caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Beneficiile economice ale prezenței românilor în străinătate – trei întrebări Matei Păun răspunde

de (14-7-2008)

Care sunt beneficiile economice ale prezenței în străinătate, mai ales în vestul Europei a circa două milioane de cetățeni români?

Beneficiile sunt multiple. În primul rând, este vorba despre o supapă de siguranță pentru șomajul din România. O bună parte dintre cei care lucrează în străinătate ar fi fost ori subutilizați, ori nu ar fi muncit de loc. În al doilea rând, aceste două milioane de români sunt responsabili de trimiterea în țară a miliarde de euro. Acest lucru a contribuit la un boom economic în România stimulat de cerere. Dacă nu ar fi aceste fonduri, România ar avea un deficit de cont curent și mai mare decât cel prezent, constituind un pericol și mai mare pentru economie. În sfârșit, aceste fonduri au ca efect apărarea leului de la o depreciere rapidă.

Un alt efect puțin anticipat sunt beneficiile pe termen lung ale experienței și calificărilor suplimentare pe care acești lucrători le acumulează. Presupunând că ei se vor întoarce într-o bună zi, acești români vor aduce cu ei experiență și o manieră diferită de a munci.

Care sunt efectele neagtive ale plecării în masă a românilor după 1990?

Cei peste două milioane de români care au părăsit țara după 1989 sunt printre cei mai ambițioși, hotărâți și mai harnici cetățeni. Nu e vorba numai de elite – oameni de știință, intelectuali, profesioniști – ci și de lucrători calificați ambițioși. Oamenii au plecat dintr-o combinație de factori – democrație și capitalism. După mineriade, oamenii cu o conștiință politică și civică au plecat, adăugându-se și un flux migrator pe motive economice, în căutarea unei vieți mai prospere.

Dintr-un punct de vedere civic, e regretabil că atâția oameni au fost așa de dezamăgiți că au trebuit să căute o viață mai bună în altă parte. La fel, dintr-o perspectivă economică, plecarea a milioane de cetățeni, relevă un eșec total al clasei politice de a crea un climat economic în care oamenii să poată prospera. Emigrarea, în ultimă instanță, reprezintă democrația în acțiune: oamenii votează cu picioarele. Oar când oamenii pleacă, acesta nu e un semn al succesului…

Dintr-o perspectivă pur economică, plecarea a două milioane de oameni constituie o presiune asupra finanțelor publice ale României, mau ales asupra sistemelor de pensii și sănătate. Aceștia cunt oamenii care au cel mai puțin nevoie de pensii și îngrijirea sănătății, dar cei mai pasibili de a le sprijini cu contribuțiile lor. Acest povară crescândă e transferată pe umerii celor rămași în urmă.

Care va fi impactul pe termen lung ale acestei migrații asupra economiei României?

Marea întrebare fără răspuns este câți dintre ei se vor întoarce? Cu cât se întorc mai mulți, cu atât impactul negativ asupra economiei României va fi mai mic. Din păcate, precedentele exemple de emigrație în masă (italieni, turci, portughezi, etc) arată că probabil nu mulți dintre cei două milioane se vor întoarce. Ei se vor integra din ce în ce mai mult, iar întoarcerea va fi din ce în ce mai dificilă și costitsitoare la mai multe nivele. Aceasta înseamnă că România nu va mai vedea niciodată întoarcerea unei generații în care a investit masiv (hrană, îngrijirea sănătății, educație, etc). România nu are rata de natalitate și resursele pentru a-și putea permite o astfel de emigrație. Acest fenomen este de înțeles, dar este în același timp unul regretabil, care generează pierderi economice pe termen lung României.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • D. Dumitriu: (14-7-2008 la 00:00)

    Intrarile de capital in Romania (fie ele catre stat sau populatie, in final tot la consum ajung intr-o tara relativ minimalista ca nivel de trai) au provenit cu aproximatie din:
    1) privatizari si imprumuturi externe (guvernamentale);
    2) bani trimisi de romanii din strainatate, cu un maxim in jurul anilor 2005-2007 as zice eu;
    3) bani veniti de la UE (acestia sunt in crestere actualmente, insa dupa perioada de gratie care dureaza vreo 5 ani s-ar putea ca UE sa ne coste mai mult decat ne aduce, deci atentie ce facem cu banii… taranii portughezi plangeau acum vreo doi ani de bani pentru irigatii – era seceta mare-, amenintau chiar ca vor veni cu vacile prin putinele parcuri din Lisabona, insa un student portughez spunea: “lasa-i sa planga, ca a plouat anii trecuti cu bani de la UE pentru sisteme de irigatii, si ei si-au cumparat jeep-uri de banii aceia… acuma sa ude cu stropitoarea din jeep”);
    4) investitii straine, in special multe investitii straine in imobiliare in ultima vreme (cat i-or mai prosti romanii pe straini sa bage bani in gauri negre…).

    Fiecare din aceste intrari de capital vor avea suisul si coborasul lor. Spre exemplu, investitiile straine vin o data, apoi banii scosi ca profit fie sunt expatriati masiv spre uzul investitorului unde pofteste el (dreptul lui), fie sunt reinvestiti, atat de reinvestiti incat judete din Romania vor avea patroni extraterestri, mana-n mana cu baronii locali. Oricum, important nu e sa pierzi pamantul si tot (desi ai nevoie de pamant ca sa mananci, nu ai ce face), mai important ar fi ca oamenii sa inteleaga jocurile, ca statisticile sa fie mai transparente, nu sa treaca exporturile de Logan la exporturi romanesti (si cu asta statistica-i gata de servit), fara a-mi arata si traiectoria profitului Dacia-Renault (ramane in Romania, pleaca in Franta, Bahamas sau Honk-Kong, etc).
    Desigur, si romanii plecati in strainatate cumpara proprietati in spatiul extraterestru (extraterestru in sensul de in afara teritoriului romanesc), insa cumpara mai curand 1-2 apartamente, nu 1-2 blocuri cum vine treaba cu investitorii straini de pe la noi. Deci, egalitate nu prea este (ci mai curand raport de 1 la 10), dar asta-i jocul impus, trebuie sa-l joci.

    Incheind parantezele, si banii trimisi de romanii din strainatate pot avea traiectorie de bumerang. Nu e un caz singular ca un roman plecat in Spania sau Italia sa isi vanda apartamentul din Romania pentru a isi cumpara un apartament la Madrid sau Torino (deoarece a hotarat ca e mai bine pentru el sa se stabileasca definitiv in Spania sau Italia). Sau, ca parinti din Romania sa trimita bani copiilor stabiliti in Italia. Toate acestea reprezinta iesiri de capital.

    Eu as spune ca acesti romani nu trebuiau sa plece in numar asa masiv. Fiind plecat o buna perioada, as spune ca destzararea si eventuala intoarcere apoi acasa nu sunt lucruri usoare. Pot produce rani, drame interioare, foarte costisitoare de reparat ulterior. Cand pleci de-acasa, buruienile cresc, si pot creste atat de groase ca la intoarcere va trebui sa le tai cu toporul sau chiar cu drujba, nu mai tine sa le mangai cu foarfeca.
    Insa acum 5-10 ani romanii nu au avut incotro si multi au trebuit sa plece, situatia economica a fost dramatica, vinovatii se cam stiu.
    Intr-adevar, optimist ar fi sa cautam aspectele pozitive ale plecarii in strainatate a unui asa mare numar de romani. Dar, iei o palma, zici ca pozitivezi, mai iei una iar pozitivezi… la un moment dat, cu cresterea numarului de palme, ti se cam acreste si cu pozitivatul asta.

    La situatia actuala din Romania, se cam potriveste rima lui Bacovia: “Din bube, mucegaiuri si noroi / Creat-am frumuseti si vremuri noi”. Sa vedem cine se incumeta a pune mana pe bube, mucegaiuri, noroi. Ca de radiografii care nu murdaresc halatul nu ducem lipsa.

  • George Gross: (14-7-2008 la 00:00)

    Azi România trebue să privească înainte şi nu înapoi. Câţi se vor întoarce e deja problemă statistică.

    România trebue să dezvolte un program de învăţămînt pe termen lung, un program care să-i asigure cadrele viitoare, şi asta în masă, fără a ţine cont de cine unde va lucra în „satul global”

    În paralel trebue să adopte un program economic de perspectivă, dezvoltîndu-şi reţeaua de drumuri la nivel European, reţeaua feroviară trebue modernizată şi întreţinută iar politica de servicii trebue restructurată, aducînd-o la nivelul European. În servicii înţelegînd reţeaua medicală, asistenţă socială, juridică, securitate personală şi rutieră, samd, nu numai comerţ.

    Resursele turistice, potenţialul Hi-tech a generaţiilor următoare, cu salarii şi condiţii la nivel Continental vor duce la minimalizarea plecărilor pentru un loc mai bun sub Soare.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
‘Alchimiștii sunetelor’

Incep acest material in urma unor discutii avute cu Roberto Cociaș, maestru de sunet la Societatea Romana de Radiodifuziune, pe...

Închide
3.238.49.228