Stau în bucătărie.
Vorbesc singur în faţa unei sticle de Bodoc.
Crizele conjugale pornesc din motive foarte diferite.
De la copiii neascultători,
La previziunile meteorologice.
Nepotrivirile de caracter sau dizarmoniile sexuale
Sunt mai rare chiar decât certurile
Dintre cele două „mama mare”.
În fiecare zi se schimbă ceva.
Adesea dinamica vieţii ne-o ia înainte
Şi ne târâm abia, şchiopătând, gâfâindu-i în urmă.
La farmacie nu se mai găsesc
Pastile care te bagă în groapă.
Au fost interzise la insistenţa
Agenţiei pentru Sănătatea Animalelor.
Nu mai trăgea nimeni pisicile de coadă.
Bietele mureau de plictiseală.
Clima pe Terra nu se schimbă chiar aşa
Cum susţin unii pe la canalele de ştiri
Ori pe la conferinţele internaţionale.
Locvace, încrezuţi, închişi la dialog,
Se adună să poată vorbi neîntrerupt,
Să bea cafele cu lapte din soia
Şi cu îndulcitori sintetici în loc de zahăr tos.
Cinematografele au emigrat în masă
De pe „strada mare” prin apartamentele din bloc
Şi dau naştere unor conflicte care nu au fost.
Stau mai mult în bucătărie.
Vorbesc singur în faţa unei sticle de Bodoc.
Tu eşti prinsă până peste freză
În ultimul episod al telenovelei cu fata săracă
Şi cu băiatul care s-a împiedecat în noroc.
Ce-a mai rămas din armonia vieţii noastre conjugale?
Ne pândeau vecinele de după perdele
Şi ne dădeau exemplu ginerilor zburători,
Nepoţilor întârziaţi la însurătoare
Şi chiar nurorilor rebele!
Las apa să se răsufle în pahar.
Mă duc la culcare.
Dan David, Los Angeles, Feb.-13-2007.