caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ucraina



 

Din Elveţia, despre Donbasul separatist: „Aşa ceva nici în Germania, nici Elveţia nu ar fi acceptat”

de (10-7-2015)
5 ecouri

 
Opiniile unui cetăţean elveţian implicat în activităţi de promovare a unei soluţii paşnice pentru Ucraina

„Mă impresionează acest război nedeclarat şi neclar între comunităţi care împreună alcătuiesc o ţară”, îmi spune Oskar Schuster. Stăm de vorba în curtea unei instituţii care găzduieşte un eveniment al comunităţilor de ucraineni din Elveţia şi sudul Germaniei. Aflu că bărbatul din faţa mea este cetăţean elveţian, trăieşte lângă Zurich şi are doi copii. Dar şi, că deşi nu plănuise asta cu soţia lui, îşi mai doreşte acum unul. Impresionaţi de drama copiilor lăsaţi orfani de războiul din Ucraina, cei doi plănuiesc să salveze un astfel de suflet înfiidu-l.

Căsătorit cu o ucraineancă, Oskar Schuster, contabil independent, a devenit încet-încet una dintre vocile elveţiene care militează pentru pace în Ucraina. De câte ori are ocazia Oskar promovează ideea că fosta republică sovietică ar trebui să devină un stat federal, pe model elveţian. Are opinii foarte cristalizate a căror sursă nu sunt informaţiile din presă, ci propriile observaţii făcute pe parcursul vizitelor la rudele soţiei din diverse părţi ale Ucrainei, de la Lvov-ul din vest, la Donbasul din Est. În familia Schuster războiul din Donbas este fierbintele subiect de zi cu zi, care le alimentează soţilor dorinţa de a ajuta necăjiţii cărora războiul le-au distrus dreptul la o viaţă normală. Dezamăgit de lipsa de interes sau uneori superficialitatea cu care tratează elveţienii subiectul, Oskar a devenit unul dintre cei mai activi comentatori ai prestigiosului cotidian Neuer Zuricher Zeitung. Nu pierde nici o ocazie să explice în comentariile sale situaţia reală, desluşeşte contextul istoric şi dezvăluie propriile experienţe trăite la faţa locului. Într-o Elveţie a echilibrului, echidistanţei şi neutralităţii, nu puţini sunt cei care îl întreabă pe contabilul elveţian de ce este atât de înflăcărat în chestiunea ucraineană.

„Mă interesează Ucraina pentru că soţia mea s-a născut acolo, în Ucraina centrală. Avem încă rude acolo de care suntem foarte legaţi. Am trăit toate marile evenimente politice şi sociale din ultimii ani, de la Revoluţia Portocalie, în 2004, la Maidanul din 2013. Toate acestea au fost foarte impresionante pentru mine, căci aici, în Elveţia, nu ne e dat să trăim aşa ceva. Mă impresionează conflictul actual, acest război nedeclarat şi neclar între comunităţi care împreună alcătuiesc o ţară, care deşi vorbesc ca limbă literară rusa au identitate culturală ucraineană. Cred că ucrainenii, în întregul lor, trebuie să îşi găsească singuri drumul. Ce se întâmplă în est, este ca şi cum Konstanz, această localitate de la graniţa dintre Germania şi Elveţia, dar care aparţine Germaniei, ar spune, „gata, de mâine noi vrem să trecem la Elveţia”. Aşa ceva nici în Germania, şi nici Elveţia nu ar fi acceptat. Nu are nici un sens, nu are nici o bază democratică. De aceea, referendumul din Crimeea a fost pentru mine doar o farsă, câtă vreme nu au existat acolo observatori internaţionali. Numărul uriaş de victime, această ură, această propagandă, de ambele părţi…Eu o spun foarte clar, nu există cineva care să aibă numai dreptate, şi altcineva care să greşească mereu.”

Ce îi este greu să înţeleagă lui Oskar Schuster este de ce în fostele state membre ale Uniunii Sovietice se declanşează atât de uşor scânteia urii şi dezbinării, dar se ajunge apoi foarte greu la un compromis.

„Ce se întâmplă în Ucraina, de la prăbuşirea Uniunii Sovietice încoace este o chestiune foarte complexă. În Elveţia se caută mereu găsirea unui compromis, ajungerea la un consens. Se discută, se dezbate…Ceea ce am observat în mai multe ţări în Estul Europei este că, fiecare ţine cu dinţii de părerea lui…Unii mint atât de mult până când minciuna devine adevăr, după cum spune soţia mea…Ruşii, de pildă, mint când spun că nu au nimic de-a face cu războiul din Ucraina. Cei 40.000 de soldaţi de la graniţă, trebuie să observe atât de aproape graniţa, încât nici un şoricel să nu traverseze hotarul! În schimb traversează tancuri, armament greu…Pe de altă parte, acele batalioane de voluntari ucraineni reprezintă o mare problemă, după mine. Orice activitate militară pe baze private, care se desfăşoară în afara cadrului organizat de stat este o problemă pe care Ucraina o va avea şi în viitor…În oglindă, acele batalioane ale cazacilor…Cum este posibil ca aceste grupuri de oameni să fie lăsate să transporte armament greu şi să ducă acolo un război de gherilă?”

Oskar face multe paralele intre Elveţia şi Ucraina. De pildă, cădem amândoi de acord asupra faptului că şi Elveţia, ca şi Ucraina, este o ţară neomogenă cultural, cu mai multe limbi naţionale care definesc mai ales anumite cantoane. Şi totuşi…

„Trebuie să ne uităm la istoria elveţiană. În jurul anului 1864 am avut şi noi tulburări ca cele pe care le traversează astăzi Ucraina. Atunci, elveţienii catolici s-au unit cu Habsburgii, care tot catolici erau. A fost singurul război din epoca modernă şi a avut loc acum 160 de ani. A fost asemănător cu ce se întâmplă în Ucraina, în sensul că o putere terţă s-a interpus în acest conflict. Ucraina are multe moşteniri din epoca sovietică. Ca şi Franţa, de exemplu, este un stat centralist, nu federal. Elveţia a deveni stat federal în 1884, şi a trecut prin război pentru asta. Eu cred că, pentru viitorul Ucrainei, este posibilă realizarea unui stat federal. Însă nu o dezmembrare în provincii, aşa cum se doreşte în est şi cum doreşte, de fapt, Rusia. În acest scenariu am avea situaţii ca cea din Osetia de Sud sau Transnistria. Evident că Putin doreşte să treacă de Mariupol, căci asta îl va ajuta să administreze Crimeea, să transporte cele necesare, alimente, de exemplu, acolo. Sigur, în întreaga Ucraina viaţa este grea, cu doar 50 de dolari pe lună, cât înţeleg că este salariul mediu. Este o glumă. Şi asta pentru că ţara este prăbuşită economic de la atâta corupţie şi administrare păguboasă. Iar asta nu de 10 ani, ci de 50, 60, 70 de ani încoace.

Despre comunism Oskar Schuster nu are prea multe vorbe bune. „Vedeţi, comunismul este o teorie frumoasă, dar nu funcţionează, căci oamenii nu sunt furnici. După dezintegrarea URSS, Rusia s-a obligat în 1995 să respecte integritatea Ucrainei, în schimbul renunţării la armele nucleare a Kievului. Şi acum ce fac ruşii? Spun că merg în vacanţă în Ucraina, cu tancuri şi arme? Cele 10.000 de victime ar trebui să oblige cele două părţi să discute şi să ajungă la un compromis. Dar văd şi la soţia mea: nici ucrainenii, nici şi ruşii, nu sunt dispuşi să cedeze. Nu trebuie sa avem toţi aceeaşi părere, caci nu asta înseamnă democraţie. Dar, de pe poziţiile noastre diferite, trebuie să discutăm şi să ajungem la mijloc, pentru un compromis.”

Iolanda Bădiliţă, 09.07.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Alexandru Leibovici: (10-7-2015 la 19:41)

    Articolul este interesant, dar văd un punct contestabil:

    > De câte ori are ocazia Oskar promovează ideea că [Ucraina] ar trebui să
    > devină un stat federal
    , pe model elveţian.

    Federalizarea Ucrainei nu este, în sine, o idee absurdă, dar are câteva probleme, mai ales în contextual actual.

    Într-adevăr, o federalizare în contextul actual, în care Rusia agită separatismul pro-rus şi-l susţine cu arme grele şi personal militar, nu este acceptabilă. Rusia are o agentură KGB/FSB extrem de numeroasă în toată Ukraina, în toate structurile de forţă şi administrative. În plus, toată administraţia este coruptă la toate nivelele. Mafia şi elementele criminale, strâns legate de cele din Rusia, controlează aproape totul.

    Deci o federalizare nu este de actualitate în acest moment; poate peste 10 ani, după eventuale schimbări radicale reuşite, când populaţia va trăi în normalitate. Nu degeaba Putin direşte o federalizare imediată, începând cu regiunile din est controlate de trupele sale.

    Dar între timp, ca premiză a schimbărilor radicale, un anumit grad de autonomie, prin descentralizarea funcţiunilor şi competenţelor statului (adică a administraţiei) îmi pare absolut necesară, mai ales dacă guvernul central nu ia măsuri radicale pentru stârpirea corupţiei, începând cu reîmprospătarea (şi reducerea) personalului poliţiei, justiţiei, administraţiei, cu revizuirea listei serviciilor pe care statul le oferă.

    Descentralizarea trebuie să implice şi posibilitate pentru subdiviziunile administrative ale statului (regiuni, raioane, oraşe, etc) şi aibă un buget propriu care să nu fie acordat de Kiev, ci să fie o parte din veniturile statului (impozite, etc.) provenite din chiar acele componente administrative.

    Succesul experienţei conduse de Saakaşvili în Regiunea Odessa mi se pare crucial pentru viitoril Ucrainei, inclusiv pentru independenţa ei faţă de Rusia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (10-7-2015 la 22:02)

    >Despre comunism Oskar Schuster nu are prea multe vorbe bune. „Vedeţi, comunismul este o teorie frumoasă, dar nu funcţionează, căci oamenii nu sunt furnici.

    Mă întreb ce a văzut frumos dl. Schuster în teoria comunistă. Străbunicii Marx şi Engels au prevăzut până şi lagărele de muncă, pe care străluciţii lor urmaşi(Stalin, Mao, etc) le-au implementat la o scară largă.

    > Ce se întâmplă în est, este ca şi cum Konstanz, această localitate de la graniţa dintre Germania şi Elveţia, dar care aparţine Germaniei, ar spune, „gata, de mâine noi vrem să trecem la Elveţia”. Aşa ceva nici în Germania, şi nici Elveţia nu ar fi acceptat.

    Am întâlnit destui nemţi care ar fi acceptat cu drag această propunere, de regulă pentru a scăpa de nivelul înalt de impozitare din Germania.

    A.L. -> Într-adevăr nu federalizarea îi trebuieste acum Ucrainei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (11-7-2015 la 15:52)

    Domnul Shuster nu intelege de ce fostele Republici Sovietice manifesta atata ura impotriva Rusiei!! Sa fi trait si el intr-o Republica Sovietica Socialista Elvetia macar 10 ani si nu 70, sa fi trait sub cisma dominanta ruso-imperiala, si acum am fi auzit o cu totul alta voce !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Ghita Bizonu': (26-7-2015 la 15:59)

    Musiu Cizamru ar trebui sa priceapa ca Ucraina nu este Elvetia.
    Si mai ales sa proceapa ca Elvetia este o exceptie ..

    Cat despre Badilita ea nu pricepe nimic.Nici el ..

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (26-7-2015 la 18:46)

    @Ghita Bizonu’

    > Musiu Cizamru {…}

    ???

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.92.92.168