caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

„Ce trebuie să urmărim în discursul lui Vladimir Putin la Naţiunile Unite”

de (28-9-2015)
10 ecouri

 
Un articol de Mike Eckel despre primul discurs rostit de liderul rus la ONU într-un deceniu.

Când preşedintele rus Vladimir Putin va urca la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite în 28 septembrie, el nu va avea nevoie să-şi scoată un pantof ca să bată cu el în masă, cum a făcut predecesorul său sovietic Nikita Hruşciov, acum 55 de ani.

Acţiunile Rusiei în întreaga lume sînt suficient de zgomotoase.

Discursul lui Putin la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, primul său discurs acolo într-un deceniu, vine într-un moment în care Kremlinul bate cu „proverbialul” său pantof pe scena internaţională cu o frecvenţă şi volum crescînde. Din Siria la Ucraina şi Arctica, Moscova a resetat agenda şi a ţinut Occidentul – şi poate cel mai mult Statele Unite – pe picior greşit şi cu un pas în urmă.

Pentru mulţi există teama că lumea ar putea aluneca înapoi în regulile binare ale politicii Războiului Rece. Pentru alţii, cum e James Nixey de la Chatham House, această aserţiune nu e întrutotul corectă, din moment ce încă nimeni nu ştie cu adevărat care sînt regulile.

„Exista un set de înţelegeri. Războiul Rece era un set de înţelegeri. Ştiam ce voiau ceilalţi. Acum, chestiunea asta e foarte mult în mişcare”, spune Nixey, care e şeful programului pentru Rusia şi Eurasia de la Chatham House.

De aceea discursul lui Putin va fi ascultat cu mare atenţie, pentru a găsi indicii despre intenţiile lui, şi despre care sînt noile reguli pe care le doreşte.

Iată cinci lucruri ce trebuie urmărite în discursul lui Putin:

Ce fac trupele ruseşti în Siria?

Bombardiere Suhoi, tancuri de asalt T-90, rachete antiaeriene SA-22 – armamentul dus în secret în Siria e formidabil şi avansat. Alături de mărirea contingentului de infanterie navală, această desfăşurare de armament se transformă în cea mai mare forţă expediţionară trimisă de Rusia în afara fostei Uniunii Sovietice.

Trimiterea acestei forţe a injectat noi incertitudini cu privire la războiul civil din Siria, ale cărui haos şi violenţă au contribuit la ridicarea grupării militante Statul Islamic, şi au dat peste cap agenda de politică externă a preşedintelui Statelor Unite Barack Obama.

Putin şi alte oficialităţi de la Moscova au încercat să explice efortul lor din Siria prin obiectivul comun de combatere a grupării Statul Islamic şi a extremismului. Dar asta nu pare o explicaţie onestă pentru multe din oficialităţile occidentale, dat fiind faptul că regimul preşedintelui sirian Başar al-Assad e un client obişnuit al armamentului rusesc şi a permis ani la rînd navelor ruseşti să intre în portul Tartus de la Marea Mediterană.

E posibil ca tematica siriană să fie cea mai urmărită parte a discursului lui Putin, probabil cu intenţie, date fiind problemele pe care le are în alte zone. Modalitatea în care va încadra acţiunile Rusiei acolo va fi un indiciu privind obiectivele Moscovei pe termen mai lung.

„Cred că [discursul] va fi numai despre Siria. Va spune ‘trebuie să vă înţelegeţi cu noi, avem o carte puternică aici şi va trebui să jucaţi cu noi’. Bănuiala mea e că Putin se va concentra în întregime pe Siria”, spune Anders Aslund, expert în Rusia la Consiliul Atlantic de la Washington.

Strângând din dinţi cu privire la Ucraina?

Anexarea în mare parte nerecunoscută a Crimeii a avut ca rezultat impedimente politice serioase pentru Moscova, între care sancţiuni usturătoare din partea Occidentului şi interdicţii de viză impuse unor persoane din cercul lui Putin. A pus de asemenea o povară economică pe umerii Rusiei, după ce peninsula de la Marea Neagră a fost separată de Ucraina continentală. În estul Ucrainei, luptele dintre separatiştii pro-moscoviţi şi trupele ucrainene s-au mai potolit în ultimele luni, deşi mulţi dintre termenii armistiţiului negociat la Minsk au rămas nerespectaţi. Frontul de bătălie ciuntit din jurul Doneţk-ului şi Luhansk-ului seamănă din ce în ce mai mult cu un „conflict îngheţat” de felul celor create de Moscova în alte foste republici sovietice, cum sînt Moldova (Transnistria) şi Georgia (Abhazia şi Osetia de sud).

Dar sancţiunile economice impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite sînt încă în vigoare, şi nici Washingtonul, nici Bruxelles-ul nu par să dea semne că vor să slăbească şurubul. Ţinerea economiei Crimeii în stare de funcţiune şi finanţarea separatiştilor fac găuri serioase în cuferele Kremlinului – numai subsidiile pentru Crimeea sînt estimate la mai mult de un miliard o sută de milioane de dolari anual.

Toate astea duc la întrebările dacă Kremlinul are o strategie pe termen lung pentru Ucraina, dacă e această strategie sustenabilă, şi dacă Kremlinul îi va trage de hăţuri pe separatişti. E posibil ca Putin să dea de înţeles în discursul său cît e Moscova de înclinată să profite de orice deschidere din partea administraţiei Obama şi a europenilor pentru a normaliza relaţiile.

„Nu-mi pot imgina că Putin va fi atît de cinic să propună explicit un tîrg legat de Siria”, spune Thomas Graham, fost consilier pentru Rusia al preşedintelui George W. Bush. Dar, notează el, „sînt sigur că va pune asta în context: Trebuie să ne asigurăm că înţelegerile de la Minsk sînt urmate întocmai… şi că vom putea ajunge într-o situaţie în care putem să normalizăm relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, şi poate şi Statele Unite.”

Îşi umflă muşchii mai mult decît greutatea sa economică?

E foarte puţin probabil că Putin va aloca mult timp unei teme care acum e călcîiul lui Ahile pentru Rusia: economia ei suferindă. Ciupit de sancţiunile legate de Ucraina, de precipitata scădere a preţurilor la petrol şi de probleme structurale, se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al Rusiei să scadă cu 3,4 la sută anul acesta, potrivit Fondului Monetar Internaţional, şi va rămâne anemic anul viitor. Kremlinul încearcă să-şi ajusteze planurile bugetare, ceea ce ar putea include ridicarea vîrstei de pensionare şi micşorarea pensiilor, între altele. Iar insistenţa cu care Putin toarnă bani în extinderea şi aducerea la zi a instalaţiilor militare şi de securitate vor gâtui cuferele şi ar putea stimula soluţii creative pentru a feri ţara de a se falimenta pe sine însăşi.

Ce ar putea în cele din urmă semnala Putin în discursul său este o viziune alternativă a Rusiei la hegemonia economică americană. Suspectând că declinul preţurilor la petrol ar putea fi o conspiraţie americano-saudită pentru a submina Rusia, unele voci de voci la Moscova au cerut ca denominarea preţurilor la petrol să fie făcută într-o altă monedă decît dolarul american. Putin ar putea de asemenea face apel la BRICS în speranţa de a face din această din această lăbărţată grupare economică, alcătuită din economii în curs de dezvoltare – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de sud – o alternativă la blocurile economice occidentale. (Chiar săptămâna asta, a propus ridicarea vizelor pentru cetăţenii statelor membre BRICS). Cu toate astea, Rusia a fost cea mai slabă din economiile BRICS în ultimii ani, dând naştere la speculaţia că ar putea fi dată afară din club.

„Rusia îşi umflă muşchii mai mult decît greutatea ei pentru o ţară care e un paria internaţional în atît de multe feluri”, spune James Nixey de la Chatham House.

Beijing Bromance*

Vladimir Putin se adresează Naţiunilor Unite la trei zile după ce preşedintele Chinei Xi Jinping a participat la un dineu de stat la Casa Albă. Relaţia sino-rusă e una complicată. Ambele ţări au sentimente de antipatie faţă de intruziunea Statelor Unite în ceea ce ele consideră că sînt sferele lor de influenţă istorice. De asemenea, China râvneşte la resursele naturale ieftine pe care Rusia le are de oferit; Moscova râvneşte la un acces mai bun pe pieţele chinezeşti, în special după ce Occidentul a impus sancţiunile după anexarea Crimeii.

Dar China e un negociator dur. Mult-trîmbiţatul acord de gaz pe 30 de ani în valoare de 400 de milioane de anul trecut e încă în lucru, fără un mecanism de preţ anunţat şi cu dispute asupra unde anume să fie plasate conductele care să aducă gaz rusesc în China şi cu privire la investiţii chinezeşti în câmpuri petroliere ruseşti. În plus, cele două concurează pentru influenţă în Asia Centrală şi Eurasia ca întreg.

„China e vitală pentru Rusia. E forţa motrice pentru ca Rusia să ia poziţia pe care o adoptă, insistind că China e ‘cu ea’, şi chiar dacă Putin va enunţa o politică externă autonomă… ea se va baza întrutotul pe premiza că China e acolo s-o sprijine”, spune Gilbert Rozman, care a cercetat timp de cinci decenii relaţiile ruso-chineze la Universitatea Princeton din New Jersey.

Dacă Putin nu va numi cu numele China în discursul său, luaţi menţionarea unei „lumi multipolare” sau a „Eurasiei” ce pe un semnal că Putin va aduce China în ring pentru a-i susţine opoziţia faţă de ce el numeşte „unilateralismul” Washingotnului.

„Va argumenta că Eurasia s-a transformat şi că a apărut o nouă ordine mondială, şi prin extensie Statele Unite şi Occidentul rezistă schimbării”, adaugă Rosman.

‘Rusia s-a întors’

E posibil ca aceasa să fie tema centrală a apariţiei preşedintelui rus. Ca mulţi dintre ruşi, Putin deplînge de multă vreme fostul statut de superputere al Rusiei şi tînjeşte după o reîntoarcere a zilelor când, în ochii lui, Moscova e tratată ca un partener deplin de către Wahsington.

Putin a reuşit să reînvie mult din acea mândrie pierdută, de când a devenit preşedinte în 2000, stabilizînd ţara după haosul economic din anii 1990 şi proiectînd forţa armată a Rusiei în teren. Venind la Naţiunile Unite îi dă ocazia să arate că în ciuda evenimentelor din Ucraina, a sancţiunilor şi a eforturilor Washingtonului, Rusia nu a fost defel izolată, spune Thomas Graham, fostul consilier pentru Rusia al preşedintelui George W.Bush.Urmînd această poveste, apariţia la Naţiunile Unite demonstrează încă o dată că Putin poate sta drept în faţa Statelor Unite, poate fi tratat ca un egal şi poate oferi un model alternativ pentru politica lumii – unul în care Rusia e o forţă pentru stabilitate şi a valorilor „tradiţionale, conservatoare”. Cu alte cuvinte, Putin încearcă să scrie reguli noi pentru ordinea globală.

„Ce va încerca să facă e să reamintească lumii că de Rusia nu se poate bate joc, că Rusia e o putere mondială majoră care are un cuvînt de spus, şi care va face tot ce doreşte potrivit intereselor sale naţionale”, afirmă James Nixey de la Chatham House.

Şi tot el continuă: „Nu cred că ar avea nici un sens să bată cu pantoful în masă. A creat o situaţie în care se află acum în lumina reflectoarelor, şi ăsta nu-i puţin lucru. Venind aici, venind în Statele Unite, fiind un punct focal, o temă de discuţie, demonstrînd că nu e izolat, e deja o mare realizare.”

Traducere de Lucian Ştefănescu
—————-

* Cuvînt din limba engleză, intraductibil în limba română, care semnifică un amestec între „frate” şi „romanţă” (în sens de idilă amoroasă) folosit pentru a descrie o prietenie puternică între bărbaţi, fără conotaţii sexuale (n.trad).

Lucian Ştefănescu, 27.09.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ecouri

  • Puscasu Vlad: (30-9-2015 la 08:53)

    Putin si-a trimis hoardele din Donbass in Siria,ca sa scape de ei,sa nu-l spanzure la Moscova in piata kremlin,dupa ce Vladimir Antiufeev FSB s-a enervat ca Putin nu mai intra oficial in Donbass,asa cum a intrat in Krimeea.

    Solutia lui de urgenta,dupa ce i-a trimis pe ceceni sa fie macelariti in Donbass,ca sa scape de ei,acum ii trimite pe rusi dupa cecenii ISIS,in SIria,scopul fiind nu sa termine cu cecenii,ci sa termine cu opozantii lui din Donbass: trupele rebele tradate de Moscova ca sa loveasca Ucraina ,,tradatoare,, Putin a facut un joc dublu care se intoarce impotriva lui,deoarece daca pierde in Siria,va pierde totul,ca si Saddam in Irak

  • Puscasu Vlad: (30-9-2015 la 08:59)

    FSB-ul avea de pornit un nou razboi ca sa salveze temporar regimul Putin-Dugin Dorenko-Boyko-Medvedev.

    De ce?Pentru ca rebelii din Donbass deveneau de necontrolat si dispusi sa intre in Moscva ca la puciul KGB din 1992,ca sa ia puterea si sa-l spanzure pe Putin.

    Vladimir Antiufeev FSB care conduce Donbass-ul,militar, s-a revoltat.

    Iar Putin daca nu incepea razboiul in Siria,trebuia sa gaseasca alta tara in care sa intre,ca sa scape de rebelii din Donbass,care se intorceau impotriva lui.Ca e Siria,ca era Afganistan, Iraq,Libia, Sudan,Darfur, nu conta,important e sa inceapa razboiul.Si a decis Siria,crezand cum ca va castiga simpatie internationala,luptand contra ISIS.

    S-a inselat amarnic,pentru ca la 3 zile de la victoria lui Assad in Siria contra rebelilor ISIS, vor sari cu toti in aer, atat Assad cat si rusii din Siria: Kurzii din Siria vor arunca totul in aer,nefiind dispusi sa mai negocieze nimic cu nimeni: au luptat contra ISIS,contra Turciei,contra lui Saddam(gazati in 1988 in Erbil,Kirkuk),contra Iran-ului,contra tuturor.

  • Victor Manta: (30-9-2015 la 15:50)

    Dl. Puscasu Vlad şi politica înaltă

    >Si a decis (Putin, să lupte în Siria – VM),crezand cum ca va castiga simpatie internationala,luptand contra ISIS.

    „A U.S. official said Russian airstrikes targeted fighters in the vicinity of Homs … These planes are hitting areas where Free Syrian Army and other anti-Assad groups are located, …”
    http://www.foxnews.com/world/2015/09/30/boots-on-ground-russian-lawmakers-back-putin-sending-troops-to-syria/?intcmp=hpbt1

    Nici nu s-a uscat cerneala pe hârtia d-lui Puscasu şi aflăm din presă că nu ISIS este ţinta reală a forţelor armate putiniste, şi nici căştigarea vreunei pretinse simpatii internaţionale, ci sprijinirea în continuare a familiei dictatoare Assad.

    Obama – Putin s-au întâlnit, au vorbit şi fiecare a rămas la propria-i parere. Amestecul în zonele fierbinţi şi încercările de influenţare/expansiune ale Rusiei continuă astfel practic nestingherite.

  • Wanda Lucaciu: (30-9-2015 la 21:39)

    Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l urmarim cind Putin vorbeste la UN”, este sa fim siguri ca nu fura podium-ul 🙂

  • Puscasu Vlad: (30-9-2015 la 22:36)

    corect zice domnul Manta,

    numai ca informatii cu bombardarea americanilor rebeli sirieni FSA-Homs,si nu a ISIS(Kobani),

    a venit azi,inainte sa scriu eu comentariile precedente.

  • Puscasu Vlad: (30-9-2015 la 22:44)

    scopul real e lovirea tintelor americane din Siria: rebelii FSA moderati,democrati,sustinuti de americani,si nu ISIS.

    Asta e scopul lui Putin,sa mature cu rebelii pro-americani moderati si democrati,si nu sa stopeze ISIS-Kobani,oras fierbinte.

    Or sa-i arunce in aer pe toti ,kurzii astia,ca sunt satui impotriva la atati cati au luptat femeiile astea kurde,luptatoarele,si impotriva turciei,si impotriva lui Saddam(gazati in 1988 in Kirkuk si Erbil),si impotriva iran-ului,si impotriva tuturor.

  • Mike Farkas: (30-9-2015 la 22:50)

    @ Wanda Lucaciu:

    „Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l urmarim cind Putin vorbeste la UN”, este sa fim siguri ca nu fura podium-ul”.

    Și,aș adăuga eu, că nu bate cu pantoful în masă.

  • Marco: (3-10-2015 la 10:50)

    Europa oocidentala trebuie sa isi schimbe politica, in ziua de azi liderii europeni sunt extrem de salbuti, iar o parte a populatiei de stanga din occident, are idei care mineaza propriile lor interese. Cu asa panorama nu este de mirare ca Putin cu un PIB asemanator Italiei incearca sa impuna legea in lume ca si cand ar fi superputere.

  • Puscasu Vlad: (3-10-2015 la 21:12)

    Putin isi joaca ultima carte in Siria,stalingradul lui Adolf Putin Vladimir SS.

    De ce?Pentru ca dupa curatarea Siriei de teroristii islamici antisemiti ISIS, Bashar al assad o sa sara in aer cu tot cu rusi,din cauza kurzilor partizani din satele siriene.

    Kurzii nu mai sunt dispusi deloc sa astepte crearea unui stat al lor la ONU.

  • Victor Manta: (4-10-2015 la 16:49)

    Puşcaşu Vlad: „Kurzii nu mai sunt dispusi deloc sa astepte crearea unui stat al lor la ONU”.

    Nimeni nu le-a promis acest lucru, aşa că nu este pentru ei o chestiune de „dispoziţie”.

    >PV: Putin isi joaca ultima carte in Siria,stalingradul lui Adolf Putin Vladimir SS.

    De unde o fi ştiind dl. Puşcaşu Vlad câte cărţi de joc are Putin? L-a surprins cumva jucând cu cărţile pe masă?



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Tânăr, În Utopia Magna (14) – Tirania presiunilor venite din toate direcţiile; va învinge viforniţa?

După euforia începutului prieteniei mele cu Cecilia, a trebuit să facem faţă unor împrejurări pe care nu le mai puteam...

Închide
44.220.44.148