Pe lista neagră se afla numele influentului şi puternicului patron al trustului Gazprom – Aleksei Miller.
Miniştrii de externe din UE s-au adunat la Bruxelles să discute extinderea sancţiunilor impuse celor care-i sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei, inclusiv Rusiei.
Miniştrii de externe ai Uniunii Europene, sosiţi la Bruxelles în ceea ce era anunţat ca o reuniune extraordinară, menită a decide noi sancţiuni împotriva Rusiei, s-au regăsit într-o poziţie extrem de dificilă, după ce reprezentantul Greciei, noul ministru de externe Nikos Kotzias, a refuzat să semneze, în numele Greciei, o poziţie comună care să aprobe sancţiuni suplimentare impuse Rusiei.
După bombardarea portului ucrainean Mariupol sâmbătă trecută de către separatiştii pro-ruşi, Uniunea Europeană a convocat această reuniune a miniştrilor de externe, joi 29 ianuarie, la Bruxelles, cerând impunerea de noi sancţiuni.
Simultan cu noua ofensivă militară a separatiştilor ucraineni au avut însă loc alegerile din Grecia, care au adus la putere la Atena o coaliţie pro-rusă şi care are o atitudine nesigură în privinţa sancţiunilor. Noul guvern de la Atena al lui Alexis Tsipras, care nu îşi ascunde simpatiile pro-ruse, a anunţat deja că nu este de acord cu înăsprirea sancţiunilor impuse Moscovei.
Miniştrii UE nu au reuşit să îl convingă pe noul lor coleg grec, Nikos Kotzias, să accepte sancţiuni severe. Noul ministru grec de externe Nikos Kotzias, un fost membru al Partidului comunist grec, e cunoscut pentru poziţiile sale pro-ruse şi atitudinea să anti-occidentală şi anti-germană.
Schimbarea în atitudine a Greciei a fost radicală, încă de la începutul săptămânii, din momentul în care Alexis Tsipras şi-a format guvernul cu micul partid de dreapta „Grecii Independenţi” şi a protestat vizavi de redactarea unui comunicat comun al UE prin care era condamnată implicarea Moscovei în noile acţiuni militare ale separatiştilor ucraineni, în special după bombardarea portului Mariupol.
Atena a protestat atunci pentru faptul că declaraţia UE preciza că ea a fost aprobată în unanimitate de cele 28 de capitale ale Uniunii. Potrivit lui Tsipras, Atena ar fi trebuit să fie informată, chiar dacă în momentul redactării comunicatului Grecia nu avea încă un guvern, rezultatul alegerilor nefiind încă sigur duminică seară.
Dată fiind poziţia Greciei, tot ce s-a decis la Bruxelles a fost extinderea listei persoanelor supuse sancţiunilor până în luna septembrie.
Ca cel mai mic numitor comun, miniştrii ar fi trebuit să aprobe cel puţin o nouă lista de nume de adăugat celor care nu mai pot călători în Europa, sau ale căror conturi în bănci europene sunt suspendate. Lucrul nu s-a făcut – s-a anunţat doar prelungirea perioadei de valabilitate a listei actuale.
Printre cei propuşi spre a fi sancţionaţi cel mai important nume era cel al influentului şi puternicului patron al trustului Gazprom – Aleksei Miller.
Dan Alexe, 29.01.2015
Preluat cu permisiunea postului de radio Europa Liberă.
intrebarea este urmatoarea: unde vrem sa ajungem cu atatea sanctiuni?
@Vlad Puscasu
> unde vrem sa ajungem cu atatea sanctiuni?
La încetarea agresiunii Rusiei putiniste contra Ucrainei.
Alexandru Leibovici
imi este frica ca nu despre Rusia „putinista” este vorba ci doar despre Rusia …
Oericum mi se pare ca de prin vara trecuta miza este alta . Sa se importe gaze din SUA. Si ucriana ? la maiba cu rusi aia !!!! (ca si ucrainieni sunt tot rusi . Si dupa ce am avut de-a face cu ei .. marturisesc am ajuns sa ii iubesc pe rusii mari!!! Da numa in comparatie cu ucrainieinii …)
Poate nu știu eu să calculez, dar de la aplicarea sancțiunilor luptele s-au intensificat, nu au slăbit, iar numărul morților era deja zilele trecute de peste cinci mii.
Nu am în evidențele mele o singură situație din ultima mie de ani în care sancțiunile împotriva Rusiei au avut efectul dorit de cei care le-au aplicat, cu excepția situațiilor când și le-au aplicat înșiși rușii, de exemplu în era Gorbaciov.
Nu aș dori, totuși, să se înțelegeagă din aceste umile constatări că aș ține partea Kremlinului, deși multora le place să gândească lumea în alb și negru, fără nuanțe de gri.
Cât privește Grecia, cred că situația este mult mai serioasă (a se citi: gravă) decât aplicarea ștampilei „Syriza = pro-ruși”.
Mi se pare cam ciudat ca o tara care e pe cale de faliment cum ar fi Grecia isi poate impune pozitia pro-rusa in UE si sa creeze „panica” la Bruxelles. Deoarece orice rezolutie in UE trebuie aprobata in unanimitate de cele 28 de tari tari pro-ruse cum sunt Grecia, Cipru si Ungaria pot torpeda eforturile de al conine pe Putin. E ceva putred aici si nu e in Danemarca.
@Johnny Walsh
> de la aplicarea sancțiunilor luptele s-au intensificat, nu au slăbit…
De aici nu se poate deduce că sunt inutile; ca minimum, ele au semnalizat că Putin nu trebuie să-şi permită orice şi oriunde. În afară de asta, sancţiunile au avut şi alte efecte. Este adevărat că nu au fost suficient de rapide şi suficient de energice, dar perioada de letargie a trecut, şi Rusia este privită din nou ca un factor destabilizator.
Pe de altă parte, nici Ucraina, principalul interesat, nu s-a opus (şi încă nu se opune) cu suficientă hotărâre şi organizat agresiunii Rusiei putiniste. S-ar putea că şi acest fapt să-i frâneze pe occidentali…
> … sancțiunile împotriva Rusiei au avut efectul dorit de cei care le-au aplicat,
> cu excepția situațiilor când și le-au aplicat înșiși rușii
Ceea ce este ilustrat şi în cazul actualei agresiuni a Rusiei putiniste contra Ucrainei : contra-măsurile Rusiei împotriva sancţiunilor occidentale, şi anume oprirea multor importuri, au efect mai mare asupra populaţiei decât sancţiunile individuale contra oamenilor din anturajul lui Putin. Anturaj care, de altfel, s-a rărit deoarece Putin îi îndepărtează treptat pe cei care au fost afectaţi de sancţiuni şi al căror sprijin a devenit nesigur.
Şi mai sunt sancţiunile sistemice, de exemplu restrângerea legăturilor interbancare şi de plăţi, şi în general o atmosferă reţinută şi prudentă faţă de business-urile ruseşti în occident, fenomene care au adâncit criza economică din Rusia, lovită şi aşa de scăderea preţurilor petrolului.
Pentru Putin situaţia este complicată şi labilă : pe de o parte este suflul „patriotic” de care beneficiază (însă pe baza şubredă a dezinformării sistematice), pe de alta criza economică care se va adânci
> …Grecia, cred că situația este mult mai serioasă (a se citi: gravă) decât aplicarea ștampilei
> „Syriza = pro-ruși”.
Că noul guvern ar putea folosi cartea rusească în negocierile cu UE este foarte plauzibil. Altfel… la ce vă gândiţi când spuneţi că situaţia în legătură cu Grecia este foarte gravă?
Nu am înțeles sau nu știu să citesc. Deci care sunt acele sancțiuni din ultima mie de ani din istoria Rusiei care au dat rezultatele dorite? A, vreți spuneți că Putin nu trebuie felicitat? cine spune că trebuie felicitat, eu scriam despre sancțiuni, deci – ca să folosesc alți termeni – despre „strânsul cu ușa”. Strânsul ăsta cu ușa dă false speranțe Kievului că Occidentul „ține cu el”, orice ar face. Păcătoasă cale.
Faptul că Putin joacă (prost, mai degrabă) cartea naționalismului rus nu are legătură cu ce scriam mai sus, deoarece naționalismul rus nu se vindecă nici el cu strângerea ușii. Sau credeți cumva că se vindecă? Aduceți argumente.
Deci înțeleg că pt dv., d-le Leibovici, situația din Grecia e roză. S-ar putea să aveți dreptate. Cu ocazia alegerilor din Hellada am aflat că, dacă o țară este în criză, vine un flăcău simpatic, așa, cu mutră de manelist, și spune: „dacă ne alegeți pe noi, nu va mai fi criză”. Și e ales. Aproape jumate dintre greci cred că, dacă vine un clămpău care spune că el are soluții, hopa la urne să-l votăm. Așa a spus și Hitler în anii ’30. Deci, situația din Grecia nu e gravă, mai degrabă chiar roză. OK. Deci grecii au secretul rezolvării crizelor, vine premierul și spune „de mâine nu mai e criză” și, abracadabra, nu mai e criză. Tare! Vreți să spuneți că, treptat, grecii vor vedea că clămpăneala nu rezolvă criza. Cu siguranță, așa va fi. Cred că putem merge la Atena la o taverna să sărbătorim, totul e OK; războiul din estul Ucrainei o iluzie, criza din Grecia un joc de copii, posibila victorie a dnei Le Pen un cancan franțuzesc, noul proces împotriva lui DSK „for pimping” așa, pt divertisment…
E de bine, minunat. Aduceți șampania, domnilor.
@Johnny Walsh
> Deci care sunt acele sancțiuni din ultima mie de ani din istoria Rusiei care au dat rezultatele dorite?
Dv. aţi spus:
>>> … sancțiunile împotriva Rusiei au avut efectul dorit de cei care le-au aplicat,
>>> cu excepția situațiilor când și le-au aplicat înșiși rușii
iar eu am confirmat spusele dv. cu un exemplu actual :
>> contra-măsurile Rusiei împotriva sancţiunilor occidentale, şi anume oprirea multor importuri,
despre care am spus că
>>au efect mai mare asupra populaţiei decât sancţiunile individuale contra oamenilor din anturajul lui Putin
> naționalismul rus nu se vindecă nici el cu strângerea ușii. Sau credeți cumva că se vindecă? Aduceți argumente.
Nu ştiu la care anume din spusele mele vă referiţi
> Deci înțeleg că pt dv., d-le Leibovici, situația din Grecia e roză.
Nu ştiu de ce îmi atribuiţi o asemenea afirmaţie. Întrebarea mea:
>> la ce vă gândiţi când spuneţi că situaţia în legătură cu Grecia este foarte gravă?
este, după cum se vede, o întrebare în care vă rugam să precizaţi la ce anume vă referiţi în afirmaţia dv. „Grecia, cred că situația este mult mai serioasă (a se citi: gravă)”. Întrebarea mea nu implica vreo opinie de-a mea cu privire la situaţia din Grecia, de exemplu că ar fi „roză”.
În lumina precizărilor de mai sus, cred că restul observaţiilor dv. se datoresc unor neînţelegeri.
Sancţiunile occidentale plus retricţiile ruseşti pentru importuri au consecinţe negative asupra populaţiei:
„Sanctiunile dictate de Occident asupra Rusiei si scaderea pretului petrolului se resimt cel mai mult asupra cetatenilor. Rusii sunt alarmati de faptul ca preturile au luat-o razna si astfel au ajuns sa plateasca sume uriase pentru a supravietui”, scrie ziare.com
http://www.ziare.com/international/rusia/situatie-disperata-in-rusia-iata-cat-au-ajuns-sa-coste-alimentele-1346357
cu referire la „Business Insider UK”
http://uk.businessinsider.com/russians-instagram-food-inflation-2015-2?r=US
Autorităţile se gândesc la introducerea controlului de către stat a preţurilor alimentelor „de bază”. Dacă aceste preţuri se vor fixa la un nivel mult mai scăzut ca cel actual, rezultatul cel mai probabil va fi că ele vor dispare din vânzarea publică şi vor reapare pe piaţa neagră.
Pe de altă parte, unul din scopurile oficiale ale introducerii restricţiilor la import a fost să stimuleze producţia autohtonă tocmai în ideea că preţurile vor creşte şi atunci producătorii autohtoni vor fi mai interesaţi. Dar acuma autorităţile vor să combată efectul pe care tot ei l-au cauzat în mod conştient!!
Ceea ce ilustrează cunoscuta observaţie că restricţiile impuse comerţului fac necesare alte restricţii pentru a corecta efectul primelor, şi aşa mai departe, până la infinit („controlls breed controls”).