caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

Este oare Uniunea Europeană pe cale de a-şi trăda vecinii?

de (3-3-2015)
6 ecouri

 
Numirea lui Mogherini întâmpinase opoziţie din partea capitalelor care se temeau că ea ar putea avea o atitudine favorabilă Moscovei.

Comisia Europeană pare că s-ar pregăti să abandoneze planul vechi al Politicii de Vecinătate, care a rămas oricum, în forma sa actuală, o ficţiune goală, analizând în acelaşi timp posibilitatea ameliorării relaţiilor cu Rusia.

Toate acestea sunt analizate de experţii din Serviciile de Acţiune Externă ale UE (EEAS) şi vor fi prezentate miercuri 4 martie de către şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini şi responsabilul cu politica de vecinătate Johannes Hahn. Documentul pregătit are cu titlul provizoriu: „Spre o nouă politică a vecinătăţii”.

Politica de Vecinătate a fost lansată în 2003, acoperind ţările limitrofe ale Mării Mediterane şi şase republici foste sovietice vecine cu Europa. Din 2009, acestea şase au fost regrupate într-un program separat: Parteneriatul Estic, care face însă în continuare parte din Politica de Vecinătate.

Cele şase ţări foste sovietice ale Parteneriatului Estic sunt: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjanul. Lor li se acordă o serie de facilităţi comerciale si au primit cu toatele promisiunea uşurării regimului vizelor, Moldova fiind singura din ele care beneficiază deja de suprimarea totală a obligativităţii vizei.

Trei dintre ele: Moldova, Georgia şi Ucraina au mai semnat şi un Tratat de Asociere cu Uniunea Europeană. Acestea sunt, de altfel, tocmai ţările cu au părţi din teritoriu ocupate de Rusia, care încurajează tendinţele separatiste.

Aceste trei ţări, Moldova, Georgia şi Ucraina, ar putea fi în mod direct afectate de o modificare a dispozitivului actual al relaţiilor UE cu Rusia şi cu ceilalţi vecini. Guvernele proeuropene de la Kiev, Tbilisi şi Chişinău şi-au bazat până acum strategia comunicaţională la ele acasă pe certitudinea unui sprijin permanent din partea UE şi a unei atitudini europene ferme vizavi de Rusia, prin menţinerea sancţiunilor şi a unei distincţii nete între, pe de o parte, tinerele democraţii aflate în tranziţie şi care au vocaţia de a intra în Europa, şi Rusia pe de altă parte, cu întreaga sa derivă neo-imperială şi care e ţinută de Europa la distanţă. Perspectiva destrămării actualului dispozitiv şi a unei apropieri a Europei de Rusia nu poate fi decât perturbantă pentru fragilele democraţii rămase într-o zonă cenuşie.

Documentul ce va fi prezentat miercuri, dar pe care Europa Liberă l-a putut consulta, nu menţionează Rusia direct, dar vorbeşte despre “unii parteneri aflaţi în afara vecinătăţii” care ar merita să fie “asociaţi mai îndeaproape”.

La fel, documentul pune întrebarea dacă nu ar fi nevoie de “modalităţi mai flexibile de a lucra cu vecinii vecinilor”.

Rusia este însă abordată şi explicit atunci când se pune întrebarea ce s-ar putea face pentru a asigura “o mai mare coordonare între Politica de Vecinătate şi relaţiile UE cu Rusia şi cu ţările Asiei Centrale”.

Nu e prima oară că Federica Mogherini pregăteşte un asemenea document care propune ameliorarea relaţiilor cu Rusia în ciuda situaţiei din Ucraina. Un document similar, chiar dacă mai puţin extins, fusese trimis capitalelor cu puţin timp înainte ca forţele pro-ruse din Ucraina să bombardeze portul Mariupol, care le-ar asigura separatiştilor continuitatea teritorială între Donbas şi Crimeea.

Mogherini, 42 de ani, este o fostă militantă comunistă, scurtă vreme ministru de externe al Italiei. Numirea ei anul trecut în fruntea diplomaţiei europene întâmpinase opoziţie din partea multor capitale care se temeau că ea ar putea avea o atitudine prea favorabilă Moscovei.

Documentul vine acum tocmai pe fundalul divergenţelor dintre diferitele capitale în legătură cu gradul de severitate al sancţiunilor impuse Moscovei şi cu necesitatea menţinerii şi întăririi lor.

In acelaşi timp, documentul sugerează şi posibilitatea ca UE să joace un rol mai larg în rezolvarea aşa-numitelor conflicte îngheţate, cum e cel din Transnistria, dar din regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia din Georgia. Şi, în acelaşi timp, e menţionat faptul că succesiunea de crize politice din est, “de la cea din Georgia in 2008 până la actualul conflict din Ucraina, au avut ca sursă şi implicarea din ce în ce mai mare a Rusiei”.

Asta, spune documentul “a dus la exacerbarea divergenţelor între UE şi Rusia”.

Parteneriatul Estic s-a destrămat rapid în ultimii doi ani, sub presiunea Rusiei, presiune aplicată de Moscova diferit de la o ţară la alta. Cele şase ţări s-au împărţit în două grupe: cele care continuă să se apropie de Europa şi care au semnat câte un Acord de asociere cu UE: Moldova, Georgia şi Ucraina şi celelalte trei – Armenia, Azerbaidjan şi Belarus, care au trebuit să renunţa la această apropiere de UE.

Belarus şi Armenia au fost obligate să se alăture Uniunii Vamale cu Rusia, Belarus chiar de la început, Armenia începând de anul trecut. Armenia a încercat o vreme să menţină ambele posibilităţi deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, lucru la care se mai adăugau şi probleme politice.

Cât despre Azerbaidjan, un regim dinastic autoritar, care se finanţează din mana resurselor petrolului şi gazelor, regimul de la Baku încearcă să păstreze o balanţă între Rusia şi Occident. Occidentalii, la rândul lor, caută să menajeze acest important furnizor de hidrocarburi, deşi regimul politic din Azerbaidjan se deosebeşte prea puţin de cel din Bielorusia.

In sfârşit, Belarus-ul lui Aleksandr Lukaşenko, după ce a fost supus sancţiunilor europene, beneficiază acum de o acalmie politică, jucând rolul vecinului stabil şi organizând recentele întâlniri care s-au încheiat cu acordurile de la Minsk dintre Ucraina şi Rusia.

Dan Alexe, 03.03.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Johnny Walsh: (5-3-2015 la 08:59)

    Voiam să mai adaug on comentariu, dar am primit un e-mail cum că adaosurile la ce scrie dl Alexe sunt un fel de chestie secretă. Linkul la articolul său cu pricina a apărut ieri/aseară în stânga sus, la „Cele mai recente contribuții…”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (5-3-2015 la 10:14)

    În calitate de moderator:

    @Johnny Walsh

    > am primit un e-mail cum că adaosurile la ce scrie dl Alexe sunt un fel de chestie secretă.

    Nu-mi dau seama ce ar putea să fie. Vă rog mult să-mi trimiteţi/redirecţionaţi acel mail.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Johnny Walsh: (7-3-2015 la 19:45)

    Eu nu păstrez asemenea e-mailuri, l-am șters, nu eram în dialog cu dv. și nici nu doresc să intru în dialog, nu am bifat să primesc notificări la ceea ce scriu

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (7-3-2015 la 21:03)

    @Johnny Walsh

    În calitate de moderator:

    Dat fiind că aţi semnalat o anomalie, credeam că doriţi s-o lămuresc şi am presupus că veţi avea şi amabilitatea să-mi furnizaţi informaţii suplimentare…

    Departe de mine intenţia să vă supăr.

    Adăugat: desigur că adaosurile la ce scrie dl Alexe NU sunt „un fel de chestie secretă” şi deci puteţi comenta la orice articol, ca şi până acum.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Johnny Walsh: (8-3-2015 la 21:03)

    Din punctul meu de vedere nu a fost nicio anomalie, am făcut clic pe un link aflat în susul primei pagini, avea un titlu aparent interesant, ulterior am aflat cum că nu ar fi fost publicat, de fapt. Păi știu și eu de ce a apărut atunci acolo? Presupun că motorul site-ului culege aleator diverse articole pe care le afișează pe rând acolo, pentru a diversifica discuțiile. Iar atunci a cules un link al unui articol încă neoficial publicat, dar pe care motorul l-a identificat ca fiind publicat. Nu e nicio șmecherie, se mai întâmplă chestii d-astea prin site-uri, sunt făcute de oameni și oamenii mai greșesc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (9-3-2015 la 10:54)

    @Johnny Walsh

    În calitate de moderator:

    > nu a fost nicio anomalie, am făcut clic pe un link aflat în susul primei pagini, avea un titlu
    > aparent interesant, ulterior am aflat cum că nu ar fi fost publicat, de fapt.

    Faceţi o confuzie.

    Articolul nepublicat la care aţi făcut un comentariu era altul : „„Şapka”, sau despre complexul de superioritate al ruşilor…” (http://acum.tv/articol/73667/). Am şi shimbat câteva mailuri private pe tema asta.

    Aici e vorba de altă întâmplare: aţi semnalat că, vrând să comentaţi aceast articol al lui Dan Alexe, aţi primit un e-mail cum că „adaosurile la ce scrie dl Alexe sunt un fel de chestie secretă”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.92.92.168