caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

România. Un audit pentru DNA: precedente și efecte

de (4-4-2017)
5 ecouri

 
Un audit pentru liniștea lor?

Atunci când ia în calcul posibilitatea unui audit la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ministrul român al Justiției Tudorel Toader, se bazează pe un precedent.

Toader a început deja analiza asupra DNA și asupra Parchetului General, iar raportul, altminteri total negativ, a fost prezentat pe larg și la o oră de vârf, săptămâna trecută.

Ministrul Justiției a fost anterior judecător la Curtea Constituțională, unde părerile lui privind politicile anticorupție au fost de asemenea negative.

Tudorel Toader nu este înregimentat politic, dar liderii coaliției de guvernământ fac presiuni asupra lui să schimbe lucrurile în domeniul care i s-a dat spre administrare.

Le stau în gât șeful Parchetului General,Augustin Lazăr și procuroarea șefă anticorupție Codruța Kovesi, în subordinea cărora se lucrează la marile dosare ale demnitarilor.

După raportul ministrului Justiției în care cei doi procurori șefi au fost dur criticați, totuși Toader a anunțat că nu cere schimbarea lor. Această concluzie a creat nemulțumiri extreme în ambele partide care susțin guvernul și ministrul urmează să-și explice decizia în fața fruntașilor politici din PSD și ALDE.

Această nemulțumire generală a celor care l-au numit ministru al Justiției l-a determinat probabil pe Tudorel Toader să se gândească la un audit profesional al parchetelor centrale, având ca principală miză înlăturarea Codruței Kovesi, care conduce DNA.

Ideea auditului a fost aplicată prima dată în 2005 de Monica Macovei, pe-atunci ministra Justiției. A fost singura soluție pentru a transforma un parchet anticorupție neperformant, care se ocupa de controlorii de tren și de autobuze, fără să fi făcut vreodată un dosar penal unui politician de top.

Auditul a fost realizat de Freedom House Washington, cu sprijinul experților locali și în urma acestei analize, Monica Macovei a cerut suspendarea conducerii Parchetului Național Anticorupție.

Cei opt procurori cu funcții de conducere și-au dat demisia, iar ministra Justiției a schimbat legea de funcționare a acestui parchet și a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de procuror șef anticorupție.

Auditul a fost atunci încurajat și de Uniunea Europeană, în contextul în care România abia încheia negocierile de aderare cu mai multe semne de întrebare în dreptul Justiției, care nu era considerată încă independentă și solidă.

Auditul făcut de Freedom House a costat 40.000 de dolari, iar contractul cu ministerul Justiției s-a făcut prin încredințare directă, fiindcă suma nu depășea 100.000.

Adversarii anticorupției și ai Monicăi Macovei au dat-o în judecată pentru acest audit, dar procesul s-a încheiat cu neînceperea urmăririi penale.

Așadar, Tudorel Toader ar vrea să copieze modelul predecesoarei sale, numai că acum lucrurile stau exact invers decât în 2005.

Acum procurorii anticorupție sunt eficienți și lucrează cu toate motoarele din plin, cercetează inclusiv foști miniștri și un fost premier, iar pe baza dosarelor făcute de ei mulți politicieni influenți se află încă la închisoare; rapoartele Comisiei Europene care monitorizează an de an Justiția României (prin Mecanismul de Cooperare și Verificare) au lăudat permanent evoluția DNA și ca atare Bruxelles-ul ar prefera menținerea actualei conduceri până la finele mandatului său; în plus în marile orașe există o masă critică de oameni gata să iasă în stradă pentru a apăra redutele cucerite deja de procurorii anticorupție.

Ministrul Toader a vorbit despre posibilitatea unui audit extern, exact așa cum a fost și cel comandat de Monica Macovei, tocmai pentru a face lucrurile în oglindă, pentru a avea justificări și pentru a nu primi reproșuri.

Doar că e posibil ca el să nu vrea să facă lucrurile să meargă mai departe, ci vrea să le întoarcă înapoi.

Sabina Fati, 4 aprilie 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ecouri

  • Victor Manta: (5-4-2017 la 22:39)

    Într-o Românie puternic fracturată, ziarista Sabina Fati a ales fără echivoc una dintre tabere, ceea ce o face să treacă cu vederea ceea ce nu se încadrează în tiparele ei jurnalistice.

    > Ideea auditului a fost aplicată prima dată în 2005 de Monica Macovei, pe-atunci ministra Justiției. … A fost singura soluție pentru a transforma un parchet anticorupție neperformant, care se ocupa de controlorii de tren și de autobuze, fără să fi făcut vreodată un dosar penal unui politician de top.

    Cum era greu sa-mi amintesc ce a fost exact in 2005, m-am uitat pe web şi am aflat, de exemplu, că fostul PNA nu a funcţionat decât între anii 2002 – 2005, fiind lichidat în acea formă de cuplul Traian Băsescu – Monica Macovei.

    Deoarece instituţiei succesoare a PNA-ului, DNA, i-au trebuit foarte mulţi ani pentru a ajunge la nişte rezultate, acuzaţia d-nei Fati mi se pare una nedreaptă.

    Scopul PNA nu era, de altfel, să facă dosare penale numai politicienilor „de top”, ci să lupte împotriva corupţiei sub toate formele ei de manifestare, vezi OUG 43/2002.

    >Cei opt procurori cu funcții de conducere și-au dat demisia, iar ministra Justiției a schimbat legea de funcționare a acestui parchet și a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de procuror șef anticorupție.

    Aşa să fi fost, doar 8 procurori, care şi-au „dat demisia”? Să vedem ce ne spune o persoană avizată şi anume fostul premier Adrian Năstase: „Dupa ce a anuntat ca a terminat perioada de evaluare, de dupa numirea sa in functie de catre Macovei – Basescu, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a solicitat in octombrie 2005, CSM revocarea din functie a 18 procurori din vechea garda”. Au mai urmat şi alţii.

    > Ministrul Toader a vorbit despre posibilitatea unui audit extern, exact așa cum a fost și cel comandat de Monica Macovei, tocmai pentru a face lucrurile în oglindă, pentru a avea justificări și pentru a nu primi reproșuri.

    Nu sună convingător, deoarece în sarcina ministrului justiţiei cade şi răspunderea pentru funcţionarea corectă a parchetelor, iar CCR a pus în evidenţă recent probleme grave, legate de acţiunile neconstituţionale ale DNA-ului. Una este „lucrul bine făcut”, sloganul Preşedintelui Iohannis şi altceva un lucru făcut pentru autoprotecţie, sau de ochii lumii. De ce să nu-l credem mai degrabă pe ministrul Toader, atunci când explică motivele pentru care doreşte să facă auditul:

    „Multe, le voi stabili eu, dar pot spune: număr de dosare, CEDO și noi vorbim de termen rezonabil în soluționarea unei cauze, să vezi de la sesizare până la soluționare, rechizitoriu, clasare, ce o fi, cât timp a trecut. Nu cumva unele să fie luate peste rând și altele să stea în așteptare spre o dulce prescripție. Poți vedea, de exemplu, număr de inculpați, poți vedea număr de arestați, poți vedea număr de cetățeni de-ai noștri care au stat în pușcărie pe nedrept și, ulterior, achitați, poți vedea condamnările la CEDO ca urmare a acestora, poți vedea sumele de bani cu care CEDO ne-a obligat și pe care noi, din bugetul statului, pledăm cu titlu de despăgubire, deși, oricât ar fi despăgubirea, CEDO nu dă despăgubiri mari, CEDO dă soluții de principiu și despăgubiri mai mult la limita acoperirii unui prejudiciu moral, dar nici atât, pentru că orice sumă de bani nu este de natură să acopere o perioadă de detenție nelegală, netemeinică, nejustificată”.

    > Doar că e posibil ca el (Toader – vm) să nu vrea să facă lucrurile să meargă mai departe, ci vrea să le întoarcă înapoi.

    Înapoi la ce oare, la domnia corupţilor prezumaţi gen Elena Udrea care a prosperat în perioada Macovei – Basescu, bucurându-se de protecţia cea mai înaltă? Nu am văzut motive să se creadă acest lucru.

    În concluzie nu văd de ce se opune d-na Fati cu atâta îndârjire unui audit extern, făcut corect, după ce au trecut 12 ani (!) de la cel precedent. Dacă deseori nu se mai pot repara greşelile trecutului, atunci măcar să se înveţe ceva din ele, pentru a fi împiedecată repetarea lor viitoare.

  • DNA-ul: (9-4-2017 la 12:53)

    DNA institutia falimentarii Romaniei, a firmelor romanesti in avantajul firmelor straine multinationale. Arestarea romanilor pentru coruptie, favorizarea infractorului strain, si a firmelor straine. Blocarea conturilor romanilor, iertarea si clementa pentru firmele, afaceristii si coruptii straini care si-au dus la adaopst jafurile

    (Acest comentariu ne vine din R. Moldova/Mod.)

  • Victor Manta: (9-4-2017 la 15:21)

    „DNA-ul”

    Ce nume de utilizator este acesta? Duce doar la nedumeriri şi confuzii.

    În plus, comentatorul aruncă cu acuzaţii fără să le justifice şi fără să exemplifice măcar una dintre ele. În acest fel mi se pare că este încălcat punctul 3. din „Reguli privind comentariile”:

    „3. Comentariile trebuie să se concentreze pe argumente şi fapte;”

    Să nu mai vorbim de jafuri, care nu pot fi duse (şi nici puse, în caz de greşeală de scriere) la adăpost.

  • nelutiu: (9-4-2017 la 19:02)

    Frumos articol dar un audit asupra DNA sună foarte ciudat deoarece MCV-ul rămâne fără obiectul muncii în fişa postului. Ne întrebăm de ce nu au cerut auditul dosarelor Crimele Revoluţiei, poate le numărau cel puţin dacă nu-i ajutau mintea să le pună pe ordinea de zi? Multă sănătate şi să nu uităm că o Românie fără un partid de dreapta puternic nu are capitalism şi implicit prosperitate !

  • Victor Manta: (9-4-2017 la 23:28)

    @nelutiu

    > Frumos articol dar un audit asupra DNA sună foarte ciudat deoarece MCV-ul rămâne fără obiectul muncii în fişa postului.

    MCV-ul nu este un scop în sine. Cu cât sunt satisfăcute condiţiile să dispară mai repede, cu atât este mai bine pentru toţi.

    > … să nu uităm că o Românie fără un partid de dreapta puternic nu are capitalism şi implicit prosperitate !

    Prosperitatea economică este o consecinţă a libertăţii economice. Libertatea economică este o parte a libertăţii în general. De la un partid de dreapta, într-un stat de drept, se aşteaptă ca el să fie un adept al libertăţii, dar acest lucru nu se întâmplă în mod automat, deoarece orice fel de partid poate să se declare de dreapta.

    Numai într-o populaţie în care o mare parte a ei înţelege şi sprijină conceptul de libertate (de exemplu prin votarea unei constutuţii care implementează consecvent consecinţele izvorâte din libertate) se poate forma şi poate fi influent un partid care sprijină şi progresul economic. Aceasta nu înseamnă însă că acel partid realizează progresul respectiv, ci că menţine structurile statale care îi permit oricui sa-şi manifeste liber creativitatea sa în domeniul economic.

    Ideea este nu a unui partid care face ceva concret în domeniul economic, de exemplu luând bani de colo şi dându-i dincolo (ca Ministrul Muncii d-na Olguţa Vasilescu, membră a partidului celor de stânga asociaţi cu o parte a celor de dreapta), ci a unuia care nu-i împiedică să acţioneze, prin metode directe sau indirecte, pe cei care fac ceva concret în materie de economie.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Cum a scăpat șefa DNA de revocare

Ministrul Justiției Tudorel Toader a avut în discursul său de miercuri o lungă pledoarie împotriva Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare...

Închide
44.222.134.250