Miza este că 37 de electori republicani să-şi modifice opţiunea şi să voteze împotriva lui Trump. Probabilitate minimă…
Astăzi, ultima şansă a celor care încă mai speră că Donald Trump nu va ajunge preşedintele Statelor Unite, votul celor 538 de electori. Care este procedura? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.
Miza este că 37 de electori republicani să-şi modifice opţiunea şi să voteze împotriva lui Trump. Care este probabilitatea că aşa ceva să se întîmple? Minimă, dar asta nu împiedică o întreagă campanie să se manifeste zgomotos.
Electori primesc mii de mesaje, unele de ameninţare, cerîndu-le să îşi schimbe opţiunea. Unul a declarat că nu va vota cu Trump. Voci din interiorul campaniei susţin, fără să există vreo dovadă, că alţi pînă la 20 de electori republicani ar fi dispuşi să-şi schimbe votul.
Este aşa ceva legal? Nici Constituţia şi nici legi federale nu împiedică electorii să voteze altceva decît mandatul pe care l-au primit. În unele state, electorii au obligaţia să voteze aşa cum indică rezultatul votului popular, în altele nu. În unele există sancţiuni dacă nu o fac, în altele este doar vorba despre disciplină de partid.
Argumentul celor care încă mai speră că Trump nu va ajunge la Casă Albă este că părinţii fondatori ai Americii au creat acest vot al electorilor, pentru a le da posibilitatea să corecteze, în ultimul moment rezultatul dacă populaţia optează pentru un demagog. Este în această interpretare, nu un vot formal, ci unul menit să apere ţară de o primejdie.
Electorii sînt în mare parte oficialităţi ale partidelor, Democrat şi Republican. Numărul lor este egal în fiecare stat cu cel al membrilor în Camera Reprezentaţilor şi Senat. Astăzi, electorii se întîlnesc de obicei în Adunările Legislative ale statelor şi votează. Voturile sînt trimise la Arhivele Naţionale şi la Congres.
Vineri 6 ianuarie la ora 1 la prînz, membrii în Camera Reprezentanţilor şi în Senat se întrunesc să numere voturile. Preşedintele Senatului, care va fi încă vice-preşedintele Biden, va anunţa care dintre candidaţi a obţinut cel puţin 270 de voturi. Dacă un elector votează împotriva alocării care rezultă din rezultatul votului popular, membrii în Congres pot contesta opţiunea şi o decizie este luată separat în Camera şi în Senat. După ce aceste obiecţiuni sînt luate în considerare, votul este considerat definitiv.
În ipoteza în care nici un candidat nu obţine cel puţin 270 de voturi, atunci decizia este luată de Camera Reprezentanţilor, controlată de republicani. Ar îndrăzni aceştia să anuleze votul popular, într-o asemenea ipoteză şi ea puţin probabilă? Probabil că nu, pentru că aceiași alegători s-ar putea întoarce împotriva lor, peste doi ani, la alegerile pentru Congres. Dacă victoria lui Donald Trump a fost anticipată de puţini, şi mai puţini cred acum că rezultatul votului poate fi pus în revers.
Valeriu Sela, 19 decembrie 2016
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
Deşi de la validarea voturilor a trecut ceva timp, mi se pare interesant să constatăm cu ce s-au soldat toate speculaţiile şi încercările prezentate în articol.
În traducere liberă:
La alegerile prezidențiale din 2016 Statele Unite, șapte membri ai Colegiului Electoral al SUA au votat pentru un alt candidat decât cel pe care s-au angajat să-l voteze.
Candidatul Partidului Democrat, Hillary Clinton, a pierdut cinci dintre alegătorii ei legaţi prin jurământ, în timp ce candidatul Partidului Republican și președintele ales, Donald Trump, a pierdut doi. Trei dintre alegătorii juraţi au votat „fără credinţă” pentru Colin Powell, în timp ce John Kasich, Ron Paul, Bernie Sanders, și Faith Spotted Eagle au primit fiecare câte un vot.
(In the 2016 United States presidential election, seven members of the U.S. Electoral College voted for a different candidate than whom they were pledged to vote. The Democratic Party nominee, Hillary Clinton, lost five of her pledged electors while the Republican Party nominee and president-elect, Donald Trump, lost two. Three of the faithless electors voted for Colin Powell while John Kasich, Ron Paul, Bernie Sanders, and Faith Spotted Eagle each received one vote.)
https://en.wikipedia.org/wiki/Faithless_electors_in_the_United_States_presidential_election,_2016
Putem trage concluzia că sistemul electoral american a rezistat cu succes şi de această dată, cu abateri minime care au fost, surpriză (!), mai degrabă în defavoarea lui Clinton, şi nu a lui Trump.
Eu si multi altii,gasim Colegiului Electoral al SUA arhaic si i-a venit timpul sa se „dissolve”.
Pe data de 11 decembrie, mai mult de o luna dupa electia prezidentiala, voturile populare cresc in favoarea lui Clinton. Hillary Clinton inregisteaza peste 65.7 millione de voturi in timp ce Donald Trump inregistreaza 62.9 millioane, ceea ce inseamna aproximativ, 2.8 million de voturi in favoarea lui Clinton.
De data asta nici unul dintre candidati, fie democrat(Clinton) sau republican(Trump), nu au meritat sa fie alesi.
@Wanda Lucaciu
> Eu si multi altii,gasim Colegiului Electoral al SUA arhaic si i-a venit timpul sa se „dissolve”.
Pe când eu şi mulţi alţii găsim că dimpotrivă 🙂
> Pe data de 11 decembrie, mai mult de o luna dupa electia prezidentiala, voturile populare cresc in favoarea lui Clinton.
Se mai votează încă? Nu ştiam.
> Hillary Clinton inregisteaza peste 6.7 millione de voturi in timp ce Donald Trump inregistreaza 62.9 millioane, ceea ce inseamna aproximativ, 2.8 million de voturi in favoarea lui Clinton.
Aritmetica de mai sus scârţâie rău de tot.
> De data asta nici unul dintre candidati, fie democrat(Clinton) sau republican(Trump), nu au meritat sa fie alesi.
Pe când de exemplu Bill Clinton sau Obama au meritat, nu-i aşa?
@ Victor Manta
„Se mai votează încă? Nu ştiam.”
Pacat ca nu sinteti la curent cu voturile populare vs Electoral College votes. Ar fi bine daca puteti sa va documentati, inainte de a face astfel de declaratii.
„Aritmetica de mai sus scârţâie rău de tot.”
In ceea ce privesc voturile populare, am facut o greseala cind am tiparit 6.2 milioane in loc de 65.2 milioane. Multumesc ca mi-ati atras atentia. Nu pretind sa fiu tot asa de corecta cum sinteti dv. 🙂
„Pe când de exemplu Bill Clinton sau Obama au meritat, nu-i aşa?”
Oare pentru care motiv mentionati pe acesti doi presedinti? Eu vorbesc de cei doi candidati din 2016!
@Wanda Lucaciu
>Pacat ca nu sinteti la curent cu voturile populare vs Electoral College votes.
În acest fel am înţeles cele scrise de dv., citez: „Pe data de 11 decembrie, mai mult de o luna dupa electia prezidentiala, voturile populare cresc in favoarea lui Clinton”. Fiind la curent cu evoluţia şi încheierea campaniei electorale americane, cele scrise de dv. m-au nedumerit.
> Ar fi bine daca puteti sa va documentati, inainte de a face astfel de declaratii.
Nu am făcut nici o declaraţie, ci mi-am permis doar să comentez cele scrise de dv. Deoarece îmi daţi sfaturi nesolicitate, îmi permit să vă dau şi eu unul, şi anume să recitiţi ceea ce scrieţi şi să aduceţi corecţiile necesare înainte de publicare.
> In ceea ce privesc voturile populare, am facut o greseala cind am tiparit 6.2 milioane in loc de 65.2 milioane.
Să refacem socoteala cu noul dv. rezultat:
65.2 (Clinton, nou) – 62.9 (Trump, iniţial) = 2.3 (milioane, în favoarea lui Clinton).
Dv. aţi scris înainte: „inseamna aproximativ, 2.8 million de voturi in favoarea lui Clinton”, drept care permiteţi-mi să vă pun întrebarea pur contabilă unde aţi pierdut o jumătate de milion de voturi suplimentare, pe care le-aţi anunţat în favoarea lui Clinton? Atrag atenţia că este vorba despre o difrenţă prea mare pentru a o aproxima într-un mod atât de imprecis.
> Oare pentru care motiv mentionati pe acesti doi presedinti? Eu vorbesc de cei doi candidati din 2016!
Să recitim ce aţi scris: „De data asta nici unul dintre candidati, fie democrat(Clinton) sau republican(Trump), nu au meritat sa fie alesi”.
De aici rezultă că în alte dăţi alţi candidaţi au meritat să fie aleşi, drept care v-am întrebat dacă acesta a fost cazul pentru Bill Clinton şi Obama. Despre cei doi din urmă vorbim, nu-i aşa?, în cunoştinţă de cauză, pe când despre Hilary C. sau Trump putem numai să speculăm ce fel de preşedinţi ar fi fost, sau vor fi.
Astazi, 20 ianuarie 2017, Statele Unite ale Americi are un nou presedinte, Donald J.Trump. Daca unii dintre noi am votat pentru Donald sau pentru Hillary, astazi nu mai are importanta.
Astazi este inceputul unui nou capitol in istoria Statelor Unite. Populatia americana a votat un business man ca presedinte. Trump nu a fost un politician, ci un business man care a mostenit bani de la parinti lui si a fost suficient de prudent sa „contruiasca” un business fantastic.
Fostul presedinte si politician Barack Obama a fost inlocuit cu un business man presedinte. Cu exceptia lui Eisenhauer care nici el nu a fost politician de meserie, toti presedintii Statelor Unite au fost politicieni (senatori, guvernatori, congressmen). Ca si Einsenhauer, Donald Trump nu este nici el politician de meserie.
The beginning of a new era. Sa speram ca Presidintele Trump se va tine de cuvint si vom avea o scadere vizibila in somaj, o economie puternica si mai ales PACE in lume.
Traim intr-o democratie si personal apreciez acest lucru.
Churchill intr-un discurs la House of Commons in Octombrie 1944: ” At the bottom of all the tributes paid to democracy is the little man, walking into the little booth, with a little pencil, making a little cross on a little bit of paper—no amount of rhetoric or voluminous discussion can possibly diminish the overwhelming importance of that point.”
Traducere in mare: „Traim intr-o democratie, unde cetateanul intra intr-o cabina mica, cu un creion, face o cruciulita pe o bucata de hirtie, si nimic altceva nu poate sa diminueze acest act.”
Jawaharlal Nehru, former prime minister of India, said democracy is good but added: „I say this because other systems are worse.”
Traducere in mare: ” „Eu spun acest lucru pentru că alte sisteme sunt mai rele.”
Să fie într-un ceas bun cu noul preşedinte Trump. Deja mîine, a doua zi după inaugurarea sa, va avea loc la Washington o mare demonstraţie a femeilor împotriva ideilor sale.
Au fost 7 oameni de afaceri ce au ajuns preşedinţi ai SUA: Harry Truman, George H.W. Bush, Jimmy Carter, Calvin Coolidge, George W. Bush, Herbert Hover şi Warren G. Harding.
Democraţia din India, proclamată de mulţi ca fiind cea mai mare din lume, a lăsat şi lasă multe de dorit. De altfel SUA nu este o democraţie, ci o republică constituţională.
Harry Truman– U.S. senator, vice president under Roosevelt
George H.W. Bush– U.S. ambassador to the UN, Director of CIA, vice president under Reagan
Jimmy Carter – governor of Georgia
Calvin Coolidge-governor of Massachusetts, vice president under Harding
George W. Bush,-governor of Texas
Herbert Hover – secretary of commerce
Warren G. Harding.- In 1903, he became lieutenant governor and senator
Donald Trump nu a detinut nici un post in govern, inainte de a deveni President of USA
Eu am scris: „Au fost 7 oameni de afaceri ce au ajuns preşedinţi ai SUA”.
Într-adevăr toţi cei 7 preşedinţi menţionaţi de mine au fost în trecutul lor oameni de afaceri, aceasta conform:
http://www.bankrate.com/finance/politics/businessmen-as-us-president-1.aspx
Se poate probabil spune că numărul de preşedinţi care au fost oameni de afaceri (cam 15% din total) corespunde cu media lor de azi din populaţie.
Au fost cam 30 de milioane de business-uri în SUA (2008), la o populaţie de 318 milioane (2014).
Toti au fost politicieni de meserie inainte de a fi alesi presedinti.
Faptul ca au avut businesses inainte de a fi politicieni, asta este altaceva.
DONALD TRUMP a fost toata viata business man, fara sa fi fost politician inainte de a fi ales presedinte.
This was my point!
> Faptul ca au avut businesses inainte de a fi politicieni, asta este altaceva.
Eu despre aceasta mi-am permis să vorbesc, în completarea celor spuse de dv. Aceasta face ca preşedintele Trump să nu apară ca o rara avis. Am greşit pe undeva?
Astăzi, a doua zi după „inaugurarea” preşedintelui Trump, au avut mari marşuri de protest, la care au participat sute de mii de femei.
Cel mai mare dintre ele s-a desfăşurat chiar la Washington, acolo unde a avut loc ieri ceremonia de inaugurare.
Una dintre marile temeri a femeilor americane este că noua administraţie, cu ajutorul unei Curţi Supreme (CS) completate prin propunerea lui Trump, va răsturna aşa numita decizie Roe v. Wade a CS, care datează din 1973. Prin decizia CS a fost atunci stipulat dreptul fundamental al femeilor la avort, un drept bazat pe Constituţia SUA.