caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Intern



 

Ziua sentinței lui Dragnea. Care sunt variantele și cum îi folosesc modificările la CCP

de (21-6-2018)

 
Astăzi, completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție va lua o decizie în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.

Un număr de 11 persoane sunt trimise în judecată în acest caz pentru infracțiuni de abuz în serviciu sau fals intelectual.

Este al treilea termen la care se așteaptă pronunțarea unei sentințe în acest proces, după două amânări. De subliniat că sentința nu este definitivă ea putând fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători, atât de DNA cât și de Dragnea.

Ce pedeapsă solicită procurorul DNA

Procurorul DNA a cerut în cazul lui Dragnea o pedeapsă de 7 ani și 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu și 2 ani și 6 luni pentru fals, dar și anularea suspendării condamnării de 2 ani din dosarul Referendumului. La rândul său, liderul PSD a susținut că este nevinovat și a cerut achitarea.

Ce soluții pot da magistrații în acest dosar

Practic, astăzi magistrații pot lua mai multe decizii, mergând de la soluția de achitare, până la o pedeapsă de condamnare mai mare de trei ani de închisoare cu executare. G4Media, după ce a consultat mai mulți juriști a ajuns la următoarele concluzii:

1. Instanţa poate amâna din nou, fără explicaţiii oficiale. Nu ar fi ceva neobişnuit, sentinţa în dosarul fostului premier Victor Ponta, de exemplu, a fost dată după 5 amânări. Dată fiind presiunea, pentru că este vorba de liderul informal al Parlamentului și Guvernului, magistrațîi pot să nu se pună de acord, să le fie teamă de urmări, într-un cuvânt să mai aștepte să-și asume responsabilitatea pentru o decizie atât de importantă.

2. Completul poate emite o decizie de achitare

3. Judecătorii pot da o sentinţă de condamnare cu executare, cu majoritate de voturi sau unanimitate.

4. Instanţa poate decide, cu majoritate de voturi sau unanimitate, condamnarea lui Liviu Dragnea, din nou, cu suspendare.

Juriştii consultaţi de G4media.ro au explicat că teoria vehiculată în spaţiul public – potrivit căreia a două condamnare într-un dosar penal e automat cu executare – e falsă. Doar în cazul recidivei post-condamnatorii putem vorbi de aşa ceva, ceea ce nu e cazul. Faptele pentru care este acuzat Liviu Dragnea sunt comise înainte de condamnarea definitivă din dosarul Referendumul, nu după. În cazul de faţă suntem în situaţia “concursului de infracţiuni”.

Juriştii consultaţi au explicat că individualizarea pedepsei depinde şi de cuantumul eventualei sancţiuni pe care ar putea să o primească liderul PSD. La individualizarea pedepsei, instanţa îi va aplică inculpatului legea penală cea mai favorabilă, vechiul cod penal, pentru că faptele au fost comise înainte de intrarea în vigoare a noului cod, 1 ianuarie 2014. Angajările presupus fictive au fost între 2006 şi 2013. Vechiul cod penal nu prevede aplicarea unui spor de pedeapsă, ci la concursul de infracţiuni se aplică pedeapsa cea mai mare.

Liviu Dragnea poate primi o nouă pedeapsă cu suspendare

Aşadar, dacă liderul PSD va primi în dosarul angajărilor fictive o pedeapsă de 3 ani sau mai mică, instanţa anulează suspendarea pedepsei de 2 ani primite în dosarul “Referendumul”, pune în aplicare concursul de infracţiuni şi pedeapsa rezultantă prin contopire ar fi cea mai mare, de 3 ani sau până în 3 ani. În acest caz poate fi dispusă tot o pedeapsă cu suspendare.

Dacă, în schimb, Liviu Dragnea va primi în dosarul angajărilor fictive o pedeapsă mai mare de 3 ani, instanţa anulează suspendarea pedepsei de 2 ani primite în dosarul “Referendumul”, pune în aplicare concursul de infracţiuni şi pedeapsa rezultantă de peste 3 ani este automat cu executare. Chiar şi aşa sentinţa nu e definitivă, putând fi atacată cu apel la completul de 5 judecători.

Care sunt prevederile din Codul Penal în baza cărora este acuzat Liviu Dragnea

“Art. 81. Condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate

Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea întră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi acordată şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei trebuie motivată.

La articolul 86 indice 1, codul penal spune:

“Condiţiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea întră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază, ţînând seama de persoană condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată şi în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

Dispoziţiile art. 81 alin. 5 şi 6 se aplică şi în cazul suspendării executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.”

La articolul 38, legea spune:

Concursul de infracţiuni

(1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.

(2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni.

Cine sunt magistrații care vor decizia de astăzi

Completul care judecă dosarul lui Dragnea este format din trei judecători: Ștefan Pistol (președinte), Geanina Arghir și Constantin Epure. Cazul este în faza de fond a procesului, iar decizia pe care o vor da magistrații poate fi contestată la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte, scrie Ziare.com.

Acesta este același complet de judecată care l-a achitat pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, judecat pentru mărturie mincinoasă. Decizia definitivă în cazul liderului ALDE urmează să fie luată la Completul de 5 judecători.

Procesul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman este pe rolul Înaltei Curți din 15 iulie 2016 și a avut 15 termene de judecată. Înalta Curte a amânat de două ori pronunțarea în acest caz.

Decizia Înaltei Curți vine în contextul în care Parlamentul a votat mai multe modificări la Codul de procedura penală (CPP) . Proiectul legislativ este în faza în care se depun contestații de neconstituționalitate și urmează să ajungă la Curtea Constituțională. În cazul în care însă acesta ar fi promulgat, noile modificări ar afecta și acest dosar.

Modificările Codul de procedură penală favorabile lui Liviu Dragnea

Una dintre noile prevederi se referă la probele pe baza cărora inculpații pot fi condamnați, nefiind posibil că o persoană să poată fi condamnată pe baza declarațiilor martorilor, sau a persoanelor judecate. Este vorba de modificarea articolului 103, alineatul 3, din CPP.

Cum este în prezent:
„Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați”.

Cum se modifică:
„Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. De asemenea, această nu se poate întemeia pe declarațiile inculpaților din acea cauza, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunțate sau pe declarațiile celor care beneficiază de dispoziții legale de favoare pentru declarațiile date în față organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează și cu altele, administrate legal în cauza. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declarații al inculpatului”.

Cele două inculpate au recunoscut faptele

Principalele probe din acest dosar, în cazul lui Liviu Dragnea, sunt mai multe declarații ale unor funcționari din cadrul CJ Teleorman. Cele mai elocvente sunt chiar ale celor două secretare PSD, Adriana Botorogeanu (48 de ani) și Anisa-Niculina Stoica (43 de ani), care au fost angajate la DGASPC Teleorman. Ele au dat detalii cu lux de amănunte cum munceau la sediul partidului, dar erau plătite de stat.

Botorogeanu și Stoica au recunoscut acuzațiile și au cerut să fie condamnate la o sentința redusă cu o treime și cu suspendarea acesteia. Practic, potrivit propunerii PSD, „beneficiază de dispoziții legale de favoare pentru declarațiile date în față organelor judiciare.”

În aceeași situație a fost și Gheorghe Nicușor, fost șef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare din cadrul DGASPC, care a recunoscut acuzațiile DNA.

Una dintre declarațiile cheie din dosar, făcută împotriva lui Dragnea, este a unuia dintre inculpații din dosar, Floarea Alesu, fost șef al DGASPC Teleorman.

Apelul după achitare, greu de întors decizia

În cazul unei decizii de achitare a lui Dragnea, șansele că această să se mențină în faza de apel sunt destul de mari, dacă intră în vigoare noile modificări. PSD a propus un alineat nou la articolul 421.

„Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunță o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.”

În dosarul Dragnea-DGASPC Teleorman, probele sunt în principal declarații și actele privind angajarea și pontarea celor două secretare. Atunci când procurorul a trimis cazul în instanța, a trimși toate probele. Deci nu mai are alte probe la parchet. Sigur, declarațiile celor implicați, martori sau inculpați, pot fi readministrate în apel.

„Amendamentul Dragnea”

Unul dintre articolele votate în Parlament a fost denumit de presă „Amendamentul Dragnea”. Este vorba de o prevedere potrivit căreia un condamnat definitiv poate cere rejudecarea, dacă hotărârea nu a fost scrisă și semnată de judecătorul care a dat decizia.

Este cazul lui Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Doi dintre cei cinci magistrați care au participat la dezbateri, la deliberări și la pronunțarea sentinței nu au mai semnat motivarea. Judecătorii Livia Stanciu și Luminița Zglimbea s-au pensionat între momentul pronunțării sentinței (aprilie 2016) și cel al publicării motivării (februarie 2017) . În locul celor două, motivarea sentinței a fost semnată, potrivit procedurii, de șefa instanței supreme, Cristina Tarcea.

Laurențiu Gheorghe, 21 iunie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.150.27