caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

‘Şi totuşi… viza de tranzit nu înseamnă viză de intrare…’ – reportaj la Consulatul României de la Chișinău

de (11-7-2008)
Decizia României a fost primită cu scepticism în fața Consulatului de la ChișinăuDecizia României a fost primită cu scepticism în fața Consulatului de la Chișinău

Pe strada Vlaicu Pârcălab, în imediata apropiere a Consulatului României la Chişinău, coada din faţa Consulatului a crescut vizibil în comparaţie cu zilele anterioare. “E sezon estival, merg în vacanţe, merg la admitere… de asta e aşa”, circulă tot felul de zvonuri explicative. Cererile pentru obţinerea vizelor nu se mai depun on-line ca până acum, ci personal, de către fiecare solicitant în parte. Cererile se depun la sediul nou al consulatului de pe strada Gr.Ureche, colţ cu str. Ismail.

Un vox pop realizat joi 10 iulie în faţa Consulatului imediat după publicarea în mass media a ştirii despre acordul ce va intra în vigoare începând de astăzi vine să demonstreze că moldovenii se află într-o stare de haos informaţional.

Aflându-se mereu la răscruce de drumuri, fiind nevoiţi să adopte mereu decizii din mers datorită legislaţiei interpretabile, menită să creeze confuzii în mintea cetăţenilor, ei sunt mereu în căutare de răspunsuri, de clarificări, asemeni croitorului învăţat să măsoare de zece ori înainte de a tăia o dată.

Aşadar, de vineri 11 iulie, cetăţenii Republicii Moldova care au obţinut viză din partea unui stat din spaţiul Schengen sau care au drept de şedere legală în ţările europene nu vor mai avea nevoie de viză de tranzit pentru România.

Fără a sta mult pe gânduri, paşii m-au purtat spre consulat, pentru a vedea la faţa locului cum au primit cetăţenii moldoveni această ştire, care este reacţia lor privind ridicarea obligativităţii vizelor de tranzit sau înfiinţarea la Cahul etc etc…

Apropiindu-mă de masa de oameni, de departe am fost întâmpinată de un tânăr care mi-a spus să îi prezint cauza pentru care mă aflu acolo. Pentru că el mi-ar putea înlesni obţinerea mai uşoară a vizei, dacă sunt interesată. Alţii, din tagma lui, urmăreau reacţia mea, invidioşi probabil pe cel care le-o luase înainte. Mi-am cerut scuze şi am spus ca nu sunt interesată.

Privind în jur, am putut constata din nou rapiditatea cu care se încearcă obţinerea de beneficii de pe urma oricărei oportunităţi: cafea se produce aici în regim non-stop (mulţi sunt cei care îşi petrec aici şi nopţile), 30 lei MDL costă patru fotografii făcute la minut (nu contează că trebuie numai una, ei oricum fac patru), 30 lei MDL pentru completarea unei anchete în caz ca persoana interesată nu se descurcă, alţi 30 de lei MDL pentru asigurarea corectitudinii acesteia, un xerox care funcţionează non-stop la turaţie maximă… O adevărată piaţă de desfacere a diverselor servicii. Doar loc de cazare nu există, oamenii dormind noaptea pe gazonul din faţa sediului instituţiei.

Scepticism

Trecând peste acest aspect, mă apropii aşadar de persoanele aflate în rând.
A fost de ajuns o singură întrebare, referitoare la efectele privind ridicarea obligativității vizelor de tranzit şi înfiinţarea consulatului la Cahul, iar răspunsurile aveau să se constituie în tot atâtea subiecte de presă, pe seama cărora un jurnalist şi-ar putea lesne încărca agenda de lucru pe o semnificativă perioadă de timp.

Primul răspuns a venit pe un ton destul de înţepător, tot sub forma unei întrebări:

“Păi ce părere avem? Dvs aţi citit comunicatul de presă emis de Ministerul de afaceri Externe al României?”
Din fericire pentru mine ştiam (http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=7743). Astfel încât am putut continua dialogul, în jurul meu adunându-se din ce în ce mai multe personae.

“Ei bine, a continuat domnul stăpân pe situaţie. Aţi văzut cât e de confuz şi de interpretabil, pornind chiar din titlul său? “Cetăţenii străini pot tranzita, în anumite condiţii, teritoriul României, fără vize de tranzit”? În anumite condiţii? Care ar fi acelea, în ce-i priveşte pe cetăţenii moldoveni, atât de “străini” dintr-o dată?

Şi apoi, cine ne spune clar ce înseamnă “vize de tranzit”? Se referă doar la cei care tranzitează? Despre ei a mai fost vorba o dată. La începutul anului. Atunci, la data de 31 ianuarie, aflasem că Parlamentul European a permis României, Bulgariei şi Ciprului acceptarea pe teritoriul lor a călătorilor în tranzit spre o ţară Schengen. Termenul maxim de aflare în ţară putea fi de cinci zile”.

“Cred că mai degrabă poti obţine viza Schengen decât viza pentru România”, s-a alăturat o doamnă. “Ştiu cum se comportă la vamă cu călătorii şi îmi este frică să nu fiu lăsată pe teritoriul României. Se pare ca românii nu prea ne vor să intrăm în ţară, însă noi îi vrem”, încercă ea să glumească.

Interlocutorul meu nu se lasă.

“Referitor la informaţia cu vizele Schengen, eram convins că informaţia e oficială. Deoarece însuşi Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu spusese: „Şi în România, şi în Bulgaria şi în Cipru cetăţenii moldoveni posesori ai unei vize Schengen nu vor mai avea nevoie de vize de tranzit”. Devenisem curios să aflu din ce cauză Consulatul României din Chişinău nu este interesat să confirme acest lucru, destul de important.

S-au emis atunci multitudine de păreri: sau că lucrătorii sunt puţin informaţi; sau că şi în acest caz ca şi în alte multe cazuri consulatul are altă părere decât MER; sau consulatul din Chişinău se subordonează Ministerului de Interne şi de aceea, implicit şi prin comportarea conducerii lor se vede că diferă de comportarea unor diplomaţi, concluzia fiind că numai în Moldova e posibil ca “lucrătorii poliţiei unui stat să activeze ca diplomaţi, dar cu maniere de jandarm”.

“Mare zarvă s-a stârnit şi atunci”, intră în vorbă un alt domn. “Însă dintr-o discuţie cu poliţia de frontieră Vaslui, am aflat că pot circula fără vize de tranzit, numai cetăţenii moldoveni care au permis de muncă pe cinci ani, în una din ţările Schenghen. De la tribune, în scopuri personale fac bine la toţi moldovenii, iar realitatea – ca de obicei… Iat-o aici”, conchise noul venit.

Confuzie

O studentă se apropie de noi şi confirmă: “Da, atunci, nici la vama Albiţa nimic nu ştiau, şi te îndreptau la Ministerul Interne la Bucureşti sau la nu ştiu care serviciu”.

Colega ei se apropie şi îşi cere voie să ne povestească propria păţanie vis-à-vis de informaţia lansată în eter la acea dată. A scos o mapa de documente, deoarece cazul o afectase foarte mult, intenţionând chiar să dea atunci statul în judecacată pentru ce i se întâmplase: “Deţineam multivize anuale Shengen eliberate de Serviciul Consular al Ambasadei Franţei la Chişinău. În 3 sau 4 februarie am sunat, cu mare greutate (pentru că este aproape imposibil să reuşeşti) la Consulatul României la Chişinău şi am întrebat următoarele: “dacă sunt posesor al unei multivize anuale Shengen, eliberată de Serviciul consular al Ambasadei Franţei la Chişinău, şi plec în spaţiul Shengen, la întoarcere, în 14.02.2008, vreau să trec prin Timişoara. Am bilet de retur Milano-Timişoara. O zi să rămân în Timişoara. Şi în ziua următoare – să revin la Chişinău tot cu avionul. Este posibil?”.
Mi s-a răspuns foarte nervos că am 5 zile să tranzitez ţara la plecare spre ţara de destinaţie şi 5 zile la întoarcere. Am rugat să mi se spună pe ce se bazează şi mi-a spus că dacă n-am încredere, n-am decât să nu mă duc.

Pe data de 14, la Timişoara mi s-a spus că nu am voie să rămân, şi nici nu am voie să tranzitez. Mi-au făcut o copie xerox de pe Regulamentul de trecere a frontierei, în special:

Art. 5 – condiţii de intrare pentru cetăţenii statelor terţe p.1.b. spun următoarele “să fie în posesia unei vize valabile, dacă se solicită, conform Regulamentului Consiliului (EC) nr. 539/2001 din 15.03.2001 care enumeră statele terţe ale căror cetăţeni trebuie să fie în posesia unei vize când traversează frontierele externe şi statele ai căror cetăţeni sunt exceptaţi de la această cerinţă, cu excepţia cazului în care posedă permis de şedere”; p.4.a. “prin derogare de la paragraful 1: cetăţenilor statelor terţe care nu îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la paragraful 1 dar sunt în posesia unui permis de şedere sau a unei vize de reintrare emisă de unul dintre statele membre sau, în situaţiile în care se cer, ambele documente, li se va permite intrarea pe teritoriul altor state membre, în scopul tranzitului, astfel încât să poată ajunge pe teritoriul statului membru care a emis permisul de şedere sau viza de reintrare, doar dacă numele lor nu se vor afla pe lista naţională de alerte a statului membru ale cărui frontiere externe intenţionează să o treacă şi alerta este însoţită de instrucţiuni de a refuza intrarea sau tranzitul”; şi acelasi p.4 la b. “cetăţenilor statelor terţe care îndeplinesc condiţiile prevăzute în paragraful 1, cu excepţia celei de la punctul (b) şi care se prezintă la frontiera li se poate permite intrarea pe teritoriul statelor membre în cazul în care li se eliberează viza la frontieră, în conformitate cu Regulamentul Consiliului (EC) nr. 415/2003 din 27.02.2003 privind eliberarea vizelor la frontieră, inclusiv eliberarea unor asemenea vize marinarilor în tranzit.”
Dupa ce mi-au spus motivele, mi-au făcut un act care se numeşte Refuzul intrării la frontieră, în care îmi spun că am fost informată că mi se refuză intrarea în ţară, potrivit O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată şi actualizată, pentru următorul motiv – nu are viza valabilă.
M-au impus să-mi procur bilet şi m-au urcat la ruta din aceeaşi zi spre Chişinău”.

Dl Necula (aveam să aflu mai târziu cum îl cheamă, căci am discutat pe mai multe teme ulterior cu dumnealui) a intrat în discuţie, spunând că la începutul anului consulatul dădea dezminţiri vis-a-vis de tranzitările prin România. “La consulatul României cică se spunea: Ai viza Shenghen? Poti intra în România! Dar trebuie să vă clarificaţi în ce priveşte noţiunile de vize, titlu de sejur, carduri de identitate europene. Concluzia era că cine are simplă viză Shengen nu poate tranzita România fără viza tranzit cu excepţia celor care au rezidenţe europene”.

Diana, o agentă de turism, aflată la consulat în interes de serviciu ne spune că ea atunci a ajuns în posesia informaţiei concrete vis-a-vis de vize tranzit, deoarece lucra şi cu rute internaţionale. Astfel, de la consulat i-au negat ferm că cei care au viză Shengen, ori bulgară nu au nevoie de vize tranzit: doar cei care au rezidenţe, carduri europene nu au nevoie de vize tranzit sau chiar şi de intrare. Dar cei care deţin vize Shengen (fie şi multiple-anuale), bulgare necesită vize de tranzit prin România.

Dl Necula se apropie din nou: “Parlamentul European este deocamdată unul dintre organele legislative al UE, de aceea toate deciziile adoptate de acest for sunt valabile pentru toate ţările membre ale UE. Problemele care apăreau au putut fi legate de perioada de implementare a legii într-o anumită ţară, în cazul nostru România, de interpretarea inexactă a termenilor de către serviciul de presă care a dat ştirea sau, de ce nu, de incompetenţa serviciului vamal. Doar ştim cu toţii şi de cazul aleşilor locali din România care nu au fost lăsaţi să treacă graniţa Republicii Moldova…”

Nemulțumire

“Oameni buni, îşi face loc o doamnă care ne ascultase până atunci. Despre ce vorbim noi aici? De ce să ne bucurăm? Cu ce ne ajută pe noi acest acord? Cu nimic. Îi ajută doar pe moldovenii care tranzitează România, venind din exterior. Or, problema noastră e alta: noi stăm aici că vrem să intrăm în România. Asta nu se numeşte tranzit. Se numeşte vizită. Ca să te califici pentru tranzit, trebuie să demonstrezi că intrarea ta în România este pentru a tranzita, nu pentru a rămâne. Vreau să zic că chiar şi cei care deţin viza de reşedinţă într-o ţară europeană au nevoie de viza de tranzit!”

S-a făcut linişte. Cei mai mulţi vor să intre în România, nu să o tranziteze! Deci în ajutorul lor, cu ce vine practic acest acord?

Ma apropii din nou de dl Necula. Are aproape 50 de ani. De origine este din Cahul. Se bucură că în sfarşit se vor relua negocierile pentru deschiderea acolo a unui centru de emitere a vizelor. Dl Necula vrea să meargă la mare. În România. Le-a promis copiilor. De vinerea trecută a rugat pe cineva să îl noteze pe listă. De marţi stă acolo. Astăzi dimineaţa speră să reuşească să intre la rând.
“S-a aglomerat mult în ultimele zile, afirmă dl Necula. Oamenii par totuşi multumiţi de noua modalitate de solicitare a vizelor. Merge mai repede. A ieşit şi ambasadorul, a vorbit cu noi, s-a adresat frumos. N-am avut nici o problemă. Intră cam 700 de persoane pe zi”, explică dumnealui.
“Cât despre cei care vor tranzita… Nu ştiu nimic”, a mai adăugat el.

Mihai Sava e doctorand în arheologie. Trebuie să plece pe două săptămâni în Austria. Viza pentru Austria a obţinut-o fără probleme. Repede. Pe cea română, însă… A fost nevoit să renunţe şi să plece prin Ucraina.

Victoria se află la rând pentru a pune vizele pe paşapoartele mebrilor asociaţiei culturale pe care o administrează. “Îţi vine să îţi iei lumea în cap…”, se limitează ea în a spune.

“Campanie electorală, domniţă! Se apropie alegerile şi comuniştii vor să ne scoată ochii cu ce fac pentru noi”!, zâmbesc cu subînţeles un domn şi o doamnă, soţ şi soţie, care doresc să meargă la copii, în România.

Doamna Coval, aflată şi ea la rând, e aproape disperată. Consideră că moldovenii sunt cei mai năpăstuiţi de pe pământ. Din Rusia, moldovenii, cei mai mulţi din şirul de migranţi ilegali vânaţi prin Moscova, au fost reţinuţi şi transportaţi la secţia de interne din capitala moscovită. “Condiţiile care se impun sunt din ce în ce mai grele.Cercul se strânge tot mai strâns. Suntem speriaţi…”, încheie dna Coval.

Introducerea vizelor de călătorie odată cu aderarea la 1 ianuarie 2007 a României la Uniunea Europeană a declanşat un adevărat haos care a afectat zeci de mii de cetăţeni din Republica Moldova, care până atunci călătoreau în România doar cu paşaportul. Vămile din est sunt mai puţin aglomerate tocmai din motivul scăderii traficului.

Modalitatea de a obţine viza de intrare în România
Am profitat de aflarea mea acolo şi am ţinut să precizez pentru cititorii ACUM noile reguli de obţinere a vizei pentru România:

Cererile de vize de la persoanele fizice sunt preluate direct la secţia consulară, pe principiul “primul venit, primul servit” între orele 8.30 si 16.00. Fiecare dintre ei primeşte un bon cu un număr de ordine.
Există două numere de telefon la care cei interesaţi pot obţine informaţii vis+s+vis de obţinerea vizei pentru România: fix: 022 22 83 60, între orele 08 – 16 şi mobil 0693 08 160, în afara acestui interval orar.

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

LUNI 08,00 – 16,30 – preluare cereri de la persoane fizice, inclusiv de la cele înscrise pe listele întocmite de unele ambasade de la Bucureşti, pentru toate categoriile de vize

MARŢI 08,00 – 16,30 – preluare cereri de la persoane juridice (organizaţii neguvernamentale, firme comerciale, asociaţii culturale şi obşteşti, cluburi sportive, etc.), pentru toate categoriile de vize

MIERCURI 08,00 – 16,30 – preluare cereri de la persoane fizice, inclusiv de la cele înscrise pe listele întocmite de unele ambasade de la Bucureşti, pentru toate categoriile de vize

JOI 08,00 – 16,30 – preluare cereri de la persoane juridice (organizaţii neguvernamentale, firme comerciale, asociaţii culturale şi obşteşti, cluburi sportive, etc.), pentru toate categoriile de vize

VINERI 08,00 – 16,30 – preluare cereri de la persoane fizice, inclusiv de la cele înscrise pe listele întocmite de unele ambasade de la Bucureşti, pentru toate categoriile de vize

PRECIZĂRI:

1. Accesul se realizează pe baza tichetelor distribuite în ordinea sosirii.

2. Paşapoartele se eliberează de luni până vineri, între orele 08,00 – 16,30, prin acces liber, pe un culoar separat de cel al depunătorilor de cereri.

3. Formularele de cereri de vize le puteţi obţine gratuit, la cerere, de la biroul informaţii, între orele 08,00 – 16,00, la care accesul este liber.

4. Detalii referitoare la documentele pe care trebuie să le conţină dosarul de viză găsiţi la avizierele exterioare sau le puteţi obţine la telefoanele 260737 şi 260747, la orice oră, precum şi la biroul de informaţii, în intervalul 08,00 – 16,30.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • mircea Munteanu: (11-7-2008 la 00:00)

    Nu aveti de ce sa va cereti scuze. Credem, cu totii, ca stim in ce conditii ati invatat limba romana.
    Nu aveti de ce sa multumiti. Ati facut o treaba excelenta. Este meritul dvs. Eu va urez sa aveti forta sa continuati tot asa.
    Nu stiu in Moldova, dar in Romania dreptul la informare este garantat prin Constitutie. (La dvs. exista si greutatea valurilor de zvonuri aruncate sistematic de profesionisti.)
    In ceea ce priveste tinerii cu studii in Romania, lasati fara munca, cred ca politicienii nostri, ca si guvernul, ar trebui sa gaseasca o solutie.
    Fenomenul nu e singular.
    Si-n Romania se intimpla la fel. Tinerii cu studii in Occident, nu sunt angajati. Ba mai mult, este suficient sa fii laudat de Occident si esti trecut imediat la Index.
    Occidentul ar fi trebuit demult sa se sesizeze, in aceasta privinta, si sa sprijine pe cei in cauza.
    Daca stau sa ma gindesc bine, problemele mele au inceput din iarna lui ’92-’93. In noiembrie ’92, UNESCO a trimis o scrisoare de felicitare statului Roman, in care consemna si comportamentul meu in expeditia din Mongolia (vara lui ’92). Dupa ce a trecut pe la toate institutiile „abilitate” si „interesate”, scrisoarea mi-a fost remisa si mie in februarie 1993.
    Necazurile mele au inceput in ianuarie 1993 si au culminat in 1996, cind am ramas fara munca. (Dupa ce in februarie 1996 am depus doctoratul, cu mult inaintea altor colegi. Scris in concediu de odihna. Evident, nesustinut public.)
    Functionarii publici corupti si subordonati unui anumit centru de putere (care desi afirma ca s-a schimbat, continua vechile practici), se apara de posibilii concurenti.
    Trebuie sa adaugam ca intotdeauna, cei ramsi fara slujbe, etc. sunt de vina. Victimele, sunt singure vinovate pentru soarta lor.
    Parca am mai auzit povestea asta si cu alte prilejuri, nu? Asta denota ca avem de-a face cu un singur centru de putere si o singura metoda, vehiculata in diferite domenii, de diferiti indivizi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Caliga: (11-7-2008 la 00:00)

    Bietii oameni…

    Descrierea imi aduce aminte de zilele din vara lui 1990, cand am fost si eu solicitant de viza pentru Germania. As putea zice… copie la indigo.

    Pe de alta parte…intervine si un sentiment ciudat de teama (mai ales in conditiile economice actuale!).

    Parca?!… am mai vazut asa ceva… dupa caderea Zidului Berlinului…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (11-7-2008 la 00:00)

    Ca de obicei, doamna Adriana Nazarciuc, reportajul dvs este excelent si la obiect.

    Reda perfect atmosfera chiar pentru cei care privesc aceasta situatie de departe.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Evelina Moraru: (11-7-2008 la 00:00)

    Stimata doamna Adriana Nazarciuc, multi ziaristi aleg din contextul integrarii Romaniei in U E aspecte legate de conflictele create de delincvente, stigmatizari…

    Situatia jenanta a restrictiilor pentru romanii care nu mai sunt romani cere o rezolvare si interventii similare cu ceeace faceti dumneavoastra; daca acum ei vor fi uitati si neglijati noi ne vom pierde inca odata reperele.

    Felicitari!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (11-7-2008 la 00:00)

    Numărul de vizite înregistrat într-o perioadă scurtă de timp arată ca materialul excelent al Adrianei Nazarciuc trebuie să devină un etalon pentru revista ACUM.

    Reportajele de acest gen de la fața locului sunt extrem de utile pentru cititori.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Munteanu Mircea: (11-7-2008 la 00:00)

    Un articol foarte bun, care descrie foarte clar, cu date de la fata locului, situatia reala. Autoarea merita felicitari.

    In ceea ce priveste populatia, cred ca este vorba si de o neintelegere a fenomenului. Ce se intimpla de fapt. Poate ca o activitate mai intensa de popularizare, din partea intregii mass-media ar mai clarifica lucrurile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Adriana: (11-7-2008 la 00:00)

    As dori sa va multumesc pentru aprecieri; o fac cu tot respectul. Ceea ce am redat, insa, e realitate. Si, ca de obicei, „viata bate filmul”…

    Imi permiteti, va rog, sa imi cer scuze pentru scaparile de ordin gramatical. Va multumesc pentru intelegerea legata de acest fapt.

    Subscriu celor scrise de dl Munteanu: e vorba de neintelegere, de confuzie, de interpretabilitatea legilor.
    Legislatia e interpretabila!

    Cetatenii moldoveni sunt pusi in situatia de a fi nevoiti sa se intereseze de orice lege nou aparuta, de orice interpretare posibila a acestora, sa se intereseze de orice parsoana „patita’ daca pot spune astfel: vor sa vada care sunt consecintele oricarei situatii. Sunt foarte informati in pofida a ceea ce s-ar putea crede, dar in acelasi timp, paradoxal, le este dat sa treaca prin cele mai neasteptate situatii.

    Voi continua sa scriu astfel de cazuri reale, cu tineri care avand cu o cariera foarte frumoasa, pentru faptul ca intre timp si-au obtinut cetatenia romana sunt nevoiti sa paraseasca posturile. Se ajunge pana la a nega, a se dezice de cetatenia romana, insa oricum acea persoana este compromisa…

    Este incredibil ceea ce se intampla pe acest petec de pamant.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.228.24.192