caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

E Marea Neagră un loc unde Rusia poate fi mai puternică decât NATO?

de (4-3-2016)
40 ecouri

 
Un discurs al ambasadorului american la Bucureşti Hans Klemm.

Vorbind în 25 februarie la conferinţa „Provocări actuale de securitate în spaţiul euroatlantic”, organizată de Grupul de reflecţie şi analiză internaţională Citadel, ambasadorul Statelor Unite în România a pus cap la cap câteva informaţii culese din documentele Federaţiei Ruse şi din alte analize pentru a ajunge la concluzia din titlu.

Diplomatul american notează că până în 2020, „Rusia îşi va fi întărit în mod semnificativ capacităţile militare în regiune, folosind Crimeea drept bază pentru puterea sa armată, dar şi unele amplasamente din Abhazia”, enclava rusească aflată la Marea Neagră, smulsă Georgiei după războiul din 1992-1993.

Hans Klemm sugerează că strategia militară folosită de Rusia în Marea Neagră se bazează pe dislocarea în Crimeea a capabilităţilor A2/AD pentru a-i ţine la distanţă pe cei „percepuţi drept inamici”. A2/AD sînt sistemele anti-acces şi de interdicţie regională, adică echipamente sofisticate care nu-i lasă unui eventual atacator posibilitatea de a-şi folosi puterea militară în aer, pe mare sau la sol în propriul teritoriu.

Cea mai puternică armă A2/AD este arma nucleară. Diplomatul american acreditat la Bucureşti consideră că sub egida A2/AD, Rusia pare decisă să transforme flota sa de litoral din Marea Neagră într-una capabilă să proiecteze puterea Rusiei în partea de est a Mediteranei.

Klemm a mai adăugat, folosindu-se de datele oficiale ale Moscovei, că Rusia va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru Flota Mării Negre până în 2020, ceea ce va duce la construirea şi lansarea la apă a 18 noi nave militare împreună cu infrastructura portuară necesară.

Aceste nave vor include o flotă înnoită de submarine în Marea Neagră constând din şase noi submarine din clasa Kilo, considerate drept unele dintre cele mai silenţioase submarine din lume.

De asemena forţele aeriene ruseşti se întăresc în Crimeea cu cele mai noi bombardiere, avioane de vânătoare şi elicoptere militare.

„Militarizarea Mării Negre prezintă o problemă specială pentru NATO”, recunoaşte ambasadorul Klemm, explicând mai departe neputinţa Statelor Unite şi a celorlalte state NATO de a intra liber în Marea Neagră, blocate fiind de Convenţia de la Montreux.

Acest document reglementează traversarea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele pentru ţările neriverane şi permite doar navelor militare medii intrarea în Marea Neagră, dar doar pentru 21 de zile.

Aşadar, Statele Unite, împreună cu majoritatea forţelor navale ale NATO, se află sub restricţiile impuse de Convenţia de la Montreux în privinţa capacităţilor navale pe care le pot disloca în Marea Neagră.

„Vom continua rotaţia navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poată rivaliza cu prezenţa navală rusă în Marea Neagră”, a spus Hans Klemm

Această declaraţie făcută de reprezentantul celei mai mari puteri militare din lume ar putea sufla vânt în pupa optimismului Moscovei, numai că diplomatul american a spus fără ocolişuri că „ce trebuie să ştie încă de la început aliaţii noştri, dar şi potenţialii noştri inamici, e că Statele Unite sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington”.

Adică un atac împotriva unui stat NATO este un atac împotriva tuturor statelor membre, iar acest lucru, a continuat ambasadorul „ar trebui să fie suficient pentru a descuraja Rusia să întreprindă acţiuni militare împotriva unui stat NATO”.

„Oricât de mult şi-ar întări forţele armate ale Rusiei propriile capacităţi, ele nu pot egala capacităţile militare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor săi din cadrul NATO”, mai spune Hans Klemm

Ambasadorul american îndeamnă cele trei state riverane membre ale Alianţei Nord Atlantice – România, Bulgaria, Turcia – să înceapă construirea unei apărări comune.

Este ceea ce Bucureştiul a propus acum o lună: o flotă NATO la Marea Neagră. Statele Unite sprijină deci ideea, dar Ankara şi Sofia au tăcut în această privinţă, mai cu seamă ca relaţiile acestor două ţări s-au răcit în ultima vreme după ce Bulgaria a declarat persona non grata un diplomat turc de la ambasada din Sofia.

Sabina Fati, 26.02.2016

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ecouri

  • Sfartz Pincu: (4-3-2016 la 19:27)

    Probabil ca Domnul ambasador Hans Klemm nu-şi poate imagina ce inseamnâ 150 de Megatone echivalent in trotil a unei singure bombe atomice rusesti, de mai vorbeste despre submarine „liniştite” si „principiile de la Montreaux” !

    Eu propun o soluţie mai bună: construirea unui baraj cu cale feratâ intre Bulgaria si Turcia, evident cu ecluze pentru a permite submarinelor si crucişetoarelor rusesti sa iasa in Marea mediterana (pentru a respecta Montreaux-ul!), dar să interzică apelor Marii Mediterane sâ intre in Marea Neagrâ, si astfel, într-un anume numâr de ani, flota rusească-să rămână pe uscat !! 🙂

  • Victor Manta: (5-3-2016 la 00:22)

    @Sfartz Pincu

    >Probabil ca Domnul ambasador Hans Klemm nu-şi poate imagina ce inseamnâ 150 de Megatone echivalent in trotil a unei singure bombe atomice rusesti…

    Dar dv. puteţi? Cea mai mare bombă termonucleară (!) sovietică, AH602, a produs o explozie cu valori cuprinse între 57 – 58,6 Megatone.

    https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A6%D0%B0%D1%80%D1%8C-%D0%B1%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D0%B0

  • Sfartz Pincu: (5-3-2016 la 12:07)

    @ Victor Manta

    Unul din domeniile in care m-am specializat volens-nolens, prin sarcina de serviciu, cea de a preveni exploziile, a fost si cel de expert post-explozie, explozii de care chimia romaneasca a avut parte din belsug!

    Deci, termonucleara sovietica de 101 megatone echivalent in trotil la care s-a renuntat la treapta a treia, ramananad „doar” o putere de 50-58 Megatone, echivaleaza cu o suprafata de 1000 metri lungime si 1000 de metri latime, si o inaltime cat Intercontinentalul, umpluta cu dinamita clasica, un exploziv bazat pe trinitroglicerina, absorbita in pamant de Kiesselgur. Se poate imagina ?

    Daca vreti un calcul pe linie energetica, defectul de masa a fost de 2,65 kilograme, sau o masa absoluta de 2,65/9.81=0,27kg.masa, si, conform ecuatiei lui Einstein, aceasta masa inmultita cu patratul vitezei luminii, va da timp de o secunda, echivalentul de putere a cca. 5.000,000 de hidrocentrale ca cea de la Bratsk sau Krasnoiarsk !! Imaginabil pentru un ambasador, daca nu e fizician ?

  • Victor Manta: (5-3-2016 la 16:31)

    @Sfartz Pincu

    >Deci, termonucleara sovietica de 101 megatone echivalent in trotil la care s-a renuntat la treapta a treia, ramananad „doar” o putere de 50-58 Megatone, …

    Să comparăm cu spusele dv. anterioare: „… Hans Klemm nu-şi poate imagina ce inseamnâ 150 de Megatone echivalent in trotil a unei singure bombe atomice rusesti …”

    La ce s-a „renunţat” în detonarea bombei termonucleare AH602 nu demonstrează că ar fi şi funcţionat, în special fiind vorba de o primă (şi ultimă) încercare de acest fel.

    Qricum rămâne misterul cum aţi ajuns dv. la 150 Megatone. Probabil că prin aceleaşi metode de investigaţie prin care aţi ajuns la 2 ordine Victoria, când în realitate au fost de 10 ori mai multe. Cum ar fi ca pe viitor să cercetaţi mai atent sursele, în loc să împrăştiaţi prin ACUM informaţii neverificate?

    >Daca vreti un calcul pe linie energetica, defectul de masa a fost de 2,65 kilograme, sau o masa absoluta de 2,65/9.81=0,27kg.masa …

    Nu vreau un calcul pe ACUM, dar dacă tot scrieţi, încerc să vă pricep.

    Aţi luat ca valoare defectul de masă de la linkul pe care vi l-am furnizat anterior: https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A6%D0%B0%D1%80%D1%8C-%D0%B1%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D0%B0

    Acolo apare într-adevăr: „… то соответствует дефекту массы 2,65 кг”. Se vorbeşte despre o masă, care este exprimată, aşa cum este de aşteptat, în unităţi de masă (kg). Aţi împărţit acea masă la 9,81, nu se ştie pentru ce motiv… Bizar, bizar, drept care aştept cu interes să explicaţi ce aţi calculat şi cum mă ajută aceasta să înţeleg mai bine restul.

  • Sfartz Pincu: (5-3-2016 la 20:00)

    Este o problema de fizică elementară, pentru care găsiţi uşor o „sursă”, fără de care se pare că nu se mai poate…

    Eu credeam că o opinie personală nu trebuie să se bazeze neapărat pe surse, dar să trecem peste atitudinea mea frivolă în discuţii libere, că doar nu este absolut totul pe baze ştiinţifice, bine consolidate, cu bibliografii bogate…

    Să revenim la subiect. E= mxC la pătrat, glăsuieşte ecuaţia lui Einstein, în care-m-este masă şi nu G-greutatea, că altfel Einstein, care ştia ceva fizică, ar fi scris: E=GxC-la pătrat !

    Masa unui corp pe Terra, şi încă la nivelul marii, este întotdeauna egală cu G/g-acceleraţia gravitaţională ! Mai exista, spre justificare (tot fără surse, vale-leu, ce ne facem ?), o ecuaţie exponenţială a variaţiei acceleraţiei pământeşti funcţie de înălţime, că doar de aceea se plasează sateliţii geostaţionari la circa 37,000 de km.!

    Dacă nu mă credeţi, sunaţi-l pe Iohannis, care este şi profesor de fizică şi Preşedinte, deci o „sursă” credibilă !

    Apropo de „surse” : cred ca aţi reţinut de unde a apârut codificarea bombei iniţiale de 100 Mtone, sub forma de „кузькина мать”!!

    Vă asigur că de acum înainte voi indica „sursa” fiecărui cuvinţel scris, şi o sa vedem cat de interesant va fi ! Dar mai bine -aufwiedersehen !

  • Alexandru Leibovici: (5-3-2016 la 20:34)

    @Sfartz Pincu

    Scuzaţi că mă bag 🙂

    1. Defectul de masă de 2,65 kg trebuia să-l băgaţi direct în formula lui Einstein, fără a-l mai împărţi în prealabil la 9,81. Aceşti 2,65 reprezintă deja masa (în kg), iar nu greutatea (în newtoni).

    2. Acceleraţia (gravitaţională) pământească variază (scade) invers proporţional cu pătratul distanţei până la centrul Pământului. Ea NU variază exponenţial cu înălţimea; ce variază exponenţial cu înălţimea (măsurată de la suprafaţa Pământului) este presiunea (şi densitatea) atmosferică.

  • Sfartz Pincu: (6-3-2016 la 02:29)

    @Alex.Leibovici

    Să fim „unitari” cu „unităţile !

    Cât timp se exprimă notiunea de „kilotone” si nu mega-Newtoni, daţi-mi voie să consider că şi defectul de masa este exprimat in kg.forţă, deci cifra indicată trebuie imparţitâ la „g” pentru a determina masa, asa cum trebuie folosita ea in formula lui Einstein.

    Cu variaţia lui „g” – aveţi dreptate, am fâcut o confuzie, de fapt ea (acceleratia gravitaţională) – nu se poate anula, este intrinsec o proprietate a materiei, ea poate fi doar echilibratâ, in punctele spatiale „echigravitationale” !

  • Victor Manta: (6-3-2016 la 03:02)

    @Sfartz Pincu

    > Este o problema de fizică elementară, pentru care găsiţi uşor o „sursă”, fără de care se pare că nu se mai poate…

    > …Vă asigur că de acum înainte voi indica „sursa” fiecărui cuvinţel scris

    Eu nu v-am cerut aşa ceva!

    Problema legată de aşa zisele 150 de Megatone este una de informare deficientă a Domniei Voastre. În ceea ce priveşte conversia dv. stranie de la Kg la Kg, îl las pe Alexandru să discute, că văd că are o răbdare infinită cu dv..

    >Apropo de „surse” : cred ca aţi reţinut de unde a apârut codificarea bombei iniţiale de 100 Mtone, sub forma de „кузькина мать”!!

    Desigur că am citit textul către care v-am dat linkul chiar eu. Codificarea a fost de AH602, iar restul a fost tupeul fără margini a lui Hruşciov, care a adus omenirea în pragul războiului termonuclear.

  • Alexandru Leibovici: (6-3-2016 la 22:30)

    @Sfartz Pincu

    > Cât timp se exprimă notiunea de „kilotone” si nu mega-Newtoni, daţi-mi voie să consider că şi defectul de masa este exprimat in kg.forţă

    – Nu ştiu de ce „kilotone” vă sugerează greutatea (şi nu masa)

    – Despre „kilotone” era vorba în echivalentul TNT al exploziei, în timp ce noi vorbeam de defectul de masă – cele 2,65 kg „transformate” în energie la explozia bombei;

    – Iar chiar dacă cei 2,65 erau kg.forţă, masa corespunzătoare acestei greutăţi este de 2,65 kg.masă (ca să zic aşa), şi aceasta este cifra care trebuie înlocuită în formula lui Einstein

    Dacă greutatea este de 1 kg.forţă, masa corespunzătoare este 1 kg.masă. Dar… mai gândiţi-vă.

  • Sfartz Pincu: (7-3-2016 la 07:22)

    @ Alex. Leibovici

    Stimabilul Domn Victor Manta a „pasat” problema, numită de Dumnealui „stranie”, a Kg. la Kg.!. Îl înţeleg – dacă nu înţelege deosebirea dintre sistemele de măsură MK(f)S şi SI !

    Dacă toate celelalte unităţi de măsură sunt clare pentru oricine – mă refer la dimensiuni şi timp, cu derivatele lor de baza – unitatea de măsură pentru masă a creat şi crează interpretări diferite.

    Pentru clarificare: în sistemul tehnic MK(f)S ,unitatea de baza a masei, înţeleasă ca „greutate”, este definită prin etalonul de la Sevre, care este 1kg-forţă, pentru că în raport cu acest etalon, sistemul MK(f)S îl defineşte ca având 9,81 kg. „masɑ” !

    Dacă transferăm noţiunea de „masă” în spre domeniul fizicii experimentale, atunci este necesar să folosim ca unitate de masă 1kg.sec la pătrat/m, rezultat evident din împărţirea unităţii de masă pe Terra, (1kgf), la unitatea de acceleraţie – m/sec.la pătrat.

    Mai mult, tradiţional se utilizează unitatea de măsură „tonă”=1000kg.(f), şi nu 1 tona=1000kg.-masă!

    Ori referitor la datele în discuţie acum, pentru defectul de masă, cei care au prezentat-o fiind de specialitate, ştiau (trebuiau să ştie!) ce înseamnă „omogenitaeɑ” unităţilor de mâsurâ în prezentarea unui caz experimental, şi în acest caz unităţile de kilograme, dacă sunt codimensionale cu „tonele” – de echivalent în trotil, exprimă kilograme forţă, care trebuie împărţite la 9,81 – acceleraţia pământească – pentru a obţine masa din sistemul SI (Sistem International), folosit în fizica experimentală.

    Confuzia, pe care Domnul V.Manta a evitat-o „diplomatic”, pasând spre Dvs. problema, pleacă din neînţelegerea diferenţei dintre „densitate” şi „greutate specifică”. Este scuzabil, problema Masă/Greutate este greu digerabilă,chiar şi pentru oamenii de specialitate, foarte multe erori de calcule, constatate din practica mea, provin din cauza „neomogenizării” unitâţilor de mâsură !!

    PS. Afirmaţia Dvs. „Dacă greutatea este de 1 kg.forţă, masa corespunzătoare este 1 kg.masă. Dar… mai gândiţi-vă.” este gresita! M-am gandit si tot la Newton m-am intors – m=F/g, adica m=1kgf/9,81 !!

  • Alexandru Leibovici: (7-3-2016 la 12:35)

    @Sfartz Pincu

    Mai întâi să vă spun, aşa, între paranteze, că nu Victor mi-a pasat mie problema (şi în niciun caz pentru că nu înţelegea ceva), ci pentru că eu l-am rugat să mi-o lase mie. Şi l-am rugat pentru următorul motiv: eroarea pe care o faceţi este elementară şi am preferat să vă explic eu, apreciind că eu aş face-o într-un mod mai delicat. Dar a fost o greşeală.

    Revenim la subiect. Ideea dv. de a raţiona pornind de la etalonul de la Sevres o găsesc foarte bună, deoarece acesta este un obiect concret, cu o anumită masă şi o anumită greutate.

    Deci vă rog să-mi spuneţi:

    1. Ce masă credeţi dv. că are acel etalon: în MKS(SI)? în MKfS?

    2. Ce greutate credeţi dv. că are acel etalon: în MKS? în MKfS?

    Pentru noţiunile masă şi greutate vă rog să luaţi definiţiile care se învaţă la şcoală şi care sunt reluate în diversele lucrări de referinţă. Vă vorbesc de lucrări de referinţă deoarece, când două persoane nu se pot înţelege, nu le rămâne decât să facă apel la terţi respectabili şi cu bună reputaţie, în particular la lucrările de referinţă.

    Şi vă mai rog să cântăriţi fiecare cuvânt deoarece scripta manent. Dacă doriţi, pot să şterg comentariul dv. anterior (7-3-2016 la 07:22), dar dacă între timp mai apar răspunsuri la acesta, vai fi prea târziu (am retras oferta).

  • Sfartz Pincu: (8-3-2016 la 11:12)

    @ Alexandru Leibovici

    Răspund cu plăcere la cele două întrebări, puse, desigur, nu pentru informarea Dvs., ci pentru lămurirea cititorilor neavizaţi în sistemele de măsură din fizica generală […/Mod.]

    Confuzia dintre noţiunile „masă” şi „greutate” se naste din faptul că ambele noţiuni se exprimă cu aceeaşi unitate (kilograme – ca cifra aritmetică, valorică, scalară, dar în fond sunt parametri total diferiţi, cu unitati de masura diferite)!

    Pe scurt, „masa unui corp” este cantitatea de materie (numărul de atomi sau molecule) din acel corp, iar „greutatea” este o forţă variabilă în funcţie de loc (de gravitaţia specifică acelui loc), pentru aceeaşi masă a acelui corp.

    Citez: „Kilogram (prescurtat kg.) – este unitatea de măsură pentru masă în Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (ŞI). A nu se confundă cu kilogramul-forţă din sistemul MKfS.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Kilogram

    Citez: „Greutatea unui corp este forţa cu care un câmp gravitaţional acţionează asupra corpului. De exemplu greutatea unui corp aflat la suprafaţă Pământului este:
    G = m x g,
    – unde m este masa corpului, iar g este vectorul acceleraţiei gravitaţionale la suprafaţă Pământului, orientat spre centrul planetei şi cu valoarea standard de 9,80665 m/s² (valoarea reală depinde de poziţia geografică şi de altitudine). https://ro.wikipedia.org/wiki/Greutate

    Răspuns concis la întrebările Dvs:

    1. MASA etalonului dela Sevres are 1kg.-masă (masa unui cilindru 39×39 mm-volum, din platină+Iridiu, cu o densitate medie de 21,5kg.masă/decim.cub-deci un volum de 45,589 cm.cubi; inmultund cu densitatea de 21,5 rezultă aprox. 1000 de grame masă = 1kg.masă)

    2. GREUTATEA etalonului de la Sevres este de 1kg.forţă = 9,81 Newtoni = 9,81m/sec.la patratx1kg.- masă).

    Deci greutatea se exprimă fie în kg.forţă, fie în Newtoni, fie în unităţile fundamentale pentru: masă.lungime,timp, adică în kilograme masă x metri/secundă la pătrat !

    Formulă lui Newton F = m x a face legătura dintre greutate şi masă, dacă o scriem sub forma:

    G(greutatea)=m(masă) x g(acceleraţia gravităţii în locul dat), de unde –
    m(masa)=G/g, şi este o constanţa oriunde în Univers, în timp ce greutatea este o variabilă, funcţie de mărimea gravitaţiei a locului dat.

  • Sfartz Pincu: (10-3-2016 la 19:15)

    Problema care a născut confuzie în privinţa unităţilor de măsură pentru defectul de masă al ţar-bombei de 58 Megatone, şi anume că acel defect de masă de 2,65kg. ar însemna 2,65kg.forţă (ceeace este acelaşi lucru cu 2,65kg.-greutate), a plecat de la comparaţia făcută de mine cu „tonele de echivalent trotil”, ceea ce- este greşit!

    Omogeneitatea unităţilor de măsură, în cazul reacţiilor nucleare, mi se pare că trebuie făcută cu unităţi de mâsurâ legate de mărimi din aceeaşi familie, adică dintre energia exploziei şi defectul de masă, şi nu între megatone trotil şi defectul de masă.

    Pe scurt, energia se măsoară în jouli, deci în Newtoni x metri, ori Newtonul este unitate de forţă (sau greutate!), şi prin urmare şi defectul de masă trebuie considerat că este de 2,65kg.forţă sau, ceea ce este acelaşi lucru, cu 2,65kg.-greutate. De aceea pentru a afla masa corespunzătoare a defectului de masă-am împărţit la g!

    Comentariul meu anterior rămâne valabil, cu precizarea că, indiferent de sistemul de măsurare – SI, MKS, MK(f)S sau CGS, masa nu se poate confunda cu greutatea = forţă, fiecare cu unitatea sa distinctă de măsurare. (masa – in MKS – in kg.masa, in MK(f)S – in Kg(f)/9,81, – sau in kg.(f) x sec.la patrat/m, iar forţa – in MKS – in Newtoni, sau kg.masa x sec.la patrat/m, si in MK(f)S – in kg.forţa).

  • Sfartz Pincu: (11-3-2016 la 07:02)

    PS.
    Se poate incheia disputa privind „unitatile de masura” pentru defectul de masa.

    Am calculat mai precis si consecvent cu datele pentru defectul de masa din reactiile TERMO-nucleare, si mi-a iesit un defect de masa in kg-greutate de 2,66 kg.f (fata de 2,64-din „surse”, am facut calculul pornind de la energia exploziei acelei bombe – de 2,7×10 la puterea 19 ergi – si prin faptul ca am gasit in documentatia tehnica mentionata mai jos fraza:

    „При образовании же одного грамматома [2] гелия (грамматом гелия ВЕСИТ 4 грамма) дефект массы составляет 0,03 грамма.”

    adica „La formarea unui atomgram de heliu (atomgramul de heliu CANTARESTE 4 grame), defectul de masa este de 0,03 grame. Daca se spune „cantareste” (majuscule folosite pentru subliniere) rezulta ca este vorba de unitati de GREUTATE ! http://atom-en.narod.ru/index/0-7

    Pentru cititorii neavizati in fizica nucleara mentionez ca există o diferenta intre suma greutatilor compenenetelor sale (2 protoni + 2 neutroni – o suma egala cu 4,033 unitati atomice) şi greutatea atomica a heliului stabilita pe cale experimentala, care este de 4 unitati atomice. Aceasta diferenta de greutate de 0,033 grame se numeste „defect de masa” si reprezinta energia de legatura intraatomica care se eliberaeaza prin fisiune sau prin fuziune nucleara, producand energie conform ecuatiei lui Einstein E = m*c la patrat, mai exact:

    E = defect de masa * viteza luminii la patrat !

  • Alexandru Leibovici: (11-3-2016 la 20:27)

    @Sfartz Pincu

    Discuţia despre unităţile de măsură pentru masă şi greutate a pornit de la afirmaţia dv. (v. aici):

    calcul pe linie energetica, defectul de masa a fost de 2,65 kilograme, sau o masa absoluta de 2,65/9.81=0,27kg.masa, si, conform ecuatiei lui Einstein, aceasta masa inmultita cu patratul vitezei luminii, va da […] o energie echivalentă cu de 50-58 Megatone TNT

    V. Manta, iar apoi şi eu, ne-am arătat surprinşi de faptul că, pentru a calcula energia echivalentă acestei mase după formula lui Einstein E = m * c**2, aţi împărţit masa de 2,65 kg la 9,81 şi aţi pus rezultatul în locul lui „m” din formulă.

    Nu sunt sigur dacă şi acum mai consideraţi că este corect să se procedeze în felul acesta.

    Am o propunere concretă: să continuaţi calculele până obţineţi cantitatea de enegie E. Puteţi să folosiţi orice sistem de unităţi doriţi, rezultatul trebuie să fie acelaşi. Chiar ar fi instructiv să faceţi calculele atât în MKS (SI) cât şi în MKfS, şi să vă convingeţi că într-adevăr rezultatul este aceeaşi cantitate de energie.

    Dacă doriţi o verificare suplimentară, puteţi chiar să vedeţi dacă energia pe care aţi obţinut-o este (aproximativ) egală cu energia degajată de explozia a circa 60 megatone TNT, aşa cum se pretinde.

    În tabele am găsit că 1 kiligram TNT degajă 4,184·10**6 Jouli

    Notaţii : am folosit * pentru înmulţire şi ** pentru ridicare la putere. Le găsesc comode (sunt folosite în FORTRAN), dar dv. puteţi folosi alte notaţii.

  • Sfartz Pincu: (14-3-2016 la 06:33)

    Vom face o determinare a defectului de masă (delta*m) al bombei termonucleare de cca. 58 Megatone echivalent în trotil (bomba-„tzar”), plecând de la singura dată certă, care se repetă constant în toate „sursele”, şi anume – PUTEREA EXPLOZIEI,
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Bomba_%C8%9Barului
    considerată a fi fost de : 5,4*10**24 Watti-timp de 39 nanosecunde.

    Formula lui Einstein pentru defectul de masă stabileşte o legătură dintre energie şi masă, de aceea primul pas este determinarea cantităţii de energie degajată de acea bombă, în unităţi de energie şi nu de putere.

    1ora=3600sec.=3600*10**9 nanosecunde, şi deci, în kWh (kiloWatiora), energia totală a fost de 5,4*10**21kW*39*10**(-9)/3600=5,89*10**(10) kWh

    Ştiind că 1kWh=3,6*10**(6) Jouli, prin transformarea unităţilor obţinem în sistemul de măsurare MK(f)S: 2,1204*10**(17) Jouli, sau 2,16146*10**(16) kg(f)*m

    Defectul de masă, deltaM, în acelaşi sistem Mk(f)S va fi:

    2,16146*10**(16) / 9*10**(16)= 0,24 kg.(f) !

    sau, trecând în sistemul MKS pentru a cunoaşte „masă” pentru calculelele din fizică a defectului, vom avea:

    0,24kg(f) * 9,81=2,36 kg-masă !

    Ţinând cont de un randament de cc. 90%, obţinem un defect de masă de 2,622kg. masă, foarte apropiat de cel prezentat în literatură – (2,65kg.) !

    În comentariul meu iniţial am considerat că există o „omogenitate” între „tone-greutate” şi „kg.forţă-defect de masă”, ceeace a fost o greasala, aşa cum rezultă din calculelel prezentate pe linie „energetică” !

  • Sfartz Pincu: (14-3-2016 la 10:24)

    În complectare facem calculul pe linie energetică doar în sistemul MKS (care de fapt este aproape identic cu sistemul SI, sistemul internaţional de unităţi fundamentale), plecând de la energia unui kilogram de masă de TNT= 4,184*10**6 Jouli (Joule-ul este o unitate derivată, de forţă-în sistemul MKS), valoare indicata de Dvs.

    Energia echivalentă obţinută la explozia unei cantităţi de 60 de Megatone de TNT, va fi:

    6*10**(10)Kg. TNT * 4,184*10**(6)J/Kg.=25,104*10**(16)=2,5104*10**(17) J

    Această energie, împărţită la pătratul vitezei luminii, ar trebui să ne dea „defectul de masă” !

    Să vedem: pătratul vitezei luminii, exprimat în m. la pătrat/sec. la pătrat, este de 9*10**(16).

    Şi -Energie/c-la pătrat,adica- 2,5104*10**(17) / 9*10**(16)=2,789(3) kg.masă, care corectat cu un randament, este apropiat de cel de 2,65kg din „surse”!.

    Rezulta ca indiferent in ce sistem de unitati facem calcule,rezultatul nu trebuie sa difere,daca pastram omogenitatea acestor unitati, intrun sistem dat (ca mai sus, unde intai s-a facut calculul in MK(f)S, si apoi in MKS, sau, ceea ce este apropae acelasi lucru, in SI.

    Un rezultat egal cu cel declarat în „surse”, de 2,65kg. masă – ţinând cont de o corecţie necesară cu un randament – evident subunitar!

    Confuzia s-a creat datorită redundanţei apărute la interpretarea unităţii de măsură „tonă” !

    Una este tonă–greutate cu care suntem familiarizaţi în viaţă pe pământ, în manevrarea cu tonă-forţă = 1000kg.forţă, şi altă unitate de măsură este cea din MKS, unde o tonă-reprezintă unitate de MASĂ !

    PS. Diferentele rezultate prin aplicarea de randamente, fie in MK(f)S, fie in MKS, pot fi justificate printr-o aproximare mai mare sau mai mica – cand este vorba de tone TNT,unde intervine si un factor „de propaganda politica” – fata de masuratorile asupra energiei degajate facute cu precizie mai mare – în masurarea timpului in nanosecunde, si a energiilor secundare, unde sunt metode verificate la calculul energiei cutremurelor.

  • Alexandru Leibovici: (14-3-2016 la 22:39)

    @Sfartz Pincu

    Mulţumesc, s-a făcut un important pas înainte.

    Înainte de a încerca să trecem şi la nişte concluzii, aş avea o întrebare:

    Am sugerat că ar fi util să continuaţi calculele pentru aflarea energiei corespunzătoare masei de 2,65 kg pe care le-aţi început astfel

    defectul de masa a fost de 2,65 kilograme, sau o masa absoluta de 2,65/9.81=0,27kg.masa, si, conform ecuatiei lui Einstein, aceasta masa inmultita cu patratul vitezei luminii…

    Nu aţi continuat pe linia asta (adică împărţind mai întâi 2,65 la 9,81 înainte de a introduce în E = m*c**2) deoarece acuma o consideraţi o linie greşită? Sau dintr-un alt motiv?

  • Sfartz Pincu: (15-3-2016 la 14:40)

    Prin luare in consideratie a energiei dezvoltate de explozie ca baza certa pentru calcule, nu s-a confirmat ipoteza initiala cu 2,65kg. forta = 2,65kg. greutate. S-a confirmat valoarea de 2,65 kg. masa, deci SI, au lucrat in sistemul MKS.

    Deci interpretarea MEA initiala a fost GREŞITĂ !!

    Calculele fara RESPECTAREA omogenitatii unitatilor de masura sunt intotdeauna GRESITE.

  • Sfartz Pincu: (15-3-2016 la 20:18)

    Concluzii in problema masei din sistemele de unitati MKg(forta)S si MKS (aproape similar cu SI).

    In comentariul stimatului Domn Stefan N. Maier la articolul la fel de stimatului Domn Victor Manta „Un rasist dacă nu e dacoman parcă nu e rasist destul”, se spune:

    „1. Orice masă este o constantă adimensională, întotdeuna egală cu 1”

    din care prima parte este perfect adevarata, si anume ca o masa este o constanta, pentru ca orice cantutate data de materie, deci de masa (cat timp nu trece printr-o explozie nucleara!) are acelasi numar de atomi sau molecule.

    Partea cu „intotdeauna este egala cu 1” ţine deja de domeniul „funariot” !

    In principiu, cifra care exprima numarul de kg.-masa in sistemul de masurare MKS este intotdeauna aceeasi cu numarul de kg(forta) din sistemul MK(forta)S, dar in cadrul unor unitati de masura diferite.

    De exemplu, daca avem 2,65 kilograme-masa in sistemul MKS, ele vor aparea tot ca 2,65 kg. masa, dar in realitate ele sunt inmultite cu acceleratia gravitationala de 9,81 m/sec**2, exprimate in Newtoni, in unitati de forta din MKS, sau 2,65kg.f. in sistemul MK(f)S.

    Unitatile de forta, deci si de greutate, din sistemul de masura MK(f)S sunt valabile doar „la noi”, pe Terra, si nu pot fi aplicate altundeva in Univers, unde valoarea acceleratiei gravitationale este diferita. Cu alte cuvinte: Aceeasi cantitate de masa are valori diferite ale greuatatii ei, in functie de marimea acceleratiei gravitationale locale.

    Putem face o demonstratie simpla, pentru aceleasi 2,65 kg.forta=(greutatea), prin transformari dimensionale:

    2,65kg.forta = 2,65kg.masa * 9,81- Newtoni/kg(f) = 25,9965 Newtoni – in MKS = 25,9965 kg.masa*m /sec.**2

    Ca sa aflam masa care pe Pamant ne da in sistemul propriu al Pamantului-MK(f)S o forta de 25,9965 kg.masa*m/sec*2 din sistemele de masura, international sau MKS, trebui sa impartim Forta de 25,9965 N la g-acceleratia gravitationala a Pamantului, de 9,81 m/sec.*2, si vom obtine, conform formulei lui Newton F= m*g, sau m=F/g=25,9965/9,81=2,65 kg. masa ! Adica exprimarea in cifre a fortei de greutate si a masei (pe Terra) se face cu aceeaşi cifra valorica, dar cu unitati de masura diferite.

    Cei care au prezentat in Wikipedia datele privind bomba ţar trebuiau sa indice meticulos UNITAŢILE de masura, fie prin indicarea sistemului de unitati, fie pentru fiecare din valorile prezentate, si nu Megatone – de care tone? – si defectul de masa – in ce? -kg(f), greutate, sau de masa !

  • Victor Manta: (16-3-2016 la 12:36)

    @Sfartz Pincu

    >Concluzii in problema masei din sistemele de unitati MKg(forta)S si MKS (aproape similar cu SI). …

    Am trecut peste lungile consideraţii ale dv., referitoare la o problemă inexistentă. Voi reveni cândva cu concluziile mele mai generale, legate de această discuţie prelungită.

    >Cei care au prezentat in Wikipedia datele privind bomba ţar trebuiau sa indice meticulos UNITAŢILE de masura, fie prin indicarea sistemului de unitati, fie pentru fiecare din valorile prezentate, si nu Megatone – de care tone? – si defectul de masa – in ce? -kg(f), greutate, sau de masa !

    Cei care au prezentat in Wikipedia datele privind bomba AH 602 au făcut-o cât se poate de meticulos! Să revedem ce au scris, lucru indicat de mine de la început:

    „Полная энергия взрыва, по разным данным, составляла от 57 до 58,6 мегатонн в тротиловом эквиваленте, или около 2,4*10**17 Дж, что соответствует дефекту массы 2,65 кг”. Notă: am rescris valoarea energiei în notaţie fortranistă.

    https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A6%D0%B0%D1%80%D1%8C-%D0%B1%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D0%B0

    Traducere: Energia completă a exploziei, conform unor date diferite, a fost de la 57 la 58,6 Megatone în echivalent de trotil, sau în jur de 2,4*10**17 Joule, ceea ce corespunde la un defect de masă de 2,65 Kg”.

    1 Joule, care este egal cu 1 Newton * 1 metru, este o binecunoscută unitate din SI (care este o extensie a fostului MKS).

    https://en.wikipedia.org/wiki/Joule

    Prin urmare:

    – Fiind vorba de Joule, totul este calculat de ruşi în SI, aşa cum se cuvine astăzi

    – Toate „cercetările” dv. au fost inutile. Cu datele de mai sus, către care v-am dat referinţa demult, şi cu viteza luminii cunoscută, relaţia E = m * c**2 se verifică într-un minut.

    – Nu era nici o nevoie să tot încercaţi să treceţi, de o manieră inconsistentă şi cu o insistenţă demnă de o cauză mai bună, spre fostul MKfS, se pare că atât de drag inimii dv.

  • Sfartz Pincu: (16-3-2016 la 15:50)

    @Victor Manta

    Daca pretindeţi ca cei de la Wiki au fost meticuloşi, cum Vâ sunâ fraza lor (in ambele limbi!):

    „Полная энергия взрыва, по разным данным, составляла от 57 до 58,6 мегатонн в тротиловом эквиваленте,..” si

    „Energia completă a exploziei, conform unor date diferite, a fost de la 57 la 58,6 Megatone în echivalent de trotil..…”

    ENERGIA a fost de…. TONE TROTil- Credeti ca este o exprimare corectâ cu un ghiveci din energie si masâ ?

    Corect ar fi fost:

    ENERGIA completa a exploziei….. a fost echivalenta cu ENERGIA de explozie a 58 Megatone …
    În fine, e greu cu omogenitatea asta a unitâţilor de mâasurâ !

    Ca discuţia a fost lungitâ, nu eu sunt vinovatul, Domnia Voastra a tras sforile, poate ,poate, pescuiţi vreo greşala…., sâ Vâ faceţi o plâcere! Nu prea ne place sâ fim elevi, vrem sa fim profesori…

  • Alexandru Leibovici: (16-3-2016 la 16:32)

    În calitate de moderator:

    Rog interlocutorii să nu se înfierbânte şi să se utilizeze un limbaj academic adecvat subiectului.

  • Victor Manta: (16-3-2016 la 21:46)

    @Sfartz Pincu

    >Daca pretindeţi ca cei de la Wiki au fost meticuloşi, cum Vâ sunâ fraza lor (in ambele limbi!):
    >”„Полная энергия взрыва, по разным данным, составляла от 57 до 58,6 мегатонн в тротиловом эквиваленте,..” si …”
    >ENERGIA a fost de…. TONE TROTil- Credeti ca este o exprimare corectâ cu un ghiveci din energie si masâ ?
    >Corect ar fi fost: etc., etc.

    În limba rusă mie îmi sună perfect. Pentru a justifica termenul (folosit de alţii), să citez o sursă calificată, în aceeaşi limbă:

    „Троти́ловый эквивалент — мера энерговыделения высокоэнергетических событий, выраженная в количестве тринитротолуола (ТНТ), выделяющем при взрыве равное количество энергии”.

    https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D1%80%D0%BE%D1%82%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D1%8B%D0%B9_%D1%8D%D0%BA%D0%B2%D0%B8%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D1%82

    Observaţi desigur termenul folosit de specialiştii din Rusia: „Троти́ловый эквивалент — мера …”, adică „Echivalentul de trotil – o măsură a …”. Găsiţi la linkul respectiv şi definiţia.

    Chiar doriţi să-i învăţaţi pe specialiştii ruşi cum trebuie să scrie corect dpdv ştiinţific în limba lor? Eu m-aş feri.

    >În fine, e greu cu omogenitatea asta a unitâţilor de mâasurâ !

    Odată însuşită, devine o a doua natură.

    >Ca discuţia a fost lungitâ, nu eu sunt vinovatul, Domnia Voastra a tras sforile, poate ,poate, pescuiţi vreo greşala…., sâ Vâ faceţi o plâcere!

    Ce vă face să credeţi că am tras nişte sfori, sau că mi-ar face plăcere? Eu v-am pus doar o întrebare de bun simţ, iar în rest aţi discutat cu Alexandru. După ce dv. aţi ajuns, după vreo 2 săptămâni, la concluzia corectă că, citat: „… interpretarea MEA initiala a fost GREŞITĂ !!”, brusc aţi început să îi criticaţi pe alţii, în speţă de ruşii de la Wikipedia.

    >Nu prea ne place sâ fim elevi, vrem sa fim profesori…

    Nu pot să spun decât că pentru ca să fii profesor trebuie să ai cunoştinţe de profesor.

    Şi last but not least, aţi scris înainte: „Stimabilul Domn Victor Manta a „pasat” problema, numită de Dumnealui „stranie”, a Kg. la Kg.!. Îl înţeleg – dacă nu înţelege deosebirea dintre sistemele de măsură MK(f)S şi SI „!

    Nu pot decât să vă invit, prin prisma experienţei câştigate de dv. în această discuţie, să mai reflectaţi.

  • Sfartz Pincu: (17-3-2016 la 05:41)

    Nimeni nu contesta că ruşii au şi specialişti foarte buni, dar sistemul lor educaţional de „masă” produce şi multe „deşeuri”. Desigur când sunt mulţi, se „auto-selectează” şi cadre excepţionale. Am lucrat în direct cu peste 40 de specialişti ruşi, şi în general nu erau cu nimic mai deosebiţi decât „ai noştri” ! Cel mai bun era acasă la Saratov, cel care a creat captanul cu derivatele sale militare, dar cu „interdicţie de a pleca în străinătate”, şi zilnic specialiştii cu „drept de plecare în străinătate” îl consultau prin telefon pe cel fără „drept” !

    Un exemplu bun este cu cei care au creat dispozitivul 602, unde vei regăsi o listâ plină de nemţi şi evrei, şi câţiva ruşi-ruşi. Nu neg, capacităţile native ale ruşilor sunt fără îndoială deasupra multor alte naţii, dar… (Vodca şi ghinionul sunt de vină!). Excelenţi matematicieni (Kolmogorov – socotit ca „matematicianul planetei”) si multi alţii.

    Iată şi câteva nume: baronul Von Ardennie, laureatul premiului Nobel Herz, Nikolaus Rill – nemţi aduşi cu forţă din Germania hitleristă, Timofeev-Resovskii, fugit din Rusia sovietică, specializat în Germania pe energia atomică, trimis în lagăr după război şi obligat să lucrete la „bomba sovieticâ”, nu mai spun de Zeldovici şi Hariton, care nu erau nici ruşi, nici nemti. Hariton este creatorul efectiv al lui 602.

    Iar cel care a ameninţat America cu „Кузькина мать” -Nichita Sergheevici Hruşciov, era perfect conştient de consecinţele cursei atomice, pentru că a declarat la un congres PCUS:

    „Однако, как говорили прежде, дай Бог, чтобы эти бомбы нам никогда не пришлось взрывать ни над какой территорией. Это самая большая мечта нашей жизни! (Бурные аплодисменты)”

    In traducere: „Totuşi, asa cum se spunea inainte, să dea Dumnezeu să nu fim nevoiti sa explodam aceste bombe deasupra niciunui teritoriu. Aceasta este cea mai mare dorinţă a vieţii noastre ! (aplauze furtunoase).”

    http://www.urantia-s.com/library/suvorov/kuzkina_mat/full

    Uman tipul, dupa ce a casapit o multimr de oameni in perioada sa stalinista !!

  • Victor Manta: (17-3-2016 la 14:35)

    @Sfartz Pincu

    > Nu neg, capacităţile native ale ruşilor sunt fără îndoială deasupra multor alte naţii, dar… (Vodca şi ghinionul sunt de vină!).

    Permiteţi-mi să vă întreb cum aţi măsurat aceste capacităţi „native ale ruşilor”? În care dintre sistemele de măsură le-aţi exprimat? De ce „fără îndoială”?

    Până voi obţine de la dv. răspunsuri convingătoare şi închegate, râmin la convingerea că cele scrise de dv. nu reprezintă altceva decât o manifestare de rasism. Capacităţile umane sunt individuale şi nicidecum colective.

    >Uman tipul, dupa ce a casapit o multimr de oameni in perioada sa stalinista !!

    Acest aşa zis „tip uman”, Hruşciov, după crimele sale din toate perioadele, a adus omenirea în pragul dezlănţuirii unui război termonuclear. Probabil că aşa trebuia să arate promisiunea lui de la congresul PCUS că generaţia viitoare va trăi în comunism…

  • Sfartz Pincu: (17-3-2016 la 19:47)

    Sistemele de „unităţi” de măsură, nu „sistemele de măsură” – expresie folosită de profani în ale tehnicii, nu au ce câuta în creaţia artistică şi de cultură.

    Cu cât este mai mare un popor, cu atât produce mai multă cultură, deci există o deosebire „rasistă” în funcţie de mărimea unui popor. Capacităţile umane sunt individuale, cum spuneţi Dvs., dar la un număr suficient de mare de indivizi ai unui popor cresc şansele de apariţie a geniilor. Nu cred că se poate compara o producţie culturală multilaterală creată de un popor mare şi relativ omogen, spun omogen, pentru că americanii pot fi exemplu de popor neomogen, cu valori „adunate” din toată lumea. Şi nu poate fi vorba de rasism în cultură. Va place să etichetaţi, ceea ce nu aduce un statut de superioritate.

  • Victor Manta: (17-3-2016 la 21:08)

    @Sfartz Pincu

    >Sistemele de „unităţi” de măsură, nu „sistemele de măsură” – expresie folosită de profani în ale tehnicii, nu au ce câuta în creaţia artistică şi de cultură.

    Iarăşi daţi lecţii… Tocmai pentru că sistemele de unităţi de măsură nu cuprind întreaga activitate umană v-am întrebat cum aţi făcut comparaţia între „capacităţile native” ale naţiunilor, cu scopul de a obţine de la dv. un rezultat obiectiv.

    De altfel în ceea ce priveşte cunoştinţele dv. individuale în sistemele de _unităţi_ de măsură m-am edificat în cadrul discuţiei din acest fir, drept care nu am de ce să vă mai pun întrebări legate de acest domeniu. V-am întrebat, şi m-am lămurit.

    >Cu cât este mai mare un popor, cu atât produce mai multă cultură, deci există o deosebire „rasistă” în funcţie de mărimea unui popor.

    Criteriul dv. de comparaţie între „capacităţile native” ale popoarelor (naţiunilor) pare să fie mărimea acestora. Puteţi să justificaţi şi exemplificaţi această idee?

    >Va place să etichetaţi, ceea ce nu aduce un statut de superioritate.

    Nu am nevoie de nici un fel de „statut”, ceea ce v-am mai spus.

  • Sfartz Pincu: (18-3-2016 la 04:48)

    Am dreptul sa dau lectii celor care cred ca au nevoie. De altfel chiar am avut timp de 8 ani statut de profesor, si cateva generatii de tineri instruite de mine s-au dovedit a fi foarte buni in productie. Nimic nou din partea Dvs.

    Ma indoiesc ca multi din cei care o afirma, licit sau mai curand „ilicit”, pot indica, in cunoasterea lor a sistemelor de UNITATI de masura (nu a sistemelor de masura – o exprimare profana), unitatile de masura pentru vascozitaea dinamica si cea cinematica fara sa fuga repede la „surse”.

  • musat: (18-3-2016 la 11:33)

    Desi de multe ori ne indepartam de subiect.

    Marea Neagra este un lac mic in comparatie cu oceanele lumii in care se desfasoara flotele puternice ale supraputerilor.

    Prin urmare spatiul din jurul marii are o importanta mare si acolo se desfasoare concurenta.

  • Alexandru Leibovici: (18-3-2016 la 13:46)

    @Sfartz Pincu

    Dragă domnule Sfartz,

    Aţi scris, adresându-vă d-lui V. Manta:

    Sistemele de „unităţi” de măsură, nu „sistemele de măsură” – expresie folosită de profani în ale tehnicii…
    … a sistemelor de UNITATI de masura (nu a sistemelor de masura – o exprimare profana)

    Însă cine credeţi că a scris:

    … dacă nu înţelege deosebirea dintre sistemele de măsură MK(f)S şi SI !
    … lămurirea cititorilor neavizaţi în sistemele de măsură din fizica generală
    … indiferent de sistemul de măsurare – SI, MKS, MK(f)S
    … obţinem în sistemul de măsurare MK(f)S
    … in sistemul de masurare MKS
    sistemul de masura MK(f)S
    … din sistemele de masura, international sau MKS

    Vă spun eu: este însuşi domnul Sfartz Pincu 🙂

    Deci, când este vorba de precizia în exprimare, nu vă grăbiţi să daţi primul cu piatra, pentru că nu sunteţi fruntaş. Şi mai aveţi şi afirmaţii de-a dreptul greşite

  • Alexandru Leibovici: (18-3-2016 la 14:58)

    @Sfartz Pincu

    Am uitat de:

    > Ma indoiesc ca multi din cei care o afirma, licit sau mai curand „ilicit”, pot indica… unitatile de masura pentru vascozitaea dinamica si cea cinematica fara sa fuga repede la „surse”

    Scuzaţi, asta este o copilărie: fiecare are domeniile în care a lucrat sau de care s-a interesat. Dar dv. ştiţi… hai să nu mergem în domenii ultra-specializate, ci chiar în tehnică şi inginerie, domeniile dumneavoastră. Deci: ştiţi cum se mai numeşte unitatea de masă în sistemul tehnic de unităţi MKfS (în afară de kgf*sec²/m, desigur)??

    Din partea mea, puteţi, şi chiar vă rog, să „fugiţi la surse”: puteţi porni de aici şi merge la versiunile rusă, germană sau engleză. Veţi întâlni o veche cunoştinţă de care probabil uitaseţi (şi eu am uitasem, dar mi-am amintit apoi) şi care vă va clarifica/simplifica lucrurile pe care le-am discutat anterior.

  • Victor Manta: (18-3-2016 la 15:04)

    @Sfartz Pincu

    >Am dreptul sa dau lectii celor care cred ca au nevoie.

    Aveţi dreptul să scrieţi (aproape) orice, dar cu consecinţele de rigoare. V-aţi făcut de râs timp de 2 săptămâni cu ambiţia de a lucra, într-o egalitate, în două sisteme de unităţi de măsură diferite, deşi aţi fost atenţionat asupra problemei de două persoane. Despre Alex ştiaţi că este fizician, dar totuşi aţi persistat, în loc să analizaţi mai adânc cele scrise de dv.

    Nu ajunge atât, dar pe tot parcursul călătoriei dv. iniţiatice nu aţi încetat să relataţi lucrurile de mecanică elementară pe care le-aţi citit. Cu alte cuvinte, deşi eraţi în eroare, aţi continuat să daţi lecţii tuturor, inclusiv celor care v-au atras atenţia asupra erorii dv. Dar aşa este, e dreptul dv., iar hârtia se zice (în limba rusă) că suportă orice.

    >De altfel chiar am avut timp de 8 ani statut de profesor, …

    La ce v-a folosit dv. şi la ce a folosit cititorilor statutul dv. în problema folosirii consecvente a unităţilor de măsură în mecanica elementară? La nimic. Aşa că să invocaţi acel statut mai mult vă dăunează dv. decât mă convinge pe mine.

    Nu cred că vă daţi seama nici cât de puţin convingător sună această afirmaţie a dv. în contextul respectiv: „… cateva generatii de tineri instruite de mine s-au dovedit a fi foarte buni in productie”, dar nu insist, deoarece continuaţi pe aceeaşi linie de gândire care vă caracterizează.

    >Nimic nou din partea Dvs.

    Adică oare ce mai aşteptaţi, ce vă lipseşte din partea mea? Cumva să încep să mă laud cu studiile mele sau cu ce am făcut pe unde am fost? Mie nu-mi place să vorbesc despre mine, lăsând-i pe alţii să deducă ceea ce ştiu eu din ceea ce scriu.

    >Ma indoiesc ca multi din cei care o afirma, licit sau mai curand „ilicit”, pot indica, in cunoasterea lor a sistemelor de UNITATI de masura (nu a sistemelor de masura – o exprimare profana), unitatile de masura pentru vascozitaea dinamica si cea cinematica fara sa fuga repede la „surse”.

    Păcat că nu realizaţi pretenţiozitatea afirmaţiei de mai sus. Este evident cine a lucrat mult cu lucruri dintr-un anumit domeniu, sau a avut o curiozitate deosebită, ştie mai multe decât cei care s-au concentrat asupra altor lucruri.

    Numărul de domenii asupra cărora ai putea să te concentrezi este extrem de mare şi fiecare necesită o specializare (studiu aprofundat şi experienţă practică), făcută fie în timpul studiilor generale, fie după aceea la locul de activitate. Aşa că să insistaţi pe tema că ştiţi mai multe decât alţii într-un anumit domeniu, indiferent care ar fi acesta, nu miroase a bine 😉

    >>Cu cât este mai mare un popor, cu atât produce mai multă cultură, deci există o deosebire „rasistă” în funcţie de mărimea unui popor.

    Am pus sub semnul îndoielii afirmaţia dv. de mai sus, după care v-am invitat să o justificaţi şi exemplificaţi. Aţi tăcut mâlc cu privire la invitaţia mea, întorcându-vă la oful dv. legat de sistemele de unităţi de măsură, de unde trag concluzia (sper că provizorie) că aţi aruncat nişte vorbe în vânt.

  • George Petrineanu: (18-3-2016 la 15:59)

    Doamne și domni,

    Experiența mea din viața întinerească m-a adus la interesanta convingere că e doar o chestiune de timp până când încă un specialist va confunda o unitate de măsură (metri-picioare, litri-galoane etc), cu consecințele deloc neglijabile: un avion care se prăbușește, o capsulă spațială care pierde traiectoria, un sistem de climatizare care nu lucrează. Sau niște accidentați care nu pot fi salvați deși au indicat coordonatele exacte.
    Aceste omisiuni nu-i fac pe respectivii specialiști mai incompetenți, dar le acordă o „medalie”.

  • Victor Manta: (18-3-2016 la 17:06)

    @George Petrineanu

    >Experiența mea din viața întinerească m-a adus la interesanta convingere că e doar o chestiune de timp până când încă un specialist va confunda o unitate de măsură (metri-picioare, litri-galoane etc), cu consecințele deloc neglijabile: …

    Perfect adevărat. La fel şi în alte domenii, ca de exemplu acea linie de cod (în FORTRAN), una dintre câteva mii, care a dus la necesitatea distrugerii în timpul misiunii a unei nave cosmice, un zbor eşuat care a costat milioane de dolari. Noroc că nu au fost atunci oameni la bord.

    În cazul care a fost în discuţie aici (care în opinia mea putea fi soluţionat simplu înainte de a începe) a fost însă vorba despre o eroare de conversie făcută de o singură persoană, într-o singură expresie, eroare care i-a fost semnalată autorului de două persoane diferite.

    >Aceste omisiuni nu-i fac pe respectivii specialiști mai incompetenți, dar le acordă o „medalie”.

    În cazul nostru, o medalie de platină cu diamante de genul Pobeda 🙂

  • George Petrineanu: (18-3-2016 la 18:43)

    @Victor

    Cu ceva timp în urmă am avut un zbor de încercare cu o cameră purtată de un avion de luptă (eu fiind verificatorul, nu pilotul).

    Asistau vreo zece persoane, printre care și clienții.

    Necazul a fost că aparatul testat nu a vrut să pornească din cauza unei memorii de imagini pe care tocmai o stersesem cu ajutorul unui soft.

    Zborul, pentru pregătirea căruia au contribuit cel puțin 15 colegi și care a costat ceva mii de euro, s-a suspendat.

    A mai rămas de făcut debriefingul intr-o incapere in care era un număr de specialiști, inclusiv clienții.

    Pilotul, care acum intocmea raportul, s-a adresat adunării: „CINE a șters memoria?”.

    Un singur inginer a avut curajul, sub privirile nerăbdătoare ale asistenței, să se ridice și cu pieptul umflat să-si asume isprava: „EU”.

    Altădată i-a venit rândul însuși temutului șef de flotila să zboare un program pentru mine. Spre ghinionul lui, a uitat să execute câteva poziții din program.
    Primul lucru pe care l-a făcut când a aterizat a fost să vină spasit la mine: „Iartă-ma, George!”.

    Plin de importanța misiunii mele l-am iertat pe șeful șefului șefului meu.

  • Sfartz Pincu: (19-3-2016 la 11:25)

    @Victor Manta

    Nu este un idiot cel care se îndoieşte de orice şi încearcă mai multe variante până găseşte pe cea bună.

    Eu mă îndoiesc tot timpul, şi tot timpul, verific de 10 ori dacă ceva este sau nu în regulă. Nu este cazul să mă justific pentru ceeace Dvs. consideraţi că a fost o eroare de unităţi de măsură. Căutarea adevărului este în stilul meu propriu.

    Dovadă: V-am cerut sâ spuneţi dintro „bucată” dacă puteţi spune fără ezitare care sunt unităţile de mâsurâ, de ex. pentru vâscozitatea dinamică şi cea cinematică?

    Mi-aţi răspuns? Acum este prea târziu, că o să apelaţi, aşa cum este obiceiul Dvs., la „surse” !

    Iar în ceeace priveşte problema diferenţelor dintre sistemele de unităţi,cred că aproape oricine se va încurca de câteva ori până se va lămuri, nici eu, şi cu atât mai puţin Dvs., nu suntem scutiţi de încurcături !

    Aştept,să-mi răspundeţi cinstit,dacă aţi putut spune „pe nerăsuflate” care sunt unităţile de măsură în toate sistemele de măsurare oficiale pentru măcar vâscozitatea dinamică şi cea cinematică. Nu mai dansaţi pe greşelile altora, aveţi muzică proprie pentru aşa ceva!!

  • Victor Manta: (19-3-2016 la 15:27)

    @Sfartz Pincu

    >Nu este un idiot cel care se îndoieşte de orice şi încearcă mai multe variante până găseşte pe cea bună.

    Eu nu am folosit termenul de „idiot”, deci nu ştiu cu cine vă contraziceţi.

    >Nu este cazul să mă justific pentru ceeace Dvs. consideraţi că a fost o eroare de unităţi de măsură.

    A fost o evidentă eroare de folosire incoerenta de către dv. a unor unităţi de măsură diferite. Nu v-a obligat nimeni să abordaţi acest subiect, dar dacă tot aţi făcut-o, şi aţi mai dat şi lecţii, consecinţele nu au întârziat să apară.

    >V-am cerut sâ spuneţi dintro „bucată” dacă puteţi spune fără ezitare care sunt unităţile de mâsurâ, de ex. pentru vâscozitatea dinamică şi cea cinematică?
    >Mi-aţi răspuns? Acum este prea târziu, că o să apelaţi, aşa cum este obiceiul Dvs., la „surse” !

    Raspunsul vi l-am dat şi eu, şi Alexandru. El a spus-o mai pe şleau: „Scuzaţi, asta este o copilărie: fiecare are domeniile în care a lucrat sau de care s-a interesat”.

    Despre măsurarea vâscozităţii lichidelor mi-a rămas în minte, după cam 50 de ani, următoarea întâmplare, în retrospectivă hazlie. Am lăsat să cadă, împreună cu un coleg, o sferă metalică, într-un cilindru înalt, gradat, şi măsuram cu cronometrul timpul de cădere a sferei într-un lichid, între două repere de pe acel cilindru. Din păcate am atins cilindrul cu cotul şi s-a răsturnat, drept care preţiosul lichid s-a vărsat pe podea.

    Urmând nişte instrucţiuni orale am găsit, cu greu, un vas prăfuit care conţinea lichidul de bază, după vreo 10 ani de neutilizare a acelui vas. Am diluat lichidul în proporţia care ne-a fost indicată. Când am repetat experienţa, bila a căzut atât de repede, încât nu am avut timpul să apăsăm de 2 ori pe cronometru. După câteva experienţe, cu grade diferite de diluare, am constat că lichidul din vas _nu_ trebuia diluat.

    De atunci nu am mai avut de a face cu probleme de vâscozitate, drept care nu ţin minte mare lucru din acel experiment. Bănuiesc că nu mi-ar trebui foarte mult timp pentru ca să reintru în temă, dar nu văd la ce mi-ar folosi.

    Intru doar pentru o clipă în jocul dv., pe care îl practicaţi pentru distragerea atenţiei, şi vă propun să-mi răspundeţi, tot fără a studia sursele, în ce unităţi se măsoară mărimea cunoscută internaţional sub numele de IRVR. Ştiu de ea deoarece am măsurat-o.

    Vedeţi dvs., este una să nu (mai) ştii în ce unităţi se măsoară vâscozitatea sau IRVR, şi alta să fii inginer mecanic şi să amesteci nişte unităţi de măsură de bază din mecanica învăţată în clasa a VIII-a. Şi nici aceasta n-ar fi cine ştie ce grav atâta vreme cât nu insistaţi să-i învăţaţi pe alţii despre ceea ce vi s-a spus şi repetat că nu poate fi corect, lucru pe care, într-un final apoteotic, l-ai constatat şi singur.

    Apropo, văd că nu i-aţi răspuns lui Alex. la întrebarea cum se numeşte unitatea de masă din MKfS, deşi aţi fi putut utiliza orice sursă. Eu am utilizat o sursă şi am verificat cu alte două. Mi-am amintit, ca în vis, cum arăta rândul (locul în pagină) din manualul de fizică de clasa a VIII-a care definea această mărime. Poate îi răspundeţi lui Alex., deşi nu e nici o problemă dacă nu găsiţi răspunsul; dacă îi spuneţi la ce aţi ajuns, atunci cu siguranţă că veţi afla de la el răspunsul corect.

  • Sfartz Pincu: (19-3-2016 la 18:59)

    Sunt la examene ?

    Nu ştiu câtă mecanică ştiu „alţii”, dar cu totul întâmplător am avut numai note de „foarte bine cu distinctie” la cursul prof.acad.dr. Mangeron Dimitrie!

    Constatările si concluziile Dvs. mă califică ca pe o nulitate, şi dacă Vă face sa vă simţiţi bine, Vă fac placerea – recunosc ca sunt o NULITATE ! (care, tot intamplator, a mai si realizat cate ceva).

    Sa fiţi sănătos, şi oricât de superior vreţi Domnia Voastra. „Бумага-всё потерпит!”.

    [Din partea moderatorului: cu acest comentariu voi încheia discuţia între P. Sfartz şi V. Manta. Voi lua legătura cu interlocutorii prin email]

  • Victor Manta: (19-3-2016 la 22:58)

    @Moderatorul

    [Din partea moderatorului: cu acest comentariu voi încheia discuţia între P. Sfartz şi V. Manta. Voi lua legătura cu interlocutorii prin emai]

    Într-adevăr această discuţie a durat prea mult în raport cu cât a adus. Nu este nevoie să fiu contactat.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
„Svetik. Amintirile familiei lui Sviatoslav Richter”

„Plutesc pe valurile artei şi ale vieţii şi nu ştiu niciodată să disting cu adevărat ce aparţine uneia sau alteia...

Închide
34.204.176.71