caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Repere carteziene



 

Planeta Marte – următoarea țintă a colonizării?

de (16-6-2008)

Planeta Marte i-a fascinat pe pământeni de la începuturile istoriei.

Primele observări documentate ale planetei au avut loc în jur de 400 înainte de Hristos și aparțin babilonienilor care considerau că Marte avea puteri divine.

Observat de pe Pământ, Marte se mișcă dinspre est spre vest, apoi se oprește apparent, și își inversează sensul de deplasare, iar apoi din nou se mișcă dinspre est spre vest.

Această mișcare a planetei i-a intrigat pe astronomi și astrologi.

Din moment ce mișcarea lui Marte nu putea fi prezisă utilizând orbite circulare pentru corpuri cerești, o astfel de teorie a fost larg acceptată în acele timpuri.

Inventarea telescopului la începutul secolului al XVII-lea, combinată cu descoperirea legilor gravitației universale de Isaac Newton și în sfârșit cu descoperirea de către Kepler a legii mișcării planetelor, i-a permis lui Cassini în 1666 să calculeze perioada de rotație a lui Marte la 24 de ore și 40 de minute.

Acuratețea calculului a fost remarcabilă dat fiind că azi această durată este estimată cu precizie la 24 de ore 37 de minute și 22 de secunde.

Canale pe Marte

Progresul tehnologiei relescoapelor a permis o observare mai amănunțită a planetei Marte.

Astfel, în 1877, au fost descoperiți cei doi sateliți ai lui Marte, Phobos și Deimos, împreună cu calotele polare și în acest fel s-a trecut la cartogradierea planetei.

În același an, Schiaparelli a descoperit niște încrustări înguste pe suprafața planetei.

Au apărut imediat speculații că acestea ar fi canale săpate de marției și dintr-o dată interesul pentru Marte în rândul oamenilor de știință și al celor obișnuiți a crescut simțitor.

Existența canalelor implica existența apei și de aici s-a dedus că planeta ar fi plină de viață.

Atmosfera marțiană e compusă în special din dioxid de carbon, azot și ceva urme de oxygen.

Are variații de temperatură extreme, de la +25C la -130C. Apa există sub formă de ghiață la poli și cei mai mulți oameni de știință consideră că viața, dacă există, e sub formă de bacterii.

Între timp, descoperirea pe Pământ a abundenței vieții în străfundurile oceanelor, ]n apropierea vulcanilor activi cu temperaturi extrem de ridicate și un medic sulfuric toxic i-a făcut pe oamenii de știință să regândească posibilitatea vieții pe Marte.

Eșecuri și succese

Explorarea spațială a debutat la începutul anilor ’60 și pentru prima dată în istorie Marte a putut fi studiată îndeaproape.

Cursa explorării spațiale dintre URSS și Statele Unite a accelerat pogramul spațial, inclusiv explorarea planetei roșii.

Dar tentativele de a trimite sonde spațiale în apropierea planetei s-au soldat cu o proporție ridicată de eșecuri.

Între 1960 și 1992, URSS a lansat o întreagă familie de sonde spațiale spre Marte, de la Marte-1 la Marte-7, precum și Phobos-1 și 2.

Majoritatea au eșuat chiar la lansare sau la inserția pe orbită sau au funcționat doar un timp extrem de scurt – 20 de secunde.

Inițial, și Statele Unite au înregistrat un procentaj ridicat de eșecuri. Mariner 3 a eșuat în tentative de zbor în apropierea planetei, iar Mariner 8 a eșuat la lansare.

Totuși, în 1976, NASA a reușit să trimită sonda Viking 1 care s-a plasat cu succes pentru prima oară pe soolul marțian.

A urmat Pathfinder, în 1997, iar în 2004 expediția Mars Expedition Rover s-a bucurat de un deosebit succes.

În plus, Statele Unite au trei sonde pe orbita marțiană: Reconaissance Orbiter, Mars Expess și Mars Odyssey.

Oameni pe Marte?

În pofida succeselor înregistrate, explorarea marțiană are și adevrsari în Congresul Statelor Unite.

Parlamentarii ostili se întreabă la ce folos să cheltuiești atâția bani ca să explorezi o planetă arid, neospitalieră și extrem de dificil de explorat.

NASA a inițiat în replică un program pe termen lung de explorare a planetei Marte de misiuni cu oameni la bord.

O călătorie spre Marte e dificilă, deoarece perioada de revoluție a planetei în jurul soarelui este de 687 de zile.

Aceasta face ca astronauții să nu poată reveni pe Pământ decât atunci când cele două planete sunt aliniate la o distanță mai redusă dintre ele.

Perioada propice de lansare este foarte scurtă, iar călătoria dus întors va dura aproximativ trei ani.

În plus, intervin probleme de logistică insurmontabile, precum absența gravității și expunerea la radiații, precum și costul extreme de ridicat.

Viitoarea frontieră

Pentru a ne putea permite o astfel de călătorie, ar trebui să avem un proiect de colaborare internațională, precum Stațiunea Spațială.

Eu consider că NASA va continua explorarea planetei Marte fără oameni, utilizând roboții autonomi.

Misiunea va consta în excavarea adâncă a solului marțian și readucerea lor pe Terra pentru analiză.

NASA plănuiește să studieze potențialul biologic al planetei roșii și urmează să lanseze sonda Mars Science Laboratory în viitor.

Patru factori vor detrmina omenirea să caute colonizarea planetei Marte: 1) epuizarea resurselor naturale pe Pământ, 2) Suprapopularea cauzată de creșterea populației, avansul medicinei și reducerea mortalității, 3) Poluarea, războiul și alte catastrophe generate de oameni și 4) Avansul tehnologiei.

Transformarea planetei Marte într-una locuibilă este următoarea frontieră a umanității.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Sorin Oprescu – ales primar al Capitalei

Sorin Oprescu devine primar al Capitalei la a treia tentativăCandidatul independent susținut de PSD, senatorul medic Sorin Oprescu, a devenit...

Închide
44.200.86.95