caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Album



 

Sculptorul-ceramist Patriciu Mateescu

de (14-8-2017)
1 ecou


Patriciu Mateescu lângă autoportretul său, Dayton, New Jersey, June 2, 2017.

În Mai 2017 Patriciu Mateescu a împlinit 90 ani. Este impresionant că la această vârstă venerabilă el continuă să lucreze în atelierul adiacent casei din Dayton, statul New Jersey, unde s-a mutat din California în anii 80. Casa și grădina lui sunt un adevărat muzeu de artă, pline cu numeroasele și variatele lui lucrări, jucăușe sau puternice, negre, albe, aurite, argintate, sau viu colorate.

Din pomii de pe dealul din spatele casei se uită la tine încruntați Inominații și Garguiele (1999) din gresie de culoare închisă, reprezentând esența și transfigurarea durerii. Aceștia amintesc obișnuita pedeapsă de tragere în țeapă aplicată pentru crimă sau corupție în România în Evul Mediu, și cunoscutele garguie, creaturi fantastice de pe catedralele gotice. Zvelte și grațioase, privindu-se una pe alta, dansează cele două “Tangouri”, roșu și albastru. Pe iarba proaspătă fac tumbe jucăușe Capriciile negre sau albastre, se rostogolesc Coconii și Les Fleurs du Mal, par să se alerge unele pe altele în spirală Cantatele, se arcuiesc Haiku, se zburlesc la tine Spinii, amforele stilizate se țin de mână, un grup de placi roșii joacă Hora Staccato, Gogumanii albaștri par să fie partenerii Balerinelor, iar lângă peretele casei Cepele se învârtesc nebunește, rotunjit, în toate direcțiile.

Inominații, Esența și transfigurarea durerii, 60-70 cm înălțime, 1999.

Hora Staccato. Gresie smălțuită, 85 cm înălțime, 2012.

Grădina plină cu sculpturi. În mijlocul imaginii, o machetă a statuii monumentale Eminescu de la Mangalia, România.

Tangou albastru, Dayton, New Jersey.

Cepele nebune I. Gresie. 2013.

Cepele nebune II. Gresie. 2013.

Înăuntrul casei surprizele îți țin atenția încordată: sculpturi-portrete de teracotă, desene cu trăsături negre groase, expresive, pline de forță, flori și noduri modulare, cu margini rotunde sau ascuțite, sfere străpunse de lame roșii, bijuterii de porțelan negru, un perete din elemente textile, reliefuri de hârtie, albe sau argintate, capete-portrete de terracotta. Chiar și cănile în care Patriciu Mateescu îți servește cafeaua sunt piese de artă făcute de artist. Și, așa cum se povestește despre Brâncuși, în vizita la el, Mateescu te va servi cu tradiționalele mămăliguță cu brânză și cafea turcească.

Floare Californiană No. 3, bisque de porțelan, 38 cm diametru, 1978.

Fată din New York No. 1, terracotta, 17 cm înălțime, 1993.

Deși majoritatea lucrărilor lui Mateescu sunt de exterior, printre lucrările din casă mi s-au părut deosebit de interesante seria de ‘vase’ pe care le numește ‘cratere’ și care de fapt sunt un fel de amfiteatre înăuntrul cărora se întâmpla diferite scene: Căutători de aur (The golden rush) (adunăm, adunăm și când ajungem sus toată strădania se duce unde…?), Copiii (The children). Ne naștem îngeri, spune Mateescu, și pe măsură ce creștem ne pierdem aripile.

Căutătorii de aur, din seria “vase”, 1987. Porțelan, 27 cm înălțime, 50 cm diametru.

Cu un masterat în sculptură de la Academia de Arte Frumoase din București și deținător al mai multor premii și medalii, Mateescu are lucrări în numeroase spații publice și colecții private din România, Europa și Statele Unite. De formație sculptor, Mateescu este considerat de mulți creatorul școlii românești de ceramică. A câștigat, de-a lungul timpului, numeroase premii, în străinătate, a fost invitat la diferite simpozioane internaționale, și are lucrari expuse în muzee importante din lume.

Încă pe când era în California, Mateescu a început o serie de lucrări, reliefuri, făcute din hârtie, “hand-made paper”. Unele reproduc elemente din sculpturile de porțelan, altele sunt structuri geometrice, sau, cum le numește artistul, sunt “tensiuni, forme geometrice legate prin sfori”. Structura deosebită a materialului, sinteza imaginilor face aceste lucrări să fie deosebit de interesante.

Relief de Hârtie No. 13, 1984, “hand-made paper”, 1.17m lățime, 62 cm înălțime.

În 2016 sculptorul a publicat două cărți, una cu operele lui și cealaltă despre viața lui. Volumul de artă cu imagini de excepție, ilustrând o carieră impresionantă, a apărut în condiții grafice deosebite la Editura Simetria din București (2016). Monografia (fig. 4) conține trei texte critice despre opera artistului, semnate de reputatul critic de artă și eseist Ionel Jianu, curatorul Anne-Marie Mariën Dugardin și istoricul de artă Sonia Coman. Memorii, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016, este povestea vieții lui. Aceasta îl poartă pe cititor în lumea privată a artistului, vorbindu-ne despre prima lui soție, care s-a stins tânără în România, despre unicul lui fiul, Cezar (specializat în construirea de instrumente muzicale medievale), și cum a luat totul de la început în California. La Los Angeles, o reîntâlnește, după mulți ani, pe Rodica, vecină cu el la București, copiii lor de aceeași vârstă jucându-se împreună, cu care se căsătorește şi care devine, așa cum se exprimă artistul, “lumina lui”.

Mateescu a creat numeroase lucrări în SUA, dintre care unele sunt în colecții private sau expuse în spatii publice, cum ar fi Parcul de Sculpturi din Hamilton, NJ, la Skidmore College, Saratoga Springs, New York, și în California la universitățile UCLA și CSUN, și spitalul Cedar Sinai. Mâinile Cerești, au fost construite în mai multe variante, dintre care impozante sunt cele de 10 picioare înălțime la CSUN, în zona Los Angeles-ului.

Capricii albastre (80 cm înălțime) şi negre (1.1 m înălțime) şi Pasare Albastră *2.3 m înălțime). Gresei. Skidmore College, Saratoga Springs, New York, 2002.

Mâini Cerești, 2002. Gresie neagră smălțuită, 3 m înălțime.
Instalată permanent pe campusul universității California State University, Northridge.
Donată de Ion Baroi și Ileana Costea.

Patriciu Mateescu este pe cale să formeze “Fundația Hamangia” care va oferi premii sculptorilor ceramiști creatori de lucrări integrate în natură sau incorporate în arhitectură, indiferent de stagiul la care se află aceștia în cariera lor, contribuind astfel la dezvoltarea acestei arte. Hamangia are un răsunet nostalgic în sufletul lui Patriciu Mateescu, caci așa se numea și fundația a cărei baze a pus-o el, în 1970 în oraşul Medgidia, și care avea ca scop dezvoltarea artei ceramicii monumentale – o nouă direcţie estetică, organizarea unui simpozion anual şi o tabără de creaţie pe această temă. Tradiţia s-a continuat în deceniile următoare și în anii 90 evenimentul avea loc sub numele de Simpozionul Internațional de Ceramică Hamangia. Numele Hamagia este asociat cu o sculptură din epoca neolitică (5000-4600 î.e.n.), “Gânditorul de la Hamangia”. Statueta este prima exprimare artistică în ceramică și prin aceasta este total diferită de obiectele utilitare sau cu temă religioasă care se făceau atunci. “Gânditorul” reprezintă aceeași linie pe care se înscrie și Patriciu Mateescu care folosește ceramica diferit de tradiția obiectelor utilitare sau decorative, ridicând-o la nivel de artă.

Gânditorul de la Hamangia, sculptură din epoca neolitică (5000-4600 î.e.n)

Mateescu nu şi-a uitat nici o clipă patria. O poartă în gândurile lui, în sentimente, în amintiri şi, îndeosebi în lucrul iscusit al mâinilor creând sculpturi monumentale impozante din gresie ceramică pentru a le dărui României și pe care, de-a lungul anilor, s-a dus să le instaleze acolo.

Astăzi patrimoniul cultural al României este îmbogățit de sculpturile lui Mateescu: Eminescu pe plaja de la Mangalia (1995, 10 m înălțime), Danubia la Orșova (1996, 6.5 m înălțime), Rugăciune pentru România la Blaj (1997, 4 m înălțime) și aceeași lucrare de dimensiuni mai mici la Târnăveni; Noua Românie la Snagov (1998, 5.6m înălțime), Dorul de Țară la Răchitoasa, în satul natal al sculptorului, Floarea Transilvaniei la Bistrița (2016, 4m diametru). Toate aceste lucrări de mari dimensiuni, cu o profundă încărcătură ideatică, au fost darul artistului pentru România.

Eminescu pe plaja de la Mangalia (1995, 10 m înălțime)

Sculptura Danubia, așezată pe Malul Dunării la Orșova de unde, pe partea cealaltă se pot vedea dealurile din Iugoslavia.

Danubia – vedere din spate

Danubia – detaliu din față

În 1996, când, la intrarea în Orșova, a fost instalată Danubia, comemorând pe cei ce au încercat să treacă Dunărea înot, s-a organizat un parastas, în memoria acestora. Au venit rude și cunoscuți, să-i pomenească. Este trist că nici o placă comemorativă nu explică semnificația acestui monument și că se vorbește puțin astăzi despre această foarte tristă filă de istorie. Cu atât mai mult este de apreciat că cineva care locuiește departe s-a gândit sa îi onoreze pe acești sacrificați.

Monumentul din Răchitoasa, este din ceramică aurită, din segmente de 80 de cm, realizate de Mateescu în SUA. Se numește simbolic Coloana dorului de Țară și, deși diferit ca formă și realizare, ne amintește de coloana lui Brâncuși, construită probabil și aceasta cu același dor de țară.

Coloana dorului de Țară la Răchitoasa, comuna Bacău.

Cea mai recentă lucrare monumentală din Romania a lui Mateescu este ”Floarea Transilvaniei” de la Bistrița. A fost amplasată în Piața Prefecturii în 2016 şi face parte din seria sculpturilor modulare. Proiectul a fost realizat datorită sprijinului devotat a lui Radu Feldiorean.

Floarea Transilvaniei la Bistrița (2016, 4m diametru).

Mateescu se poate considera mulțumit că a împlinit o operă care și-a lăsat amprenta și în țara lui de origine, și în satul lui natal.

Bibliografie

1) Patriciu Mateescu – situl oficial pe Web
http://patrickmateescu.com

2) Patrick Mateescu
https://patrick-mateescu.artparks.co.uk

3) ICR, New York, Patriciu Mateescu, Volum de Artă, 2016.
https://www.facebook.com/…

4) Patriciu Mateescu, Monografie, Editura Simetria, România, 2016.
http://patrickmateescu.com/album.pdf

5) Patriciu Mateescu, Memorii, Editura Școala Ardeleană, România, 2016.

6) Ceramics Today – Editor, Featured Artist: Patriciu Mateescu
http://www.ceramicstoday.com/…

7) Marina Constantinou, Omagiul Fronteriștilor, Jurnal National, iunie 1, 2005.
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1225667-omagiu-frontieristilor.htm

8) Răsunetul-editorul. Floarea Transilvană îmbogăţeşte cultural Bistriţa. Patriciu Mateescu: Să o iubiţi, să vă aducă noroc. Răsunetul, Cotidianul Bistrițenilor de oriunde, 25 mai 2016.
http://www.rasunetul.ro/…

9) Ileana Costea, Doi sculptori români, Patriciu Mateescu și Constantin Brancuș Exercții de Neuitare, Editura Reflections, Inc, iunie 2015.
https://www.amazon.com/…

10) Ileana Costea, Elemente româneşti la Universitatea de Stat din California, Northridge (CSUN), 20 November, 2013.
http://acum.tv/articol/69062/

11) @CSUN-editor, Northridge’s Cultural Landscape Enriched by ‘Heavenly Hand’”, 4, @CSUN, Dec. 5, 2005.
http://www.csun.edu/pubrels/@csun/05-06/12-05-05.pdf

12) Carmen Ramos, University Advancement, News Release, CSUN, CSUN to Dedicate Installation by Sculptor Patrick Mateescu, Nov. 14, 2005.
http://www.csun.edu/…

13) Art on the Avenue Gallery Presents Patriciu Mateescu: Unbearable Craziness of Onions, Philadepphia, PA, August, 2013.
http://www.pec-cares.org/…

14) Ileana Costea, Sculptorul ceramist Patriciu Mateescu la 90 de ani, Academia Româno-Americană de Arte şi Științe, ARA Jurnal 2017 (la tipar).

© Autoarea reține drepturile de copyright pentru acest material.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (19-8-2017 la 14:34)

    Nu eram la curent cu lucrările artistului Patriciu Mateescu, dintre care multe mi s-au părut remarcabile.

    Mulţumiri, d-na Ileana Costea, pentru prezentarea dv. frumoasă, extinsă şi bine documentată!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.58.121