caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Opinii



 

Intoleranţa faţă de vocile critice – nervozitatea președintelui Băsescu

de (14-9-2008)
Traian Băsescu e iritat de criticiTraian Băsescu e iritat de critici

În primăvara anului 1990, pe cînd îi luam un interviu, Dan Petrescu mi-a spus că un bun criteriu de evaluat o democraţie, dar şi comportamentele democratice, este toleranţa faţă de vocile critice. Probabil, ajunsesem noi la tema aceasta tocmai din pricina intoleranţei masive a a oficialităţilor feseniste de atunci faţă de jurnaliştii şi intelectualii critici. Intoleranţa era atît de mare încît puseseră pe aceşti nu doar tunurile presei de partid şi acolite, furnizînd şi fonduri pentru apariţia revistei România Mare, ci şi bîtele minerilor lui Miron Cozma. După aproape douăzeci de ani de exerciţiu democratic, probabil că intoleranţa nu mai este atît de mare, nu neapărat pe motivul creşterii propensiunilor democratice ale politrucilor noştri de toate culorile, cît pe principiul nesănătos „cîinii latră, caravana trece”! Din acest motiv, cînd izbucnesc puseele intolerante, unii au tresăriri puternice. Mă număr printre aceştia, mai ales că m-am format ca autor pe vremea cenzurii atotrăspîndite. Iată, pe la începutul săptămînii, preşedintele a declanşat un nou atac şi furibund atac la adresa instituţiilor de presă şi a jurnaliştilor.

Am scris deja, pentru Cotidianul, un scurt articol despre tema aceasta, dar nu cred că este destul. Am rămas sensibil, poate chira prea sensibil, la orice atac la adresa presei care vine dinspre oficialităţi, pentru că văd imediat colţii lungi ai cenzurii. Or, preşedintele tot recidivează cu aceste atacuri. Cum nu-i convine ceva, cum este criticat D-Sa ori comilitonii dumisale, cum sare cu vorbe grele la presă, la grupuri de presă ori la jurnalişti. Or, dată fiind poziţia din care se pronunţă D-Sa, această alergie la libertatea presei, o presă cam tembelă uneori e drept, dar mai bine liberă şi tembelă decît „înţeleaptă” şi sub juvăţ, este toxică, pentru că emană alergia la libertatea presei în tot corpul social.

Presă partizană

Departe de mine gîndul de a socoti întreaga presă românească onestă şi profesionistă şi toţi jurnaliştii nişte uşi de biserică. E destul să-mi amintesc cîţi bani a încasat o „anumită parte a presei” din publicitatea oficială pe vremea guvernului Năstase – Mitrea ca să nu-mi mai fac asemenea iluzii. De altfel, iluzia unei prese „perfecte”, fără erori şi fără jocuri de culise, integră în totalitate, rămîne iluzie şi oriunde în altă parte a lumii. Bani şi interese există peste tot, deci şi mijoace de influneţare a presei. Totuşi, în momentul de faţă, cu patronatele sale diverse, româneşti şi străine, cu opţiunile pluraliste ale jurnaliştilor şi făcătorilor de opinie, cu fenomenul concurenţial al presei electronice şi al bloggingului, presa românească, în ansamblul său, oferă a anumită acurateţe a informării şi o pluralitate a exprimării ce părea un vis nu mai departe de anul 2004.

Există, de bună seamă, ziare, televiziuni şi radiouri poziţionate politic mai apăsat decît ar fi firesc, se fac şi servicii politice direct pe bani – tocmai ce-a dezvăluit, tot presa!, un asemenea caz – , de bună seamă, există şi „tonomate de presă”, doar că nu toate cîntă aceeaşi melodie! Unele guresc pe aria Liberalilor, alta pe cea a pesediştilor, destule pe aria pedeliştilor, ba chiar şi preşedintele are nişte voci foarte fidele, unele chiar pline de talent şi foarte cultivate. Pentru că veni vorba, eu însumi a trebuit să renunţ la rubrica dintr-un săptămînal local, după ce mi s-a cenzurat un text care li s-a părut editorilor prea asupru cu dl. Năstase şi partidul dumisale. Dar mă pronunţ într-un cotidian central şi altul local, iar pentru orice eventualitate, că vine alegerile!, mi-am construit şi acest blog. Dacă nu doreşti, nimeni nu-ţi poate impune opinii şi puncte de vedere care nu sînt ale tale şi, totuşi, poţi găsi un spaţiu, un spaţiu liber, în care să te exprimi.

Prin urmare, să ataci deodată două mari grupuri de presă doar pentru că ţi-a provocat o „umilire” înţelegerea dintre PD-L şi Vadim este incorect, contraproductiv şi inadecvat, excentric funcţiei de preşedinte de ţară. Este incorect pentru că nu ziarele l-au împins pe dl Boc la asemenea o mîrşăvie idioată. A fost opţiunea dumisale şi a colegilor de conducere a partidului şi, pentru ea, nu jurnaliştii trebuiau să-şi pună cenuşă în cap ori să fi tăcut, oricît de neprofesionişti ori „tonomatizaţi” ar fi aceştia. Este contraproductiv pentru că nimeni n-a cîştigat vreodată, nicăieri în lume, o bătălie cu presa atunci cînd s-a străduit să şi-o facă potrivnică în bloc. Şi, mai ales, este aiurea să faci asta cînd victoriile electorale de pînă acum s-au petrecut (şi) datorită presei, nu doar carismei personale ori minunatelor programe de „a trăi mai bine”.

Putin, Lukaşenko, Hugo Chavez

În sfîrşit, nu este treaba preşedintelui să-i stabilească presei agenda şi regulile de conduită. Nu am auzit ca dl. Bush să se fi stropşit la vreun ziar ori canal de televiziune, deşi nu este un preşedinte foarte protejat de presă, iar cînd dl. Nicolas Sarkozy şi-a imaginat că aşa ceva ar fi posibil a fost tras iute de mînecă de consilieri şi a lăsat-o moale şi cu „sfaturile”, şi cu criticile. Cît priveşte suveranii, mă tem că nici măcar nu citesc ziare, necum să le critice! Cu tot regretul asocierii pe care trebuie să o fac, pentru că dl. Băsescu nu este chiar aşa, în zilele noastre, doar d-nii Putin, Lukaşenko şi Hugo Chavez se declară „doctori în presă” şi se ocupă intens de aceasta! Fiind însă „doctori pe puncte”, cîteodată, lasă în urma lor şi cadavre de jurnalişti. Într-o democraţie, oricît de originală ar fi încă, aiasta nu se poate, domnule preşedinte!

O versiune scurtă a acestui articol a apărut în cotidianul Flacăra Iaşului din 12 Septembrie 2008

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    De buna seama ca si eu prefer o presa onesta, profesionista si devreme acasa! Am emis acolo un rationament de tip aut/aut numai pentru a sublinia cit de importanta mi se pare libertatea presei, in raport cu orice alta caracteristica a ei.

    Nu sint de acord insa cu restul. Orice parere ar avea presedintele (sau premierul sau orice alta persoana cu autoritate) despre presa trebuie sa si-o pastreze pentru uz propriu. Nu doar pentru ca sintem o societate traumatixata in aceasta privinta, ci si pentru ca nu se obisnuieste, in lumea civilizata in care ne chinuim sa intram ca politicienii sa emita judeacati privind presa.

    Daca au nemultumiri legate de prestatiile in ce-i priveste, se duc la tribunal, pe civil desigur, si-si rezolva problema. In afara de Putin, Lukasenko, Chavez si lideri de guvernari bananiere, n-am vazut lideri politici care sa intre in polemica cu presa. Iar suveranii, banuiesc, nici nu-si pierd vremea s-o citeasca!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea Munteanu: (14-9-2008 la 00:00)

    Cred ca puneti prea mult suflet intr-o chestiune minora.

    In primul rind, presedintele a declarat oficial ca nu a avut nici un rol in trocul Boc-Vadim.

    In aceasta situatie, cele doua grupuri de presa au continuat atacul la persoana. Presedintele a tras concluziile.

    Apoi, dvs. considerati ca se ataca presa in general, desi precizati in art. ca este vorba doar de doua grupuri de presa. (Care au atacat ele initial, si au continuat atacul si dupa negarea oficiala.)

    Cele doua grupuri de presa au vreo dovada din care sa reiasa ca presedintele se face vinovat de acuzatia pe care o aduc? Atunci? Nu credeti ca ar trebui discutat intii ce fac cele doua grupuri de presa?

    Este exact ca in povestea cu „tiganca imputita”. Se provoaca, apoi se acuza reactia. Stiti ca in tribunalele din SUA, o proba luata nelegal (numai vorbim de cazul in care proba se culege ilegal), nu este luata in consideratie de instanta? A asculta o convorbire particulara, indiferent de mod, atita timp cit nu ai mandat, este un lucru pedepsit de lege. Dar nu cei care au ascultat si publicat informatia (privata) au fost pedepsiti, ci cel provocat. (Ascultat fara mandat. Azi, magnatii romani fac mare caz si daca sunt ascultati legal, dar pe pesedinte il poate asculta oricine, fara nici o forma legala?!!!)

    Nu sunt de acord cu termenul folosit de presedinte. Dar citi dintre dvs. vorbesc „corect politic” in intimitate? Doar nu sunteti roboti sa va controlati tot timpul. Mai apare si „evadarea”, etc. Nu sunteti prea exigenti? Sau cautati nod in papura…

    In ce priveste povestea cu Vadim, sa fim seriosi. Vadim voteaza cu FSN-PDSR-PSD de 18 ani. Iar in ultima perioada si cu PNL. Vadim a fost in 322. Si nimeni nu a acuzat partidele respective de una sau alta. Dar acum, sar toti cu gura ca presedintele (de unde pina unde?) este… si face… si drege. Pai ailalti de ce nu fac? (Cind se sprijina pe voturile lui Vadim? Sau chiar semneaza „arce guvernamentale”?)

    In fapt, este un lucru comic. Atita timp cit Vadim ramine in 322, totul este OK. Daca Vadim si altii sunt adunati de PD-L, sau indepartati de 322, PD-L devine extremist. Intre noi fie vorba, eu cred ca PSD este extremist (Va aduceti aminte cum a fost primit Vadim de liderii PSD cind se discuta pozitia Iliescu-Melescanu?). Despre PNL, ce sa mai vorbim, s-au clamat in parlament pozitii gen „prin noi insine”, acum se vrea reinceperea canalului Dunare-Bucuresti….. Ca sa nu mai vorbim de „monstruoasa coalitie” 322 (din care, repet, si stiti si dvs., facea parte si Vadim).

    Cred ca este mai corect sa analizati fenomenul in ansamblul lui si sa lasati tipetele „Lupul la oi!” pentru pericolul real. Deocamdata, va faceti de ris si atunci cind veti avea nevoie, in mod real, de ajutor pentru un astfel de pericol, nu veti mai fi luati in serios.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Kurtmann Samuel: (14-9-2008 la 00:00)

    Nu sunt de acord cu afirmatia „mai bine liberă şi tembelă decît „înţeleaptă” şi sub juvăţ”. Nu stiu de ce trebuie sa gandim tot timpul in extreme? Cel mai bine ar fi ca presa sa se autocritice si sa respecte deontologia.

    Nici mie nu mi-ar placea, atunci cand am un conflict cu cineva sau o neintelegere, respectivul sa arunce cu tot felul de mizerii in mine prin intermediul presei. Si de multe ori exact asta se face. De exemplu, Antena 3 este de-a dreptul furibunda in atacuri la adresa Presedintelui si nu este prea greu sa iti dai seama, fiind de ajuns sa te uiti la jurnalele de stiri, unde stirile negative la adresa Presedintelui sunt rulate de 3-4 ori pe cand la Realitatea (postul de stiri pe care-l urmaresc) stirea este prezentata o singura data, obiectiv.

    Mie personal nu imi place presa, pentru ca sunt de parere ca in 90% din cazuri se face abuz, se profita de audienta si se manipuleaza. Restul de 10% era BBC-ul si cativa jurnalisti care nu au uitat ce inseamna sa relatezi intamplari, nu sa faci spectacol, sa faci audienta sau sa-ti rezolvi rafuieli. Un stimabil coleg de-al d-voastra a spus odata cand cineva l-a suparat, dand o declaratie critica la adresa dansului: „Sa vezi ce-o sa-i fac eu maine in ziar” Acesta este golanism nu jurnalism.

    In concluzie, cred ca presa trebuie sa si accepte critici si sa nu mai fie atat de irascibila. Poate unii politicieni au invatat sa raspunda cu aceeasi moneda. Si in felul asta, o sa vedem din nou doar circuri si orgolii la televizor si in presa.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai Platon: (14-9-2008 la 00:00)

    Principiul descris in articol, referitor la atitudinea unui sef de stat fata de mass media, mi se pare expus corect, complet.

    In acelasi timp insa, nu stiu cat de potrivite sunt apropierile numelui lui Traian Basescu de cele ale unor dictatori consacrati sau in devenire. Mai ales in tara lui Antene si >80% din restul mass mediei care continua sa exprime trambitat in pro-public si self- deziluzie si minciuna.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    D-le Munteanu, interventia d-voastra e lunga, ar trebui sa-mi dublez articolul. Insa din toate problemele inventariate de d-voastra acolo, eu ma ocup de una singura. Spuneti ca e minora, eu cred ca e majora, pentru ca am trait ca autor intr-o lume a cenzurii. Pe de alta parte, e complet neobisnuit pentru o societate democratica matura ca seful statului sa se certe cu presa. O sa-mi spuneti ca societatea noastra nu e democratic matura. Asa este. Iar respectiva interventie prezidentiala e, din pacate, o proba in acest sens.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    De buna seama, D-le Platon, ca dl. Basescu nu este un dictator, nici macar unul in devenire, nici nu i-ar permite sistemul in care functioneaza Romania, tocmai de aceea am si evocat respectivele nume – pentru a releva in ce companie risca sa se situeze intrind in harta cu presa!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea Munteanu: (14-9-2008 la 00:00)

    Aveti dreptate, democratia noastra nu e matura. De fapt, nu e. E dictatura 322!

    Iar presa si intreaga societate, simte efectele acestei noi dictaturi camuflate in democratie.

    Iertati prea lungul comentariu!

    Poate ca presedintele a gresit ripostind la un atac total nedemocratic si incorect. Dar, atit de putini oameni o fac in Romania, incit era necesar. De aici si porneste popularitatea presedintelui.

    Pe cind un articol despre lipsa de democratie reala in Romania? Si elementele care sustin acest lucru, facind caz de drepturile democratice? (Va amintiti dorinta lui Petre Roman, pe cind era premier, de a avea puteri sporite pentru a realiza reforma? Eu cred ca avea dreptate. Acum, e prea tirziu.)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Kurtmann Samuel: (14-9-2008 la 00:00)

    Dar intr-o societate pur democratica nu ar trebui sa existe presa comandata de fosti securisti, cu atat mai putin presa descrisa de mine in primul ecou: care plateste polite, care ameninta, hartuieste s.a.m.d. Nu spun ca toata presa ar fi asa, insa atacul Presedintelui a fost lansat asupra unor trusturi care l-au atacat vadit si fara fundament.

    Va pun o intrebare? Cine sau ce ar trebui sa cenzureze presa? Vi se pare normal ca eu, sa spunem in calitate de ziarist, sa spun ca v-am vazut pe d-voastra furand dintr-un magazin si lovand o batrana fara sa va pese deloc, dupa care sa ma ascund dupa sloganul libertatii de expresie; ca asta am vrut eu sa spun si asta cred eu ca s-a intamplat? In lipsa unei prese echidistante, politicienii sau cei vizati de articole se vad nevoiti sa-si apere singuri cauza.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    D-le Munteanu, lucrurile sint complicate cu democratia noastra. Am incercat in serialul A treia Republica, publicat aici in iarna 2007, s-o clarific putin, sa arat de ce are ea nevoie ca sa devina functionala, incepind cu o noua Constitutie.

    In ce ma priveste, sint pentru un regim parlamnetar, iar daca acordam executivului puteri sporite, cred ca e nevoie de mecanisme de control care astazi nu exista. Este adevarat ca asa cum functioneaza actualul Parlament, e greu sa te declari parlamentarist.

    Dar cind vezi excesele presedintelui, e la fel de greu sa te declari prezidentialist! Prin urmare, doar o refondare a sistemului politic, cu precizarea clara a atributiilor institutiilor si cu clarificarea raporturilor dintre acestea, ne-ar putea ajuta. Asta ar insemna intercontrol intre puterile politice, independenta reala a Justitiei, simplificarea accesului la alegerile anticipate etc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    Domnule Kurtmann, cum sa fie cenzurata presa? Despre asta vorbim? Presa, ca orice institutie autonoma, trebuie sa se autoreglementeze! Deocamadata nu prea reuseste si va fi sanctionata de publicul consumator. In stituatia ipotetica evocata de d-voastra, peste tot in lume, lucrurile se reglementeaza in Justitie, prin actiune in civil! Si la noi exista mecanismul acesta si, nu de putine ori, functionat. Un caz celebru este cel al d-lui Cristoiu care, in urma procesului intentat, in civil repet!, e d-na Adamesteanu, a avut de platit dezpagubiri consistente! In Franta, dupa ce a pierdut doua procese, in urma carora a platiti despagubiri imense, Le Canarad Enchainee a incetat sa mai publice poze modificate, publicind doar caricaturi pentru ilustrare! Deci, mecanisme de sanctiune a calomniei, insultei, exceselor exista – pina si la noi!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea Munteanu: (14-9-2008 la 00:00)

    Nu mi-ati raspuns la intrebare: „Ce probe au trusturile de presa citate, ca sa acuze presedintele?”

    De aici pleaca totul. Daca ele au o dovada ca presedintele a facut trocul politic cu X, sau a dat ordin PD-L sa faca asa ceva, atunci pozitia presedintelui este incorecta. Iar dvs. si grupurile respective, aveti dreptate.

    Daca grupurile de presa nu au nici o proba (chiar daca au dreptate), atunci ele gresesc si presedintele are depretate. Iar dvs. (si sustinatorii dvs. din comentarii) deveniti dubiosi.

    Din articolul dvs., nu rezulta aceasta diferenta de tratament, functie de proba sau lipsa ei. Dvs. acuzati clar, presedintele. De ce nu acuzati trusturile? De ce credeti ca este vorba de un atac la libertatea presei?

    Daca un proaspat milionar este acuzat de DNA, inseamna ca toti proaspetii milionari sunt acuzati? Din logica articolului dvs., asa ar reiesi.

    Nu este vorba de cenzura presei, dar cazurile clare de atac subiectiv (cum e acesta) trebuie sa fie sanctionate. Si colegii (jurnalisti) trebuie sa fie cei care sanctioneaza astfel de articole. Dvs. il sustineti?

    Nu este vorba de ce tip de regim politic (democratic) dorim in Romania. Mie imi este indiferent, atita timp cit este functional. Dar tocmai asta e, Constitutia, legile, sunt facute de profesionisti in asa fel, incit nimic sa nu mearga. Indiferent de calitatile sau defectele celor ce ocupa functiile.

    (Vedeti si proaspata hotarire a parlamentarilor, de a-i retrage presedintelui dreptul de a numi magistrati superiori, desi Constitutia prevede clar acest lucru. Daca voiau sa schimbe acest lucru, trebuiau sa schimbe Constiutia. Dar ei, nu…..Este clar ca avem un atac concentrat nu asupra presedintelui, ci asupra celor ce incearca sa indeplineasca conditiile de aderare la UE si sa lupte cu coruptia: Monica Macovei, Daniel Morar, Traian Basescu. De ce va alaturati acestui grup?)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai Platon: (14-9-2008 la 00:00)

    Domnule Antonesei, eu as fi mai mult pentru o democratie prezidentiala daca m-ar lasa tara sa votez in strainatate – daca tot exprimam impreuna incredere in sistemul european si ca actualul presedinte nu este un dictator – dar va repet, sunt de acord cu principiul sugerat de dumneavoastra in legatura cu relatiile normale ale unui sef de stat democratic cu o mass-media profesionala.

    Cred ca articolul dumneavoastra nu implica nimic suspect sau implicit sau neclar.

    Este ea (mass-media, in proportia ei colosala care penetreaza catre public: televiziuni, 3-4 ziare centrale) asa in Romania – independenta, precisa, functionand consistent dupa principii profesinale clare?

    Impresia mea: absolut nu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    Nu, nu sint dator cu nimic! Eu mi-am exprimat niste opinii referitoare la fapte strict publice, nu la niste supozitii. Unii pot fi de acotd cu opiniile mele, altii nu. Daca presedintele a stiut de tirg au ba nu e in chestiune in articolul meu dar, daca doriti parerea mea intima, pentru care nu am probe, eu cred ca stia. De altfel, dl. Boc nu misca un deget fara sa se consulte cu Cotrocenii, acesta fiind iarasi un fapt de notorietate publica. Dar asta nu era in chestiune in articolul meu, si as fi pastrat-o pentru mine, daca nu sareati cu somatiile pe mine! Ceea ce discuta articolul era strict atitudinea prezidentiala fata de presa. Desigur, dl. Basescu nu este nici Lukasenko, nici Putin, nici Chavez, dar ma tem ca pentru asta meritul este mai mare al contextului in care se afla tara noastra, din fericire, decit din pricina structurii clar autoritare a d-sale. Iar atitudinea acesta globala fata de presa este o componenta a acestei structuri. Si daca e de somat, as dori sa-mi dati exemplul unui singur lider democrat al lui care se balacareste in acest fel cu presa. Am spus lider democrat! Dupa aceea, mai stam de vorba.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-9-2008 la 00:00)

    Domnule Platon, in ce priveste chestiunea din finalul interventiei d-voastra sint de acord 100/100. Nu presa nu a invatat sa se autoreglementeze si daca nu va reusi asta repede va pierde tot mai mult teren. De altfel, dupa cum arata cele mai noi studii, cu exceptia Cotidianului, toate cotidienele centrale – ca nationale nu le-as numi! – sint in pierderi ingrijoratoare de tiraj, deci de cititori, pentru ca, probabil din cauza dezlanutuirilor de mizerii de pe forumuri, scade si numarul celor care consulta editiile online. Spuneam parca asta, fiecare pasare fiecare pre limba ei cinta, dar poate sa si piara. De altfel, la volumul publicitatii din Romania, presa este hipertrofiata, deci nu e vorba de o crestere naturala, ci de una subventionata din interese economice si/sau politice. Cum nu vreau sa fiu pesimist cu orice pret, cred ca lucrurile se vor aseza si aici, ca si in alte domenii. In fond, avem o experienta democratica scurta si plina de „originalitati”!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Hristu Culetu: (14-9-2008 la 00:00)

    Domnule Antonesei,
    Sunteti dator cu un raspuns la intrebarea d-lui M. Munteanu „Ce probe au trusturile de presa citate , ca sa acuze Presedintele?”, pentru ca aici e miezul problemei. Daca nu raspundeti, cititorii vor considera ca nu exista probe (sau nu dispuneti Dv. de ele). In ambele cazuri acuzatiile Dv. la adresa Presedintelui nu au acoperire pentru ca le formulati in acelasi mod in care Presedintele – pretindeti Dv. – acuza nefondat presa.

    Comparatia cu Putin et al. mi se pare cu totul nepotrivita. Unde s-a mai pomenit un dictator – pentru ca asta am inteles din comparatie – care sa fie suspendat din functie de catre Parlament? Vorba d-lui Munteanu, dictatura trebuie cautata la „cei 322” !

    Daca sunteti de acord cu ultima afirmatie, ar merita sa scrieti un nou articol unde rolul Presedintelui sa fie ocupat de „cei 322” !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lorena: (14-9-2008 la 00:00)

    Sunt total de acord cu domnul Antonesei. A acuza presa in totalitatea ei, nu suna deloc a demers democratic, mai ales daca acest lucru e facut de presedinte.
    Presa a speculat poate atunci cand a declarat aprope in unanimitate ca exista o intelegere, o alianta, intre PD-L si PRM si Basescu si Vadim, dar s-a bazat pe un numar destul de mare de gesturi pe care Basescu si Vadim le-au facut in ultimele trei luni, si care demonstrau o apropiere a lor, gesturi care au culminat cu intelegerea care l-a fixat pe Vadim in jiltul de vice la Senat. Nu iesea fum fara foc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Hristu Culetu: (14-9-2008 la 00:00)

    Doamna Lorena,

    Mai exista si alte culori in afara de alb si negru. Exprimari de tipul „sunt total de acord…” sau „a acuza presa in totalitatea ei” inseamna a gandi la extreme, ori Socrate ne-a invatat ca mai exista si cai de mijloc…

    Nu cred ca dintr-un ” numar destul de mare de gesturi” se poate trage o concluzie clara privind apropierea dintre doua persoane, mai ales de nivelul celor la care v-ati referit.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Hristu Culetu: (14-9-2008 la 00:00)

    Nu este vorba de „somatii”, domnule Antonesei. Departe de mine asa ceva…Ce nu inteleg eu este de ce se bate atat apa in piua pe presupusul caracter dictatorial al Presedintelui Basescu. Chiar daca ar fi vrut nici nu ar fi putut sa fie dictatorial intr-o tara din Uniunea Europeana. Asta accentueaza rolul „contextului” la care v-ati referit chiar Dv. Dar acest merit al contextului in care se afla Romania este valabil nu numai pentru Presedinte, ci si pentru multi alti lideri politici de la noi ; altfel spus, multi alti lideri ar fi fost dictatoriali daca nu am fi trait in un „context european”.

    Stiti de ce nu exista un alt lider democrat care „se balacareste in acest fel cu presa”? Pentru simplul motiv ca presa nu este interesata sa „provoace” vreunul din acesti lideri sa polemizeze cu ea. Desigur ca un rol il joaca aici si personalitatea Presedintelui, care in fond isi apara demnitatea!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.166.160.105