In ultimii ani, avand in vederea calitatea invatamantului, precum si posibilitatile cu totul deosebite, pe care le ofera Scolile Superioare de Inalte Studii pe piata muncii atat in Franta cat si in strainatate, din ce in ce mai multi absolventi de liceu se orienteaza catre CPGE, in detrimentul universitatilor franceze, care sunt mult mai slab cotate de catre DRH (Directorii de resurse umane) din cadrul marilor companii industriale sau financiar – economice franceze si in care esecul scolar in primii ani de studii, in ciuda nivelului mult mai scazut al invatamantului respecta « legea ½ » din teoria dezintegrarilor radioactive !
    In aproape zece ani (ultimii zece ani !) numarul elevilor “preparatoristi” (admisi in Clase Pregatitoare pentru Concursurile de Admitere in Scolile Superioare de Inalte Studii) a inregistrat o crestere semnificativa !
    Astfel, daca in anul universitar 2000 – 2001 numarul lor era de 70.263 (in toate cele trei tipuri de clase pregatitoare confundate), in 2009 -2010 numarul lor a ajuns la 80.003, (o crestere de de 8,78%), din care 62% in cele stiintifice – ingineresti, 24% in cele economico – comerciale si 14% in cele literare – artistice.
    In schimb, umarul studentilor din cele 85 de universitati franceze a diminuat la 635.714 in anul universitar 2008 – 2009, de la 708.800 zece ani mai devreme.
    Exista o diferenta semnificativa si intre costurile studiilor celor doua categorii de stundenti !
    Daca in universitati (primul ciclu universiar), pregatirea unui student costa in medie de intre 8.000 – 10.000 de euro/an, intr-o scoala pregatitoare (bac+2 ani de studii) costul unui elev « preparatorist » variaza intre 13.500 -20.000 de euro/an.
    Subliniem aici insa faptul ca si volumul de ore intr-o CPGE, (in care cursurile debuteaza la inceptul lunii septembrie si se termina pe la mijlocul lunii iulie, anul viitor) este considerabil mai mare decat in ciclul I de studii intr-o universitate !
    Si in cadrul scolilor pregatitoare exista si « neomogenitati » in ceea ce priveste admiterea candidatior si situatia lor materiala, respectiv, statul lor social.
    In principiu, clasele pregatitoare stiintifice – ingineresti accepta intre 75-80% studentii propusi de catre consiliile profesorale ale liceelor de provenienta, in timp ce cele economico – comerciale numai intre 45-50%, respectiv, intre 30—35% cele artistice – literare.
    In schimb, daca in cele stiintifice si artistice – literare au acces si absolventi de liceu care provin din medii sociale, relativ, defavorizate, in cele economico – comerciale, o mare majoritate de studenti au o situatie materiala deosebit de buna, cu atat mai mult cu cat majoritatea lor sunt fie private (independente), fie consulare (sub tutela CCI – Camerelor de Comert si Industrie), in cazuri mai rare private sub contract cu statul (« semiprivate »), ca de-altfel si scolile economice si comerciale !
    Merita sa mentionam aici si faptul ca din pacate, in ultimii 40 de ani numarul elevilor-preparatoristi absolventi de clase pregatitoare, proveniti din medii familiale defavorizate a scazut considerabil, respectand tot o lege de tip « ½ » !
    Astfel, daca in Normale’Sup in anii ‘60, 14% dintre studenti erau de origine sociala modesta (proveniti din familii de muncitori), astazi numarul lor nu reprezinta decat 6,5-7 procente.
    Si in alte scoli de inalte studii, indiferent de profil, procentul de mixitate sociala este relativ scazut, numarul studentilor provenind din medii sociale favorizate (din parinti intelectuali, inalti functionari ai statului, militari de rang inalt, etc.) este considerabil, predominant.
    Dorind sa-si imbunatateasca calitatea invatamantului in primul ciclu universitar si sa rivalizeze cu clasele pregatitoare de pe langa marile licee traditionale, cca 20 de universitati, mai cotate in topul universitatilor, au infiintat si ele clase pregatitoare (Universitatile : Paris 9, Bretagne-Sud, Poitiers, Haute-alsace, Pointe a Pitre, etc.).
    Conform ultimelor statistici efectuate de catre presa specializata, topul celor primele cinci clase pregatitoare este urmatorul (2009) :
    a) Clase Pregatitoare Stiintifice – Ingineresti (filiera Matematica – Fizica, pentru scolile de ingineri)
    a1) Liceul “Sainte Genevieve” (Versailles, Paris)
    a2) Liceul « Hoche » (Versailles, Paris)
    a3) Liceul « Stanislas » (Paris)
    a4) Liceul « Henri IV » (Paris)
    a5) Liceul « Louis le Grand » (Paris)

    b) Clase Pregatitoare HEC (filiera Stiintifica, pentru scolile comerciale)
    b1) Liceul « Sainte Genevieve » (Versailles, Paris)
    b2) Ipesup (Paris)
    b3) Liceul « Louis le Grand » (Paris)
    b4) Liceul « Saint Louis » (Paris)
    b5) Liceul « Henri IV » (Paris)

    c) Clase Pregatitoare Literare – Artistice (filiera limbi clasice si moderne)
    c1) Liceul « Chateaubriand » (Rennes)
    c2) Liceul « Henri IV » (Paris)
    c3) Liceul « Fenelon » (Paris)
    c4) Liceul « Edouard Herriot » (Paris)
    c5) Liceul « Condorcet » (Paris)

    Nota

    http://editions.campusfrance.org/infos_generales/Ecoles_EN.pdf
    http://www.enseirb.fr/fr/filemanager/active?fid=86

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.228.24.192