caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Opinii



 

Creaționism sau evoluționism – o sugestie alternativă la un sondaj

de (17-8-2008)
CaricaturăCaricatură

Textul de faţă are ca punct de plecare sondajul revistei digitale ACUM, pendinte de ziarul România Liberă: http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=479

Scopul lui este de a ilustra şi dezvolta opinia că variantele sondajului reprezintă o falsă dihotomie, lipsită de nuanţe şi în dezacord relativ cu punctul de vedere antropologic şi biolologic în materie.

În ultima parte a secolului XIX, pe vremea celebrului process al maimuţelor, când lucrarea fundamentală a lui Charles Darwin despre evoluţionism bazat pe selecţie naturală, sondajul ar fi fost adecvat. Consider însă, cu respectul cuvenit pentru organizatorii bateriei de sondaje, că a pune în mileniul 3 problema în aceiaşi termeni oarecum reducţionişti va determina câteva consecinţe dezavantajoase pentru educaţia marelui public: cele mai importante două reprezintă, pe de o parte, sugestia implicită că publicul poate ignora acumularea de cunoştinţe ştiinţifice timp de aproximativ un secol şi o treime, pe de alta un atare demers contribuie, probabil neintenţionat, la tendinţa generală de reprimitivizare conceptuală, vizibilă pe toată suprafaţa planetei, dar, mai rău, în ţara celei mai avansate democraţii. Tendinţă care nu poate decât să încurajeze creşterea unei componente fundamentaliste în gândirea publică.

Consider că această tendinţă e deja pernicioasă în USA, unde o atare dihotomie scoate capul din istorie şi unde a apărut şi s-a şi consolidat un nefast fundamentalism religios ca replică la exagerările aşa numitei corectitudini politice. Dar noi, aici, avem, cred asta cu tărie în naivitatea mea, premise pentru a evita asemenea clivaje. Căci continui să consider românul mediu ca fiind mai inteligent, mai subtil şi mai mobil mental decât americanul mediu.

Pentru ca textul meu să aibă sens e obligatoriu să schiţez un tablou alternativ asupra fondului sondajului, tablou bazat pe cunoştinţe biologice şi antropologice care circulă liber în spaţiul public. Pe cele din aria strictei specialităţi le ignor şi eu.

Încep prin a preciza că, încă din liceu, când ceea ce deja demult se cheamă corect biologie generală purta numele bazele darwinismului şi era, de fapt, miciurinism. Dacă cu aproape jumătate de secol în urmă învăţam că genetica e ştiinţă burgheză, idealistă, că legile eredităţii, descoperite experimental de călugărul boemian Hrehor Mendel, sunt false, în materie de evoluţionism formula originii omului, continuînd să fie categoric anticreaţionistă, era mult mai nuanţată decât circulă acum: “omul şi maimuţele antropoide au un strămoş comun”.

Or, această formulă rămâne confirmată, în esenţă, de cele mai noi cercetări antropologice. Startul procesului de antropogeneză a fost împins mult în trecut, de la 1 milion de ani la 5-7 milioane. În sprijinul antropologiei vine arheologia, ale cărei date continuă să se acumuleze. Procesul evolutiv, care continuă şi azi, chiar dacă e profund perturbat de activitatea antropică, a determinat diversificarea primatelor, oricum ordinul zoologic aflat pe cea mai înaltă treaptă de dezvoltare biologică, diferenţierea fiind determinată de factori de mediu.

În linii mari, mediul mai favorizant a încetinit evoluţia, pe când mediul mai aspru a favorizat-o. Cam asta e esenţa acceptată a procesului de antropogeneză. Coroborarea măsurătorilor antropometrice a limpezit concluzia că sporirea, atât în valoare absolută, cât şi procentual, a masei creierului, s-a accelerat din momentul în care primatul preuman a devenit capabil să creeze unelte/arme cu care să poată vâna animale mai mari ca el.

Dincolo de antropogeneză, acumularea datelor ştiinţifice a contribuit, în general, la sporirea gradului de încredere în principiul evoluţiei. Simultan, însă, au apărut teorii paralele. Unele, ca explicarea evoluţiei prin simbioză (Lynn Margulis), interioare conceptului evolutiv, altele, ca proiectul inteligent (intelligent design), cu totul detaşate de evoluţie.

Înainte însă de a opina asupra relaţiei între aceste curente mai noi, să nu ignorăm un aspect mai larg, anume relaţia generală între teologie, ca disciplină speculativă, pe de o parte şi ştiinţa bazată pe experiment şi măsură, pe de alta. Prefer aceste formulări celor revolute, marxizante (antinomia ireconciliabilă între “religie” şi “ştiinţă”), demult depăşite de adecvarea gândirii realiste la acumularea generală de cunoştinţe din toate domeniile. De la debutul “ştiinţei”, pe vremea lui Galilei şi Kepler, au existat fluctuaţii inerente, care au conturat un aşa zis conflict între “religie” şi “ştiinţă”, mult speculat de către aşa numitul materialism dialectic. Iar relaţia între cei doi termeni, oricum i-am numi, a oscilat aproape 4 veacuri între antinomie şi complementaritate.

Deja de câteva zeci de ani apar, însă, concepte fizice, bazate pe acumularea de date, mai ales în domeniul abordării simultane a microcosmosului şi a macrocosmosului, pe baza dezvoltării fizicii quantice, care fac paşi în direcţia acoperirii distanţei dintre dimensiunea fizică şi dimensiunea transcendentă a universului. Iarăşi prefer o terminologie la zi, care i-ar pune în dificultate pe marxişti. În definitiv, există ceva mai dialectic decât reintegrarea “religiei” cu “ştiinţa”, pe un plan “superior”?

Să revenim o clipă la relaţia dintre diferitele curente biologice. Pe baza alineatului precedent putem ghici că intelligent design poate juca rolul de poartă implicită de intrare a unui neoconcept “creaţionist”. Da şi nu, IMO. Pentru că inteligenţa naturii e deja un concept funcţional, fundamentat. Medicul român Dumitru Constantin fiind unul din pionierii naşterii conceptului. Inteligenţa naturii poate avea atât o sursă externă, transcendentă (pe care o putem numi convenţional Dumnezeu), fie, de ce nu, una intrinsecă.

Dar ceea ce este mai important în ce priveşte aceste relaţii e că evoluţia nu se exclude cu proiectul inteligent. Lărgind raţionamentul, Evoluţia nu se exclude nici cu “creaţia”. Cu condiţia ca ambele să fie înţelese modern, flexibil, coerent şi lipsit de prejudecăţi.

Aşadar, sub rezerva reformulării alternativelor sondajului, reformulare pe care nu consider decent să mi-o asum, cred că sondajul ar putea conţine încă cel puţin o alternativă: origine comună, creaţionist-evoluţionistă. Cu singurul amendament că reformularea alternativelor principale să permită o asemenea alternativă suplimentară.

Nu pot încheia acest text fără două observaţii: am fost încurajat să-l elaborez pe de o parte tocmai deoarece un procent foarte ridicat din sondajele de gen sunt foarte oportune şi semnificativ formulate, adică una peste alta profesionist, ceea ce îmi impune mie, cititorului, o exigenţă, iar pe de alta tocmai de coordonatorul sondajelor mi-a sugerat articolul. D-sa promovează, iată, astfel, o politică de deschidere faţă de diversitatea inerentă de opinii.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Stimate domnule Radu,

    Sunt aproape total in dezacord cu dvs, im majoritatea aspectelor pe care le-ati abordat.
    Citez:

    ” Căci continui să consider românul mediu ca fiind mai inteligent, mai subtil şi mai mobil mental decât americanul mediu.”

    Fapt: romanul „mediu” (care-o fi acela, azi cand milioane de romani nu mai locuiesc in tara?) nu este mai inteligent decat americanul mediu sau decat hotentotul mediu. Prefer sa fiu „acuzat” de corectitudine politica decat de lipsa ei. Numai societatea romaneasca loveste tot timpul din motive pe care partial le inteleg in corectitudinea politica. In realitate, nici macar in materie de bun-simtz „romanul mediu” nu exceleaza.Circurile anuale in care s-au putut vedea pana acum procesiuni cu icoane si cruci in varf de sulitze nu va dau de gandit?

    Citez::
    „Consider însă, cu respectul cuvenit pentru organizatorii bateriei de sondaje, că a pune în mileniul 3 problema în aceiaşi termeni oarecum reducţionişti va determina câteva consecinţe dezavantajoase pentru educaţia marelui public”

    Nu, a pune o oglinda in fatza publicului nu inseamna a determina consecinte dezastruoase; inversul acestei atitudini este mai periculos.

    Adevarul este ca nu numai in SUA, dar si in Romania pseudostiintele sunt la mare cinste.
    Cum deschide gura un roman te anuntza de felul cum sta horoscopul lui si cu cine se potriveste sau nu.

    Dezastrul educatiei americane si a fundamentalismului religios din SUA (corect spus) nu se datoreaza nicidecum „exagerarilor corectitudinii politice” cum credeti, ci faptului ca religiile au fost intotdeauna protejate de critica rationala si au fost supuse altor standarde rationale si pecuniare decat orice alt domeniu social, astfel incat escrocii religiosi au putut sa-si faca mendrele cu impunitate.

    Altele: Nu exista pana in prezent nici macar o singura ipoteza stiintifica (nici nu vorbesc de Teorie Stiintifica) ce s-ar putea contrapune teoriei evolutiei speciilor!

    Creationismul este o pseudostiinta, un alt nume simandicos pentru superstitia religioasa, iar Lynn Margulis, chiar daca are partial dreptate, nu se poate contrapune in nici un fel teoriei evolutiei a lui Darwin. Din contra, o completeaza!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maier: (17-8-2008 la 00:00)

    Draga Radu, revista ACUM n-are nicio legatura cu Ziarul Romania Libera.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Pierre Radulescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Draga Radu, desigur nu te va surprinde ca nu sunt de acord cu unele din concluziile care reies din articolul tau. Oricine a frecventat cateva din listele romanesti de discutii in ultimii ani stie cat de des ne-am gasit in dezacord.

    Mai mult, indraznesc sa cred ca de multe ori divergentele dintre noi doi au facut sarea si piperul pe listele respective.

    Dar de data aceasta nu diferentele de opinie sunt importante. Sunt diferente minore, exclusiv pe nuante, si sunt la urma urmelor firesti.

    Altceva este realmente important.

    Articolul tau este in primul rand elegant scris. Iti expui opiniile cu pasiune si dupa cum te stiu vei lupta indarjit sa le sustii in continuare. Iata insa ca pasiunea nu exclude eleganta stilului. Articolul se adreseaza unor persoane care pot fi de acord sau nu cu tine. Eleganta cu care iti expui opiniile este rezultatul unui profund respect pe care il ai fata de interlocutor, indiferent cat de departe ar fi el in parerile lui.

    In al doilea rand articolul tau nu exclude opiniile contrare ci invita la discutii spre nuantare si imbogatire reciproca.

    Aparitia articolului tau in saptamanalul ACUM ma bucura foarte mult: gasesc ca este o sansa de a ridica nivelul discutiilor si de a imbunatati atmosfera.

    Iata ca se poate discuta elegant, pornind de la respectul profund fata de cel care ne citeste, respectul profund fata de cel care are cu totul alte opinii decat noi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Pierre Radulescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Un articol scris cu eleganta fata in fata cu un comentariu scris pe un ton iritat. Este pacat. Pierdem sansa unui dialog intre doi oameni de cultura, un dialog din care am fi avut toti de castigat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • radu-ilarion munteanu: (17-8-2008 la 00:00)

    intai de toate nu stiu daca habitudinile revistei ACUM presupun dreptul la replica al autorului unui articol vis-a-vis de comentariile prilejiute de respectivul articol. daca da, bine, daca nu, iara bine, cu amendamentul ca n-as mai repeta eventuala incalcare a unui obicei specific.

    asadar: (i) ii cer scuze lui stefan maier pentru confuzie. in plus, ma simt jenat fata de el, deoarece ma invitase mai demult sa scriu si abia invitatia expresa a lui petru clej m-a determinat sa incep. asta inseamna ca voi continua;

    (ii) ii multumesc lui pierre pentru la fel de eleganta apreciere. l-as invita insa sa detalieze punctele de dezacord. consider corecta aprecierea lui calitativa, fara falsa modestie, tocmai deoarece fiind invitat sa-mi dezvolt o opinie „in nuce” eram obligat sa respect deschiderea si eleganta lui petru clej;

    (iii) ii cer scuze d-lui anton constantinescu ca, necunoscandu-l, nu ma adresez la fel de familiar fata de interlocutorii de mai sus, cu care ma cunosc. consider in principiu ca polemica poate fi fertila, dar nu orice forma a ei functioneaza constructiv. fara a dori sa-l ofensez, cand eu spun „dezavantajoasa” si d-sa raspunde referindu-se la „dezastruoasa” imi iau libertatea sa consider ca concluziile d-sale sunt afectate de lectrua grabita. pe cale de consecinta, ma ajuta mai putin decat speram. putem insa relua discutia punctual. daca, repet, exista obiceiul de a folosi spatiul ecourilor pentru clarificarea mutuala.

    altfel, ii atrag atentia ca am evitat folosirea cuvantului „creationism”, incercand a folosi expresiile nuantate, care imi traduc mai exact gandurile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Rădulescu, nu pierdem nicio șansă, că nu avem de a face cu mimoze, ci cu oameni care-și susțin cu vigoare argumentele, nu-i nimic rău în asta.

    Nu e necesar ca simpatia dumneavoastră declarată pentru domnul Munteanu și adeziunea la opiniile sale să vă influențeze judecata.

    Aveți încredere în redacția revistei și dacă acest lucru vi se pare subiectiv, atunci aveți încredere în statisticile care arată o sporire importantă a numărului de cititori în ultima vreme.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Pierre Radulescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,

    Raman la parerea ca in discutiile contradictorii trebuie sa pastram respectul fata de interlocutor.

    Sporirea numarului de cititori este un lucru extraordinar de bun si meritul apartine desigur redactiei. Dar comentariul meu nu se refera la redactia revistei ci strict la articol si la replici.

    Va multumesc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Poate ca nu m-ati inteles bine, domnule Radu.

    Oricum prefer intodeauna corectitudinea in gandire in fatza elegantei, cand trebuie sa aleg intre ele.

    Spiritul stiintific ar trebui sa ne oblige pe toti sa preferam acelasi lucru, cand nu putem prefera ambele.

    Nu am totusi nimic contra exprimarii alambicate, atata vreme cat este corecta si precisa.

    De exemplu, studii facute pe un numar imens de oameni apartinand diferitelor culturi nu ne dau dreptul sa spunem ca o natiune este mai inteligenta decat alte natiuni.

    Gandirea gresita trebuie eliminata din limbajul nostru, ca nu duce la nimic bun. Trebuie sa iesim cumva din complexul de inferioritate care a condus la „protocroneala” lui Edgar Papu.

    „Noi suntem mai destepti si mai moderati ca altii, noi am inventat primii de toate”.

    Cat despre vorbirea in termeni voalati, m-am cam dezobisnuit de ea de cand lucrez in SUA. Problema adevarata este: cum sa exprimam mai precis un lucru, iar nu mai simandicos sau voalat.

    Stiu ca ati folosit alte expresii in privinta creationismului, dar tocmai asta cred eu ca e „dezavantajos”: faptul ca de peste un secol propaganda religioasa americana se tot ascunde dupa diversi termeni, inlocuindu-i de fiecare data cand societatea ii respinge.

    Inainte de a vorbi despre „creationismul stiintific” alte sintagme avand acelasi sens au fost la moda, dar au fost eliminate ca fiind „religie deghizata”.

    Iar complexul judiciar care a condamnat si creationismul religios a fost…culmea(!) format din persoane religioase din Partidul Republican. Ce vreti mai mult?

    Cat despre faptul ca as fi comunicat pe un ton sau altul, nu prea cred ca ar conta. Conteaza daca spun sau nu adevarul. Sper ca nu v-am jignit.

    Sunt multe probleme in SUA cu extrema dreapta religioasa. Dar nici cu exorcismele din Romania nu mi-e rusine. Evident ca „Somnul ratiunii naste monstri” pretutindeni la fel de periculosi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Rădulescu,

    Nu e niciun fel de lipsă de respect în schimbul de replici din aceste ecouri. Domnul Anton Constantinescu e foarte direct în exprimare și nu privilegiază, așa cum se exprimă, limbajul alambicat.

    Când trăiești mai mult timp într-o țară anglo-saxonă înveți să te exprimi mult mai direct, fără prea multe ocolișuri și figuri de stil.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Pierre Radulescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,

    Si eu traiesc intr-o tara anglo-saxona de destul timp si stiu foarte bine ca oamenii sunt atenti sa nu jigneasca.

    Dumneavoastra ramaneti la parerea pe care o aveti, eu raman la parerea mea.

    Imi pare rau ca ma gasesc intr-o divergenta cu dumneavoastra si va asigur de tot respectul.

    Va multumesc

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Pierre Radulescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,

    Punctele in care sunt in dezacord cu domnul Munteanu i le voi comunica intr-un mesaj privat. Aici nu am facut decat sa raspund comentariilor dumneavoastra. Cum am spus, imi pare rau ca suntem in divergenta. Va respect foarte mult dar evident ca nu voi renunta la opiniile mele.

    Comentariile mele se opresc aici.

    Va multumesc

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Rădulescu, nu știu cine v-a cerut să renunțați la opiniile dumneavoastră.

    Opinii pe care, după cum o confirmă întreg acest dialog inutil, nu doriți să le faceți cunoscute.

    Este extrem de incorect să postați un ecou în care să afirmați că sunteți în dezacord cu unele afirmații făcute în articol, după care să refuzați să faceți publice obiecțiile.

    În acest caz, trebuia de la început să-i scrieți un e-mail domnului Munteanu și nu să postați mesaje off-topic cu privire la ceea ce până la urmă sunt doar manierisme.

    Nu credeți că discuția creaționism/evoluționism e mai interesantă decât această sporovăială inutilă?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Rădulescu, nu mai inventați jigniri unde nu sunt. Uitați cum ne pierdem timpul de pomană, discutând off-topic, când dumneavoastră nu ați comentat despre esența articolului, deși prietenul dumneavoastră, domnul Munteanu, v-a întrebat ce divergențe aveți față de opiniile sale, iar dumneavoastră nu ați răspuns, preferând să vă angajați într-o discuție sterilă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Pierre Radulescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,

    Eu cred ca o discutie despre politete si respect reciproc nu este niciodata inutila.

    Va asigur in continuare de respectul meu, imi este insa teama ca in schimbul de replici dintre noi doi respectul vine numai dintr-o singura parte. Nu pot sa raspund unor obiectii care mi se fac pe un ton iritat si imperativ.

    Imi pare foarte rau, dar sunt nevoit sa ignor de acum inainte orice referire pe care o faceti asupra mea.

    Va rog sa ma credeti ca nu iau aceasta decizie din lipsa de respect, ci tocmai pentru ca va respect prea mult pentru a va vedea in situatia in care deveniti din ce in ce mai iritat.

    Va multumesc

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Pierre Radulescu,

    M-as fi asteptat sa citati macar un cuvant din ceea ce spuneti ca a fost o „jignire” la adresa oricui. Nu cred ca domnul Radu are nevoie de protectia dvs pentru a-si exprima un punct de vedere sau altul, dar asta nu e problema mea.

    Ceea ce vreau sa va spun ca din acest dialog atat de steril totusi rezulta ceva: faptul ca noi avem valori complet diferite.

    Pe dvs va extaziaza faptul ca „ati fost sarea si piperul” pe nu stiu ce site, ceea ce pe mine m-ar lasa complet indiferent, pentru ca eu sunt preocupat numai de natura argumentelor aduse (adevarate sau false) si de separarea adevarului de neadevar.

    Faptul ca dvs continuati sa mergeti pe aceeasi linie, spunand ca veti comunica numai personal dlui Radu opiniile dvs, mi se pare complet irational. Rolul discutiilor in media nu este de a ascunde argumentele pro sau contra unei idei si de a le prezenta doar in mod privat cuiva, ci de a dezbate public acele argumente, pentru a stabili ce este adevarat si ce este fals.

    Eu prefer sa spun pe fatza ce gandesc, pentru ca eu cred ca nici o opinie nu poate fi atat de rusinoasa incat sa nu poata fi comunicata decat „intre patru ochi” cuiva. Ma mir ca domnul Radu nu se simte jignit de modul cum procedati, dar repet, asta nu este problema mea!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Rădulescu, afirmațiile dumneavoastră cu privire la respectul care-l purtați celor din jur, inclusiv mie, sună a fraze goale, din moment ce refuzați să participați la discuție pe fondul problemei, arătând o lipsă crasă de respect, după ce inițial vă declarați în dezacord, fie și parțial, cu articolul dat.

    Și nu din cauză de cerințe imperative sau „iritare” (nu văd unde vedeți dumneavoastră iritare, am obrazul mult prea gros ca să mă irit, am avut de a face cu situații mult mai „iritante” decât asta, de când lucrez în presă, după cum nu văd nici jigniri).

    Ați fost de la început deranjat de argumentele și tonul viguros al domnului Annton Constantinescu care a „îndrăznit” să critice articolul prietenului dumneavoastră.

    În plus eu nu fac remarci „asupra” dumneavoastră, deoarece, ca să fiu sincer, nu mă interesează persoana virtuală, ci afirmațiile ei.

    Or, tot ceea ce ați postat dumneavoastră aici este, în fond, off-topic.

    Aici dezbatem probleme de fond, nu avem pretenția de a fi o școală de bune maniere sau mai degrabă, în cazul de față, de manierisme.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anonim: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Constantinescu,

    Comentariul pe care mi-l adresati imi place. Este scris intr-un spirit deschis, care invita la dialog. V-am citit cu multa placere, asa cum va citesc de altfel si articolele.

    Iata raspunsurile mele:

    1. aveti perfecta dreptate. Domnul Munteanu se poate simti jignit. In acest caz sunt sigur ca mi-o va spune, va urma o explicatie intre noi doi si daca este cazul ii voi cere scuze.

    2. imi reprosati ca nu dau exemple de ‘jignire’. Aici aveti si nu aveti dreptate. In dialogul pe care l-am avut cu domnul Clej l-am lasat pe domnia sa dea exemple. Si trebuie sa marturisesc ca s-a descris copios pe sine insusi. Nu neaparat jignindu-ma, mai mult amuzandu-ma.

    3. este adevarat ca nu am publicat pe romanialibera.com opinii relative la articolul domnului Munteanu. Dati-mi voie sa va explic pentru ce nu am facut-o: in urma ‘amuzamentelor’ la care m-a supus domnul Clej cred ca este mai bine sa incetez orice colaborare cu ziarul dumneavoastra in asteptarea unor explicatii si, pentru ce nu, a unor scuze.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Dacă urmăriți această sporovăială, căci dialog nu se poate numi, puteți observa contorsionimul logic la care recurge domnul Rădulescu, care în mod evident a intrat într-o fundătură.

    Ba se simte jignit, ba se simte amuzat, ba îi par coentariile domnului Constantinescu agresive, ba îl consideră deschis la dialog.

    Cel mai caraghios este modul în care încearcă să justifice refuzul de a comenta fondul articolului domnului Munteanu, fapt care într-adevăr poate constitui o jignire la adresa tuturor.

    Mai mult, domnul Rădulescu este economic cu adevărul, ca să folosesc un eufemism-calc de limbă, când spune că a renunțat să se pronunțe asupra articolului domnului Munteanu:

    „este adevarat ca nu am publicat pe romanialibera.com opinii relative la articolul domnului Munteanu. Dati-mi voie sa va explic pentru ce nu am facut-o: in urma ‘amuzamentelor’ la care m-a supus domnul Clej cred ca este mai bine sa incetez orice colaborare cu ziarul dumneavoastra in asteptarea unor explicatii si, pentru ce nu, a unor scuze.”

    Or, toată lumea poate vedea că refuzul domnului Rădulescu a intervenit încă din debut, când eu nu scrisesem niciun ecou.

    Domnul Rădulescu a vrut să ne tragă de urechi, pe mine și apoi pe Anton, și când a văzut ce întorsătură au luat lucrurile și-a creat acest fals alibi.

    După care mai pretinde și scuze. Domnule Rădulescu, pentru un campion la manierisme cum sunteți dumneavoastră, nu cred că trebuie să vi se ceară scuze.

    Cât privește „respectul” pe care mi-l purtați, dați-mi vorba să nu vă cred.

    De la început ați dovedit că nu e așa prin această atitudine pe care ați afișat-o aici.

    Cât despre colaborare cu revista ACUM, este dreptul dumneavoastră s-o suspendați, dacă doriți să procedați ca alți ofuscați care și-au luat jucăriile și au plecat pentru că nu au fost mângâiați pe cap.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maguran: (17-8-2008 la 00:00)

    „Căci continui să consider românul mediu ca fiind mai inteligent, mai subtil şi mai mobil mental decât americanul mediu.”

    E doar o opinie, bazata desigur pe intuitie mai degraba decat pe date statistice reale.

    Ce pot sa spun e ca mai toti din promotia mea sunt in America si s-au aranjat foarte bine, parasind Romania pe la 35 de ani. Asta arata ca e loc pentru toti sub soare.

    Pe de alta parte, s-or mai fi schimbat lucrurile intre timp.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Pt dl. Stefan Maguran: si in zona unde traiesc eu romanii sunt priviti bine. Este o zona unde expresia „mafia romaneasca” are un sens pozitiv, referindu-se la profesionistii din diverse domenii. Dar asta nu inseamna nicidecum ca romanii ar fi mai inteligenti decat americanii. Chiar si in Canada copiii romani sunt pe locul 1 intre nationalitati, avand nr. cel mai mic de exmatriculati si gradul cel mai mare de promovare. Dar asta se intampla nu pentru ca ar fi „mai destepti” decat altii, ci pentru ca au un mediu familiar mai propice invatzarii acasa; a veni peste ocean este mai usor pentru familiile specialistilor decat pentru (sa zicem) puscariasii de la Jilava.

    Dar daca se face media cu romanii ramasi in tara, emigrati in Turcia, Liban, Grecia si chiar Italia, sau cu capsunarii din Spania, adaugand apoi cu romanii din Ungaria si Cehia…media se schimba.

    Ca dovada ca in Italia romanii nu au o reputatie intelectuala, morala sau sociala…stelara!

    Apoi mai este ceva: emigrantii din prima generatie sunt peste medie la multe, (cu eceptia mexicanilor care vin sa culeaga capsuni sau sa lucreze la „spatii verzi”). Dar incepand cu a doua generatie…situatia se egalizeaza. Asa s-a intamplat si cu chinezii si cu alti imigranti asiatici: de la a doua generatie si tinerii lor se americanizeaza.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maguran: (17-8-2008 la 00:00)

    Ce sugeram era ca daca initial afirmatia ca americanii erau mai putin inteligenti ar fi putut fi adevarata, din cauza migratiilor, lucrurile se mai stabilizeaza.

    Afirmatia e valabila si pe dos.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Maguran, vad ca nu m-ati inteles deloc. Toate studiile facute pe grupuri mari umane au aratat ca nu exista nici o diferentza de inteligentza intre ele, indiferent ca e vorba de boshimanii din Africa, de hotentoti, americani sau eschimosi. S-a crezut candva ca ar exista diferentze, dar nu e cazul. Vorbesc de inteligentza nativa; a nu se confunda cu cultura sau studiile. La fel, si studiile genetice au aratat asta; ba mai mult, chiar ideea de rasa pare perimata. Chiar si Cavalli-Sforza, specialistul mondial nr 1 in acest domeniu (population geneticist) a recunoscut acum acest lucru.

    Eu as fi vrut intr-adevar sa pot dialoga cu domnul Radu Munteanu, pentru ca il apreciez pe plan stiintific. De fapt il cunosc, desi dansul nu ma cunoaste pentru ca sunt din generatziile mai tinere, dar am avut acelasi profesor-formator atat de cunoscut pe plan mondial, C.D.N., incat dupa ce am fost acceptat sa lucrez in cercetare la o companie mare de medicamente din California, am asistat timp de 3 zile la un simpozion avand tema „Reactia Nenitescu si aplicatiile sale”. Chimia romaneasca este foarte respectata in lume, iar despre Nenitescu puteti citi destule chiar si in Wikipedia.

    Ar fi fost extrem de interesant sa analizam impreuna in mod logic care afirmatii sunt adevarate si care nu, pentru ca avem o baza stiintifica (profesionala) aproape identica (chimia polimerilor) si am ajuns la concluzii diametral opuse in viata.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • radu-ilarion munteanu: (17-8-2008 la 00:00)

    inainte de a relua dialogul cu d-l anton constantinescu, ma simt obligat sa fac cateva precizari. ma simt responsabil, intr-o anume masura, de decizia lui pierre radulesacu-banu de a intrerupe colaborarea cu revista „acum”, deoarece s-a pornit de la un articol pe care l-am scris. sigur ca pierre nu are nevoie de avocati si de protectori, dar la fel de franc fie-mi permis sa consider ca in masura in care d-l petru clej are o pozitie responsabila in stafful revistei, raspunderea gestionarii dialogului cu o persoana anume ii revine. poate m-as fi asteptat ca si stefan maier sa fi intervenit amortizant. asadar, imi platesc datoriile cele mai explicite si apoi „ma trec in adormire” pana la eventuala revenire a lui pierre. asta e modul meu de a-mi exercita cota de raspundere.

    acum: d-le anton constantinescu, eu nu am fost studentul marelui nenitescu. chiar defel. desi am inca prieteni buni intre emulii lui din generatia mea. ceva din numele dv imi declanseaza o vaga reactie de recunoastere. asadar indraznesc sa va intreb daca in romania ati lucrat la centrul de chimie organica c d nenitescu, inainte de a va stabili in america.

    la dialogul de fond putem reveni, in conditiile date. intuiesc premisele unei polemici pe caree, cu putina bunavointa, am putea-o orienta impreuna catre sensul contructiv, fertil. primul lucru pe care mi l-as propune, gospodareste, ar fi schitarea unui background comun de limbaj. de pilda sugerandu-va, persuasiv, sa renuntati la a mai echivala eleganta cu intortocherea. preeminenta logicii e cert o baza comuna.

    nu mai raspund pe tema frazei mele quasiretorice, care a fost asa de unanim citita literal. n-as vrea sa ma repet. dar, domnilor, si biblia trebuie citita alegoric, nu literal. si, pentru cei chitit s-o combata (dreptul lor sfant), cum ar putea-o combate fara s-o cunoasca macar? desigur, stiti ca personalitatea teologica care ne-a indemnat printre primii sa citim biblia alegoric a fost sfant6ul tomasso d’aquino.

    sper ca pierre sa se razgandeasca. deoarece as regreta sa pierd ocazia de a polemiza pe tema homosexualitatii. caci „miros” un discurs de dogmatica stangista, in termenii corectitudinii politice. pe care sunt sigur ca stiti cum a numit-o horia patapievici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Munteanu, dumneavoastră luați ce decizie credeți de cuviință în legătură cu colaborarea cu revista ACUM, iar eu îmi asum răspunderea gestionării de care vorbiți dumneavoastră.

    Domnul Rădulescu este, la fel, responsabil de acțiunile sale și dacă dumneavoastră doriți să vă solidarizați cu el vă privește direct.

    Cât privește intervenția domnului Maier, este curios cum tot revine din când în când ideea aceasta că între noi ar fi o diferență: good cop, bad cop (no prizes for guessing who is who…).

    Ba mai mult, apar din când în când tot felul de mesaje insinuante, de „periere” a lui Ștefan, care amintesc de „vremurile bune” de la ACUM, pe vremea când nu era Petru Clej redactor șef.

    Îi asigur pe toți acești „preocupați” că vor eșua în tentativa lor de a crea disensiuni între noi.

    Dar revenind la domnul Munteanu, l-aș întreba, și poate adoptă un stil mai puțin alambicat de răspuns – cine e persoana stângistă când vine vorba de homosexualitate – sau sunt eu prea nesubtil pentru discursul domniei sale?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    In primul rand as fi incantat sa polemizez cu dvs. domnule Munteanu! Putem discuta absolut orice, in cazul in care nu imi solicitati sa accept din curtoazie pentru dvs sau pentru domnul Pierre puncte de vedere la care nu subscriu.

    De exemplu daca imi spuntei ca unele lucruri din biblie sunt „adevarate” in timp ca altele sunt „alegorii” va voi cere cu siguranta sa imi citati unde este specificata diferenta dintre cele doua categorii de informatii si cine va da dreptul ca pe unele sa le luati cu miere si pe altele cu fiere.

    Da, intr-adevar, l-am avut ca Profesor pe C.D. Nenitzescu si da, am lucrat la Centrul de Chimie Organica o vreme.Aveti dreptate!

    In SUA am lucrat atat la rezolvarea genomului uman, rezolvand sintezele a doua baze fluorescente din cele patru, si publicatiile din Oxford Press pot confirma ceea ce spun, dar si in sinteza de medicamente, unde am brevete tocmai aprobate si pt restul lumii. Tocmai mi s-a cerut sa semnez pt China.

    Si la altele. Tocmai de aceea, pentru ca avem ambii o pregatire stiintifica aproximativ egala din tara, (desi apoi am evoluat diferit) as vrea sa pot avea o discutie „a batons rompus” cu dvs. Nu de alta, ci doar ca sa inteleg cum de orientarea sexuala (care nu e nici stangista, nici dreptista) a ajuns in ochii dvs o problema… politica. Sa identific gandirea gresita!

    Dar puteti scrie si aici la creationism stiintific! Chiar va invit cu placere. Tocmai va aparea nr 2 al acestui serial si vreau sa va intreb cu ce grupa de creationisti „stiintifici” va identificati.

    Dar am o singura dorinta! Inainte de fiecare lucrare pe care o faceti, stiti ca trebuie sa „faceti” literatura! Tot asa si aici: va rog ca la inceput sa cititi ce am scris eu in acel serial iar apoi sa cititi ce scriu organizatiile stiintifice de profil din lume (psihologice si psihiatrice).

    Cand va apucati sa citati din preoti va rog sa specificati!
    Asta e minima mea cerintza! Succes!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    As mai vrea sa precizam ceva: vad ca condamnati corectitudinea politica. As vrea sa stiu exact la ce va referiti. Daca condamnati relatiile „umane” intre … oameni, nu sunt de acord.

    Citez” Political correctness (adjectivally, politically correct; both forms commonly abbreviated to PC) is a term used to describe language, ideas, policies, or behavior seen as seeking to minimize offense to gender, racial, cultural, disabled, aged or other identity groups. Conversely, the term „politically incorrect” is used to refer to language or ideas that may cause offense or that are unconstrained by orthodoxy.”

    Eu in general practic aceste lucruri specificate de corectitudinea politica. Dar daca vreti adresari incorecte, va rog sa-mi spuneti, ca pot sa si jignesc, nu numai sa fiu jignit.

    Unde nu sunt de acord este acolo unde probleme de logica sau de stiinta sunt rezolvate intr-un mod incorect, de hatarul PC. Asa ca va rog sa precizati si asta.

    Nu cer mult: sa faceti literatura, sa fiti informat cand vorbiti de ceva si sa nu amestecati politica cu biologia!

    Atat. Succes la literatura!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Radu Munteanu, oricand sunt gata sa polemizez cu dumneavoastra pe orice tema.
    Dar vreau sa fiu sigur ca respectam aceleasi reguli:

    1. Expunerea de catre mine a unui argument care nu va convine nu trebuie intrepretat ca un atac personal la adresa dvs sau familiei, sau prietenilor dvs. Este doar atat: un argument. Care poate fi verificat sau nu, dupa caz. Daca nu reusiti sa-l anulati inseamna ca il recunoasteti ca fiind corect.

    2. Daca veniti cu argumente neserioase, ca de exemplu: aici dumnezeu a scris direct ce a intentionat iar aici a scris indirect, folosindu-se de analogii si pilde deoarece evreii aia nu erau destepti sa inteleaga direct ce vorbeste…. atunci va voi cere fara intarziere sa aratati citatul din Biblei care spune asta! Sau citatul din Biblie care va imputerniceste sa faceti o asemenea „judecata”. Daca nu gasiti nimic in sprijinul a ceea ce afirmati, consider afirmatia dvs nula si dupa ureche!

    3. Nu voi admite procedeul religionist numit cherry picking, adica alegerea a ceea ce va convine din biblie si aruncarea a ceea ce nu va convine! The Bible comes wit its package!

    4. In momentul in care intrati in domeniul irational al religiilor cu stiinta, eu nu voi accepta sa facem un gulas din stiinta si religie, ci va voi solicita sa-mi spuneti exact unde se sfarseste pt dvs stiinta, bazata pe principiul „nu crede pana cand nu verifici” si unde incepe principiul religios „crede si nu cerceta”. „Nu poti servi in acelasi timp si satanei si lui Dumnezeu”- a zis Isus Cristos. (si stiintei si religiei, as zice eu.)

    5. V-as ruga de acum sa pregatiti o examinare a articolelor mele si sa scrieti cu ce nu sunteti de acord si de ce!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (17-8-2008 la 00:00)

    Nu vreau totusi sa uit ceva important domnule Munteanu. In prima dvs abordare a subiectului homosexualitatii, la prima dvs interventie, as vrea sa-mi explicati de ce credeti ca absolut toti marii fizicieni ai secolului al douazecilea si al douzecisiunulea , cand au fost intrebati de religie au mentionat in primul rand rolul criminal pe care l-a avut religia pentru homosexuali.

    De ce credeti ca o multime de fete bisericesti au inceput cu milionul de scuze si cu promisiuni ca religia crestina se va pocai si nu mai mai indemna spre crime in viitor.

    La fel, de ce Biserica catolica si-a cerut deja scuze de la evrei ca i-a discriminat si condamnat sistematic, dar inca nu de la homosexuali (la fel de condamnati de biblie ca si evreii). Apoi putem vorbi in cunostinta de cauza!

    Fizicieni care au mentionat „rolul nefast al religiei pentru homosexuali” sunt (o parte din ei): Feinmann, Gell-Mann (ai carui parinti sunt evrei din Bucovina, laureat al premiului Nobel) Ledermann, Filipenco, Whitten si mult altii.

    Ca si fiziciana evreica geniala Vera Rubin (cea care a descoperit ca mecanica lui Einstein si chiar a lui Newton nu explica ce se intampla la rotirea galaxiilor si a fost trimisa la cratita de confratii ei, care apoi si-au cerut scuze).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maier: (17-8-2008 la 00:00)

    Domnule Munteanu,

    Vad ca e a doua oara ca va raspund azi, de data asta la o invitare directa ce mi-a parvenit prin ecoul dv. anterior.

    Mai intai, va asigur ca am discutat off-line si cu Pierre, cu care am multe ocazii de a ma vedea. Voi incerca sa dau un raspuns relevant preocuparilor dv. intr-un articol la „Coltul Editorului” pe care imi propun sa-l scriu pentru saptamana ce vine.

    Anticipand, daca sugestia dv. era sa il „temperez” pe d-l Clej sau sa exprim un punct de vedere diferit, veti vedea de ce o astfel de abordare n-ar avea nici un sens in raport cu ceea ce gandesc sau cu misiunea revistei ACUM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • radu-ilarion munteanu: (17-8-2008 la 00:00)

    cer scuze atat comunitatii userilor revistei „acum” cat si d-lui anton constantinescu pentru insistenta cu care intreb pe ce s-a bazat d-sa cand m-a integrat intre emulii magistrului. altfel, in principiu, presupunere extrem de onoranta! motivul insistentei intrebarii: d-l constantinescu a confirmat o presupunere plauzibila dupa care s-a oprit brusc. or tocmai presupunera d-sale asupra formatiei mele era interesanta!

    in rest, fie-mi permis sa remarc evolutia adresarii d-lui stefan maier: de la „radule” la „d-le munteanu”. probabil motivatia retragerii familiaritatii imi incumba. in masura in care e asa, ii cer public scuze.

    mai departe: incadrarea mea in cateogria bagamfitilistilor e o eroare care va duce, d-le clej, pe un drum infundat. m-ati onorat din capul locului cu creditul invitarii de a scrie. creditul asta nu e inca in intregime consumat.

    d-lui anton constantinescu ii raspund cu aceeasi moneda: sunt deschis in principiu si anume cu toata bucurie, oricaror discutii pe orice subiecte. reiterez insa necestiatea… „stiintifica” de a elabora impreuna un cod comun de limbaj. la cele destul de multe reguli impuse de d-sa drept conditii, contrapropun un singur principiu: ma consider o persoana relativ rationala. exceptiile de la rationalitate se incadreaza, imho, in limitele conditie umane. pacatul meu fundamental e reactia cu totul incontrolabila la orice boare de ton ultimativ. ori discutam liber de constrangeri institutionale, altele decat bunul simt (common sense), pentru care corectitudinea politica e spuerflua, intr-un limbaj coerent, ori ne asumam alternativa…. malrauxiana. vorba andei, a carei prezenta aici o salut.

    nota bene: in ceea ce am numit un cod de limbaj intra renuntarea la lectura din avion. eu l-am citat pe sfantul tommaso d’aquino care ne invata sa citim biblia alegoric, iar nu literal. fara a dori sa va ofensez, lectura dv a frazei e in intregime distorsionanta.

    pentru a ma feri de erori pe care le semnalez, renunt la a raspunde punctual serialului de articole ale d-lui anton constantinescu despre homosexualitate. contrapropun ca dupa ce d-sa declara ca a incheiat serialul, voi scrie la randul meu un singiur articol continand punctul meu de vedere asupra subiectului.

    pana atunci recomand lectrua articolului pe subiect din http://www.egophobia.ro, ultimul numar. undeva in sertarul „articole”. eventualele contraargumente le puteti trimite si acolo.

    nu am o baza suficienta pentru a raspunde serios si responsabil la intrebarea cu fizicienii. in schimb pot cita celebrul banc cu radio yerevan, cu care imi inchei articolul de gen din „egophobia”: un ascultator ne intriaba daca ieste adievarat ca fiodor mihailovici dostoievski a fost homosexual. raspundiem, ieste4 adievarat, dar nu pentru asta il iubim.

    nu cunosc nimic despre teoria rotatiei galaxiei. m-ati indatora daca mi-ati da un touyau. din pacate citesc extrem de ineficient in engleza. daca nu cunoasteti materiale in limba romana in materie, as prefera franceza sau italiana. multumesc. oricum m-ati facut curios. in contrapartida va voi relata o istorioara despre legenda trecerii marii rosii. intru respectul abordarii stiintifice.

    inca odata scuze pentru lungimea inerenta a textului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.236.118.7