caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica TELEGRAMA



 

La Traductrière Revue franco-anglaise de poèsie et art visuel «SCULPTURE SUR PROSE / PROSE SCULPTURE»

de (14-9-2008)

La Traductière N° 26
(année 2008, 206 pages, 20 euros)Poètes australiens d’aujourd’hui / Australian Poets Today Sculpture sur prose 2 / Prose Sculpture 2
«La Traductrière» este o revistă anuală publicată sub egida Association franco-anglaise de poesie, ce a împlinit frumoasa vârstă de 25 de ani în anul 2007, fiind dedicată în egală măsură limbii franceze cât şi engleze contemporane, a creaţiei artistice mondiale.
Numărul 25/ 2007 « SCULPTURE SUR PROSE / PROSE SCULPTURE » este dedicat unei idei generoase şi incitante, unui exerciţiu artistic provocator în care artişti şi scriitori au devenit actorii unui real fenomen creativ.
De altfel, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate, in 2007, Festivalul franco-englez de poezie (organizat de Jacques Rancourt, directorul şi redactorul-şef al revistei «La Traductrière») în colaborare cu editura «Transignum» (ce aparţine cunoscutei artiste de origine română Wanda Mihuleac) şi implicit «La Traductrière», au lansat manifestarea «Sculpture sur prose» adresată poeţilor, artiştilor şi revistelor din lumea întreagă.
În final, au răspuns pozitiv acestei acţiuni 82 poeţi şi 50 de artişti din întreaga lume.
A fost organizată o expoziţie care a fost itinerată la Paris, Fougères, Bucureşti, Liège şi Toronto. Au participat artiştii: Caroline Abitbol (Franţa), Bénédicte Adessi (Franţa), Bernard Bardinet (Franţa), Adela Bonat (România), Hervé Borrel (Franţa), Marie-Christine Bourven (Franţa), Jean-François Caillarec (Franţa), Chan Ky-Yut (Canada/China), Serge Chamchinov (Rusia), Anemona Crisan (Austria), Romana Cucu (România), Eric Daudelin (Québec, Canada), Simona Dobrescu (România), Philippe Fabian (Franţa), Marie Falize (Franţa), Andrei Farcasanu (România), Marie-Hélène Ferrasson (Franţa), Dorothea Fleiss (Germania), Philomène Gerber (Franţa), Jean-Marc Guillot (Franţa), Jean-Luc Guin’Amant (Franţa), Nathalie Hartog ((Franţa/Australia), Jinran Kim (Coreea), Akané Kirimura (Japonia), Stela Lie (România), Katerine Louineau (Franţa), Petru Lucaci (România), Mamada (Japonia), Bogdan Mateias (România), Wanda Mihuleac (România), Michel Mousseau (Franţa), Alain Nahum (Franţa), Lisandru Neamtu (România), Claire Nicole (Elveţia), Vladimir Nikolaevsky (Rusia), Mathias Pellegrino (Franţa), Sylvie Pesnel (Franţa), Birgit Pleschberger (Austria), Cécile Poirson (Franţa), François Poyet (Franţa), Marilena Preda Sanc (România), Irene Scheinmann (Marea Britanie), Shirley Sharoff (USA), Ivan Sigg (Franţa), Godlieve Simons (Belgia), Sofi (Franţa), Brigitte Tartière (Franţa), Khadija Tnana (Maroc), Erolf Totort (Franţa), Sarah Wiame (Franţa).
Aşa cum am mai fost menţionat şi în alte articole, s-a propus poeţilor să scrie poeme pornind de la texte în proză, artiştilor plastici să creeze lucrări pornind de la documente vizuale şi revistelor să realizeze propriul număr sau grupaj dedicat acestui gen inedit de «sculpture sur prose».
Astfel, zeci de jurnale, reviste, cărţi, magazine şi anunţuri publicitare au inspirat poeţi şi artişti, iar cinci mari reviste, respectiv Poetry Review din Londra, Contrapunct din Bucureşti, Exit din Montreal, Ellipse Fredericton (Canada) şi Il Segnale – Percorsi di ricerca letteraria Milano, s-au alăturat acestei acţiuni.
Experimentul de altfel, traduce sau mai bine generează conştient proiecţia creaţiei artistice spre Exterior.
În sine, ce anume « produce » un text literar? O reclamă din staţia de metrou, un titlu de ziar citit pe diagonală, o catagrafie, un meniu fix dintr-un restaurant de cartier sau un banner de la o competiţie oarecare? Se pare că da, fără a conştientiza exact traseul acestuia. Texte cu tematică dată, tip extemporal, subiect unic, cum doriţi, pot fi transpuse astfel în alt registru ideatic. Cuvintele au un anume impact, pot declanşa structuri noi, surprinzătoare, indiferent de vectorul spaţiu-civilizaţie. O particulă a Inefabilului există în fiecare fiinţă umană în stare latentă şi poate fi declanşată spontan asemeni unui mecanism arhaic, un complex sonor, fără a fi în întregime controlat de purtător.
Acest sistem coerent de idei generează o structură particulară a semnificantului în demersul său semiologic.Revista «La Traductrière» are particularitatea de a fi generoasă acestui interfeţe creative. Traducătorii şi poeţii pe care îi veţi regăsi în acest număr sunt: László Bárdos (Ungaria) – Paul Bélanger (Québec) – E.D. Blodgett (Canada) – Gerty Dambury (Guadelupa) – Sarah Day (Australia) – Jennifer K Dick (SUA) – Elie Stephenson (Guyana) – Alain Suied (Franţa) – George Szirtes (Marea Britanie)
De menţionat că fiecare număr conţine articole, traduceri din franceză în engleză şi invers, precum şi medalionul poetic al celui care obţine Le prix Création de la Traductière.
Numărul 26/2008 urmează acelaşi itinerariu dedicat interferenţei artelor în alt spaţiu geografic, fiind astfel prezentaţi unii dintre cei mai cunoscuţi poeţi australieni contemporani: Chris Andrews, Judith Bishop, Peter Boyle, MTC Cronin, Luke Davies, Sarah Day, Philip Hammial, Martin Harrison, Kevin Hart, Dominique Hecq, Berni M Janssen, Catherine Kenneally, John Mateer, Jan Owen, Claire Potter, Judith Rodriguez, Thomas Shapcott, Vivian Smith, Andrew Taylor, John Tranter et Chris Wallace-Crabbe.
Poeţii pe care îi veţi găsi în nr. 26/2008 sunt: David Applefield (SUA), Eric Brogniet (Belgia), Magda Carneci (România), Carole David (Québec), Martin Harrison (Australia), Max Rippon (Guadelupa), Fiona Sampson (Marea Britanie), Fabio Scotto (Italia) şi George Szirtes (Marea Britanie).
Meritul acestei remodelări creative îl deţine Jacques Rancourt (Canada), renumit poet, traducător, autor de eseuri şi antologii, care a lansat din 1983, Festivalul franco-englez de poezie reflectat în paginile revistei sale «La Traductrière». Doctor în litere la Sorbonne, membru activ al unor cunoscute societăţi literare la Paris şi Montreal, Jacques Rancourt se remarcă din ce în ce pe plan internaţional prin dăruirea şi harul său literar.
Poemele şi lucrările de artă plastică realizate în cadrul demersului creativ «Sculpture sur prose» pot fi studiate şi pe site-ul Festivalului franco-englez de poezie http://www.festrad.com.
De o înaltă ţinută estetică, «La Traductrière» reuşeşte să imprime o hiperdimensiune ludică noţiunii de creaţie artistică, prin interconexiunea unor discipline aparent diferite. Limbajul comun este ARTA.

Paris, 2008

http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=294

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.207.78.157