caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Băsescu, Voronin, Georgia și Transnistria

de (20-8-2008)
Băsescu și Voronin sunt preocupați de evoluțiile din GeorgiaBăsescu și Voronin sunt preocupați de evoluțiile din Georgia

Aflat într-o vizită fulger la Chișinău, președintele României Traian Băsescu a avut o întrevedere cu președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

După întrevedere cei doi șefi de stat au făcut scurte declarații:

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin:

„Cu deosebită plăcere am primit vestea că domnul preşedinte Băsescu are în plan să efectueze o vizită de scurtă durată la noi, în capitala Republicii Mololdova, Chişinău, pentru a discuta cele mai stringente şi arzătoare probleme care stau astăzi în faţa Uniunii Europene, în faţa comunităţii europene, în jurul relaţiilor noastre bilaterale. Eu îl salut pe domnul preşedinte Băsescu şi vreau să vă spun că am avut o discuţie foarte rezultativă, foarte constructivă, numai ceea care s-a terminat. Mă bucur că nu a fost aşa de mult pregătită – poate că este bine când nu avem sau nu au posibilitatea cei care pregătesc întrevederile să mai aibă mai mult timp pentru a pregăti.

S-au discutat şi probleme legate de situaţia aceasta excepţională pe care o avem în jurul conflictului abhazian. Dumneavoastră cunoaşteţi că noi, Republica Moldova împreunã cu toate ţările membre ale Uniunii Europene am aderat la declaraţia Uniunii Europene referitoare la opinia şi poziţia noastră, legată de acest conflict. Şi astăzi noi am fixat încă o dată problemele legate de necesitatea de a restructura în primul rând forţele pacificatoare, acea reconstrucţie a forţelor pacificatoare care ar răspunde la întrebările şi la necesitatea asigurării acelor acorduri care sunt între statele respective, unde activează aceste forţe, mai ales în condiţiile de conflict.

Pentru noi, pentru Republica Moldova, situaţia care s-a întâmplat, care se întâmplă în jurul Osetiei, în jurul Abhaziei este bine de înţeles pentru că noi avem o situaţie similară legată de problema noastră transnistriană. Noi înţelegem foarte bine totul, chiar necunoscând în detaliu multe lucruri, numai din presă sau din alte surse diplomatice, totuşi noi înţelegem foarte bine de ce au loc aceste lucruri.

Noi am ajuns cu domnul Băsescu la concluzia că, în primul rând, acest lucru s-a întâmplat din cauză că foarte mult timp, foarte mulţi ani se tărăgănează soluţionarea acestor probleme – foarte mult. În timpul acestor ani, aceste regiuni mult separatiste au avut timp să se întărească, au avut timp chiar să se dezvolte, au avut timp să orienteze şi o influenţă cât de cât sau o susţinere din partea altor state. Şi aici e clar că noi trebuie mai activ… eu am în vedere Republica Moldova, dar şi fără asistenţa Uniunii Europene e clar că noi nu o să putem să promovăm mai departe acest lucru… Mai insistent să cerem să mergem la procesul de tratative legate de integrarea Republicii Moldova. Eu, încă o datã, domnului preşedinte Băsescu i-am reconfirmat, ceea ce am vorbit începând cu aprilie 2001, imediat după ce am venit la conducere – că Republica Moldova, problema transnistriană o să o hotărească şi o să lupte pentru a hotărî această problemă, numai la masa de tratative, numai pe cale paşnică.

E clar că multe din lucrurile care au avut loc în Osetia de Sud şi în jurul acestei probleme, încă trebuie analizate, încă trebuie aşteptate concluziile respective, cauzele şi aşa mai departe. Dar evident este că, mai departe, aşa ceva… Trebuie făcut astăzi, comunitatea internaţională, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană să facă tot ce este posibil şi noi toţi împreună, toate statele, pentru ca aşa ceva să nu mai aibă loc, să nu se repete nici într-un caz. Nu este cazul ca noi să pierdem mii de cetăţeni pentru a hotărî interesele respective.

Pe dimensiunea bilaterală am discutat şi aceste probleme şi avem perspective reale de a merge înainte. Ceea ce mulţi ani nu s-a hotãrât… eu cred că în timpul apropiat noi o să progresăm, sper eu, şi sunt sigur că domnul preşedinte Băsescu o să fie de acord, o să facem şi unele surprize plăcute pentru societăţile noastre de pe ambele maluri ale Prutului. Mulţumesc pentru vizita dumneavoastră, domnule Preşedinte şi să ştiţi că suntem gata în aşa fel, şi operativ, orice situaţie, pentru dumneavoastră să aveţi posibilitatea să ne vizitaţi.”

Preşedintele României, Traian Băsescu:

„Domnule Preşedinte, în primul rând doresc să vă mulţumesc că ieri aţi fost de acord într-un interval foarte scurt – în 20 de minute de la solicitarea de la Bucureşti – aţi fost de acord să ne vedem astăzi şi vă mulţumesc pentru acest lucru. De asemenea, vă mulţumesc pentru discuţia foarte bună pe care am avut-o şi pentru coincidenţa punctelor de vedere între Republica Moldova şi România cu privire la conflictele îngheţate.

În acelaşi timp, ca şef al unui stat european, ţin să vă mulţumesc pentru faptul că Republica Moldova a aderat imediat la declaraţia Uniunii Europene cu privire la Georgia, declaraţie care a fost adoptată de miniştrii de externe, de CAGRE, pe data de 13 august. În ceea ce priveşte conflictul transnistrian, în analiza pe care am făcut-o cu domnul preşedinte Voronin, am ajuns la concluzia că acesta corespunde perfect la ceea ce s-a întâmplat în Kosovo, la ceea ce s-a întâmplat în Osetia de Sud acum. Vă este cunoscut faptul că România este una dintre ţările care nu au recunoscut Kosovo, considerând că decizia de a crea un stat pe teritoriul unui stat suveran şi independent contravine legilor dreptului internaţional, contravine principiului integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii frontierelor statelor.

În Transnistria situaţia este, chiar dacă are motivaţii diferite, este similară cu cea din Kosovo şi din Osetia de Sud; adică o populaţie majoritar având etnie sau cetăţenie a altui stat şi o conducere locală nelegitimă care îşi declară independenţa. Dacă veţi compara cu realităţile din Kosovo şi din Osetia de Sud veţi constata că mai lipseşte un singur lucru: conflictul. Din acest punct de vedere, în discuţii am apreciat extraordinar de mult capacitatea Republicii Moldova de a nu răspunde niciunui fel de provocări din partea transnistrienilor – şi trebuie să o spun public – mi se pare că se depăşeşte orice limită a decenţei în momentul în care transnistrienii refuză orice fel de discuţii cu autoritatea suverană a Statului Moldovean.

De asemenea, considerăm că ce s-a întâmplat în Osetia de Sud este demonstraţia faptului că aceste conflicte îngheţate nu au un mecanism corect de deblocare a situaţiilor. În ceea ce priveşte Transnistria, împreună cu domnul preşedinte Voronin am ajuns la concluzia că implicarea Uniunii Europene este fundamentală şi esenţială în găsirea unei soluţii în acord cu legislaţia internaţională şi care să respecte pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. România va rămâne un susţinător fără rezerve al integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova.

Aş mai face o consideraţie, pe care am făcut-o şi în discuţiile cu domnul preşedinte Iuşcenko, pe care am făcut-o şi cu ocazia dezbaterilor despre Kosovo: În momentul de faţă state suverane şi independente sunt dezmembrate în numele drepturilor colective ale minorităţilor, drepturi colective care nu sunt recunoscute în fapt de nimeni, dar pe de altă parte, sunt utilizate ca motor nedeclarat pentru ca state independente şi suverane să fie afectate. Aşa s-a întâmplat cu Kosovo şi Serbia a pierdut o parte din teritoriu, aşa se prefigurează lucrurile şi în Osetia şi, să nu spun vorbă mare, în Abhazia şi acest tip de abordare politică trebuie să înceteze.

România pleacă de la premisa că niciun fel de drept nu poate prevala asupra dreptului de integritate teritorială, de suveranitate şi de inviolabilitate a frontierelor unui stat independent. Comunitatea internaţională trebuie să realizeze că nestopând aceste abordări în care în numele unor etnii sau în numele unei majorităţi de cetăţenie, se rup teritorii din state independente şi suverane, creează riscul unui proces care poate deveni extrem de periculos pentru securitatea Europei.

Acum, ce s-a întâmplat în Georgia ne demonstrează că semnalele trase de România din 2005, legat de periculozitatea conflictelor îngheţate, semnalele trase legate de Kosovo, semnalele trase legate de securitatea energetică, toate se aşază acum, după evenimentele din Georgia ca o prioritate. Aş încheia acest capitol spunând că România nu va accepta niciodată ideea că, în numele drepturilor colective acordate unor minorităţi, trebuie să fie afectată integritatea teritorială a statelor independente şi suverane. Acest concept al suveranităţii şi al integrităţii teritoriale este conceptul esenţial al existenţei unui stat şi el nu poate fi acoperit de niciun alt concept mai nou lansat în ultima perioadă, chiar dacă neoficial lansat.

În discuţiile cu domnul preşedinte Voronin am mai abordat problema evoluţiilor Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Probabil ştiţi că România a fost unul dintre susţinătorii fără rezerve ai nevoii negocierii unui alt acord între Uniunea Europeană şi Republica Moldova; un alt acord care să lărgească drepturile acordate firmelor, spre exemplu firmelor din Republica Moldova şi cetăţenilor din Republica Moldova. Mă refer la dreptul la liber schimb, mă refer la dreptul de circulaţie în interiorul Uniunii Europene pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Sigur, sunt unele observaţii ale Comisiei de la Veneţia, considerând că este o problemă internă a Republicii Moldova rezolvarea acestor observaţii şi, în acelaşi timp, o chestiune de negociere a Republicii Moldova cu Comisia Europeană. În ceea ce ne priveşte, suportul pentru un nou acord, a cărui negociere sperăm să înceapă la întâi ianuarie 2009, este fără rezerve.

Cam acestea au fost cele discutate. Mă bucură foarte mult că punctele noastre de vedere cu privire la riscul legat de conflictele îngheţate coincid şi, de aici, ne putem formula poziţii care să fie pe de-o parte în interiorul Uniunii Europene prin România şi pe de altă parte din partea unei ţări ca Republica Moldova, ţară care are excelente relaţii cu Uniunea Europeană şi tinde să devină stat membru. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o după-amiază plăcută, încă o dată domnule preşedinte Voronin, vă mulţumesc pentru întâlnire!”

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Stefan Caliga: (20-8-2008 la 00:00)

    Actiunea presedintelui este salutara. Traian Basescu demonstreaza continuitatea unei politici externe unanim recunoscute ca fiind una de protejare a pacii intr-o zona de vecinatate proxima.

    Personal apreciez pozitia romaneasca ca fiind una pragmatica.

    Sa nu uitam ca avem contracte economice numeroase… Nu numai problema furnizarii de gaz metan in intreaga Europa este cea de importanta vitala, ci chiar securitatea in regiune.

  • Stefan Caliga: (20-8-2008 la 00:00)

    Vizita nu poate fi interpretata decat ca un semn de normalitate.

    Presedintele Romaniei ii viziteaza pe fratii de pese Prut. Nu cred ca oficialitatile de la Bucuresti si Chisinau sa acorde o alta abordare. Nici nu ar fi cazul.

  • S. Ionesco: (20-8-2008 la 00:00)

    Trei situaţii, cu un fond comun dar diferite ca formă, sunt tratate în trei moduri diferite de către marile puteri, potrivit unei justiţii de geometrie variabilă :

    a) Trasnistria, un teritoriu, de facto, moldovenesc, indiferent de ce parte a Prutului s-ar găsi, a fost lăsată în standby. Toate dezbaterile, în privinţa statutului lui juridic, situându-se pe plan regional. Cert, considerentele de precauţiune faţă de Armeta a 14-a, ex-sovietică, primează.
    Cine-şi poate imagina că această enclavă strategică („Stat autoproclamat”) a capitalismului Rus, va fi vreodată retrocedată aparţinătorului?

    b) Kosovo-ului, teritoriu aparţinând, de jure, Serbiei, i s-a acordat dreptul la independenţă cu o unanimitate zdrobitoare de aproape toată Uniunea Europeană. Raţiunile, în afara cruzimii epurărilor etnice sârbe, cărora li s-ar fi putut pune capăt cu alte mijloace, sunt dificil de înţeles.

    c) Acum, provincia Osetia de sud, parte integrantă a Georgiei, îşi cere şi ea dreptul la autogestionare, precum Tibetul, pentru care chinezii au fost trataţi de toate numele…,f ără să mai vorbim de atâtea alte regiuni ale planetei, revendicate pe drept sau nu.

    Mă întreb dacă, faţă de această justiţie ajustabilă în permanenţă, unde numai „muşchii” au dreptul de veto, omul de rând şi intelectualul logic şi imparţial, nu-şi pierde cumva „son latin”…?



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Cultura românească în Marea Britanie – septembrie 2008

Dear RCC Members & Friends, Welcome to the August edition of the Romanian Info Centre (RIC) e-bulletin. As usual, we...

Închide
35.172.111.47