caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Turismul românesc. Teze şi antiteze II: Bucureştii oraş turistic

de (20-7-2014)
18 ecouri

 
Continuare. V. aici partea I-a.

Există o evidentă preocupare în ultimii ani de a face din Bucureşti un oraş cît mai atractiv. Centrul Istoric, ignorat ani de-a rîndul – după ce a scăpat, ca prin minune de marile demolări din anii ’80 – începe să capete viaţă. Deşi sînt încă multe clădiri închise, vreo 3-4 locuri virane (gropi) unde cresc bălării, bună parte din această zonă a căpătat viaţă. Acest lucru se vede în aglomeraţia deja uzuală, se vede în numărul relativ mare de turişti străini care vin acolo (îi recunoşti uşor, după vorbă, după port)… Într-un cuvînt, oraşul începe să capete viaţă, culoare, un anume ştaif… Să vedem ce-i lipseşte.

Lipsa nr. 1: ordinea şi curăţenia minimală. M-am plimbat azi agale de la blocul Scala pînă la Intercontinental, unde am intrat în metro. Inima oraşului, zonă ultracentrală. Fotografiile spun de la sine ce am văzut. Nu am căutat toate acestea cu lumînarea, cum se spune, ca un cusurgiu incurabil. Pur şi simplu, acest peisaj este acolo mereu, în fiecare zi, la orice oră. Dv. ce părere aveţi? Păi este zona unde orice străin, orice om, orice bucureştean trece în fiecare zi. Cum este posibil să fii aşa de nesimţit încît să te comporţi sfidînd bunul simţ şi, mai ales, cum este posibilă nepăsarea de a lăsa să se dezvolte un asemenea comportament? Acum 2-3 ani, nu îndrăznea nimeni să parcheze în nesimţire pe trotuar. De ce o fac acum tot mai mulţi? Deoarece nu li se întîmplă nimic, e simplu. Din păcate, asemenea mod de comportament este uzual în Bucureşti, sub pretextul „nu sînt locuri de parcare”. Nici în alte oraşe ale lumii nu sînt, ba acolo chiar situaţia este mult mai serioasă în zona ultracentrală.

Despre fotografii:

Bd. Magheru. Plimbare (agale) de la blocul Scala la Intercontinental, 17 iulie 2014
Iată ce frumos arată trotuarul din inima Bucureştilor, o bună carte de vizită pentru turişti, mai ales pentru străini. Presupun că Primăria Municipiului Bucureşti crede că turiştii (străini, români, lumea în general) nu vede oribilităţile astea. Eu le-am fotografiat cu iPhone-ul (vechi) din dotare.

Ultima fotografie este făcută în faţa rectoratului Universităţii Bucureşti.

Click pe imagine, apoi încă o dată, pentru a vedea mărit.

Lipsa nr. 2: esteticul artistic. Nu ştiu dacă aţi observat, dar Bucureştiul nu are în locurile publicate „ceva pentru suflet”: artă, sculpturi, ceva în afara clădirilor vechi şi pitoreşti care i-au dat şi îi dau acel farmec de „mic Paris”. Zone frumoase, închegate, sînt puţine: Şoseaua (evident, din asta trăieşte şi faima Bucureştilor ca „Micul Paris”), pe ici-pe colo zone din fostul cartier armenesc şi din zona Grădina Icoanei, un pic spre Cişmigiu. În rest, un oraş dezvoltat haotic, fără stil.

Am citit într-un ghid despre Bucureşti, era în franceză (unul din astea faimoase, am uitat seria şi editura), că este un oraş haotic, fără stil. Corect. Poate fi un punct de atracţie, deoarece turiştii – sigur cei din Occident – sînt obişnuiţi cu rigoarea unui stil de la care nu te poţi abate, într-un cartier clădirile sînt frumos ordonate, fără ziduri înalte. Nu sînt ironic, iată ceva ce Bucureştiul le poate oferi străinilor: un oraş haotic dezvoltat.

Lipsa nr. 3: infrastructura. Nu mi-a fost dat să văd un oraş mare, o capitală (şi nu neapărat capitală) cu o mai proastă organizare decît Bucureştiul. Totul a fost făcut la improvizaţie, haotic, incomplet, fără nici un plan. Enumăr cîteva lucruri evidente, cunoscute de toată lumea:

– Intersecţii mari fără treceri pietonale şi/sau fără staţii de metro (deşi metroul trece pe dedesubt!): intersecţia Bd. Mărăşeşti cu Bd. Cantemir, Piaţa Romană (staţia de metro a apărut ulterior, pasaj încă nu este), Piaţa Victoriei (imensa piaţă nu are pasaj pietonal, iar ieşirile din metro sînt mai puţine decît ar fi necesar), intersecţia Dorobanţi cu Ştefan cel Mare (staţia de metro este la 1,5 km!), intersecţia Bd. Fizicienilor cu Bd. Ressu (între cele două staţii de metro, Grigorescu şi Dristor sînt circa 3 km). Culmea culmilor, imensa Piaţă a Unirii nu are pasaj pietonal – am văzut o fotografie cu o piaţă identică dintr-un oraş chinezesc unde era un pod circular pe circumferinţa pieţei, iată o idee care s-ar potrivi foarte bine şi la Unirea.

– Bulevarde foarte largi „tăiate” de treceri de pietoni periculoase, fără semafoare, exemple cu zecile, de exemplu pe Bd. Mihai Bravu la Spitalul Babeş şi multe, multe altele. Asemenea situaţii sînt frecvente nu numai în Bucureşti, dar şi în multe alte localităţi din România (deşi acolo situaţia nu este aşa de gravă). Spre comparaţie, în TOATE oraşele văzute de mine unde există situaţii similare, sînt fie semafoare (rar, mai ales în Atena şi în Salonic) sau pasaje/tuneluri subterane (uzuale chiar în oraşe relativ mici cum sînt Sofia ori Varna, în Bulgaria). Inutil să spun că a fost nevoie să moară nişte oameni pe asemenea treceri de pieton pentru a se lua măsuri ulterior.

– Maşini parcate aiurea, deşi există alternative civilizate, dar nefolosite. Centrul Bucureştiului are acum 3 parcări subterane şi/sau supraetajate care stau relativ goale, în timp ce la suprafaţă maşinile stau parcate pe trotuare. E drept, există zone unde parcarea este o problemă, situaţie identică şi în alte ţări, ba chiar la grade mult mai mari de probleme.

Aş mai putea continua. Dacă o luaţi agale la plimbare, să zicem de la parcul Tineretului la Piaţa Victoriei (sînt vreo 7 km, nu e foarte mult, un pic peste o oră de mers normal) veţi vedea cu ochii dv., fără să fiţi cusurgii ori snobi ori mai nu ştiu cum, că Bucureştiul este, pe alocuri, urît, respingător, alături de zone într-adevăr frumoase, primitoare (apropo de ospitalitate)… Eu mă întreb dacă primarii oraşului se plimbă vreodată pe aceste străzi – ştiu că veţi exclama că fac pe deşteptu’: da’ mata, dom’ fost primar, aşa făceai? da, aşa făceam, aveam program de cel puţin 2 zile pe săptămînă cînd mergeam pe jos ori cu autobuzul/tramvaiul să iau contact cu lumea reală, nu cu cea văzută din birou.

Ce-i lipseşte Bucureştiului pentru a deveni un oraş minimal civilizat?

Este naiv să credem că Bucureştiul ar putea fi, în viitorul apropiat sau previzibil, o capitală atractivă precum Viena ori Praga ori Budapesta. Pînă să ajungă acolo, are nevoie de un nivel minim de civilizaţie:

– să-şi ordoneze traficul, parcările şi pasajele pietonale măcar în zona centrală;
– să elimine improvizaţia din reparaţii şi din construcţii;
– să promoveze esteticul peste tot, un estetic firesc, neostentativ, ca să arătăm că noi sîntem mai cu moţ, astea-s naivităţi (deşi, eventual, „patriotice” – apropo, azi am trecut pe lîngă Grădina Icoanei, a apărut o statuie a lui Adrian Păunescu, bardul lui Ceauşescu şi al comunismului victorios, şi eu care ziceam că nu avem artă în Bucureşti! vai, mie, cît greşeam).

Şi, în sfîrşit, dar aici voi dori să dezvolt un pic, să avem mari proiecte municipale, nu numai poduri şi tuneluri (o, măcar de ar fi măcar astea în vreo 20–30 de intersecţii şi de bulevarde largi!). Am să o iau pe ocolitelea.

După vizita lui Ceauşescu la Roma şi la Vatican (1973, eram în liceu, ce timpuri!), a fost o urmare palpabilă: la Muzeul Naţional de Arheologie din Bucureşti a apărut o copie, la scara 1/1, a Columnei lui Traian. Era primul pas. Mai ţineţi minte care urma să fie al doilea pas? Vi-l spun eu: urma să se facă o a doua copie, de această dată edificabilă pe verticală, exact ca originalul, şi să fie amplasată într-o mare piaţă din Bucureşti. Frumos, nu? Evident, pasul al doilea nu a mai avut loc. Ce aţi spune dacă, de exemplu, în faţa imensei clădiri a Palatului Parlamentului, în loc să se facă acolo Festivalul Berii, ar apărea Columna lui Traian la scara 1/1? Festivalul Berii poate avea loc şi în altă parte şi chiar alături de Columna lui Traian, nu cred că marele împărat s-ar supăra.

Bucureştiul mai are încă multe răni nevindecate după marile demolări din anii ’80: zona fostei Mănăstiri Văcăreşti (am auzit că ar fi un proiect pentru zona aia, după ce a picat proiectul Catedralei care se edifică acum în spatele Palatului Parlamentului), zona Izvor (a rămas un banal parc improvizat acolo, mai ales toamna şi iarna, cînd nopţile sînt lungi, pare un peisaj dintr-un film horror), zona imensei gropi de lîngă Biblioteca Naţională (erau nişte macarale acolo, fier vechi, vă mai povestesc despre asta…), zona din faţa Casei Academiei – nu ştiu dacă aţi intrat acolo vreodată…

În ultimii 25 de ani, a existat un singur mare proiect municipal, mai exact un proiect în care şi primăria are o cotă de participare: World Trade Center care, culmea, a fost şi printre primele mari proiecte de după 1989, s-a finalizat în timpul mandatului lui Crin Halaicu. Şi, să nu fiu rău, ar mai fi şi marele pod (numit, nu ştiu de ce, „pasaj”) de la Basarab la Grăzăveşti. Asta e tot, asta e tot ce a construit Primăria Municipiului Bucureşti în ultimii 25 de ani. În rest, bani risipiţi pe reparaţii de rutină, unele de proastă calitate, altele de bună calitate şi, nu ştiu de ce, reluate deşi nu era nevoie să fie reluate. A se vedea, de exemplu, Calea Victoriei din ultimele luni, care nu era deloc, dar deloc, o prioritate – bani aruncaţi degeaba, în condiţiile în care zone precum bd. Basarabia, Bd. Chişinău, … ar avea nevoie acută de reparaţii de anvergură. Dar, oare, are cineva o listă de priorităţi în Bucureşti? Au început nişte amenajări ale zonelor pietonale de la Unirea, de la Universitate, de la Romană… toate au fost începute în urmă cu circa 2 ani, nici una nu este terminată şi nu sînt perspective să fie. Improvizaţii, în condiţiile în care Piaţa Unirii are nevoie acută de o regîndire radicală a viitorului său: pasaj pietonal sau „varianta chineză”, de care aminteam (podul circular), parcare pe zona Centrului Istoric, Dealul Patriarhiei şi armonizarea ambientului său…

Ca să devină o atracţie turistică, Bucureştiul trebuie, înainte de orice, să redevină un oraş normal, un oraş al civilizaţiei străzii, în primul rînd – chiar cînd scriu aceste rînduri văd la televizor un reportaj despre persoanele cu handicap locomotor care nu se pot deplasa pe trotuare din cauza maşinilor parcate în curmeziş. A elimina rapid toate aceste mitocănii urbane este sarcina urgentă a Municipalităţii, apoi putem discuta soluţii de anvergură, care să facă din Bucureşti o atracţie turistică. Pentru a ajunge acolo, trebuie să ai o strategie, un plan. Ca să atingi un asemenea ţel, trebuie să gîndeşti nişte edificii, nişte amenajări, să-ţi pui întrebarea „oare ce l-ar determina pe un străin să vină aici şi nu să se ducă la Viena, la Praga, la Paris”? Trebuie să-i propui ceva local, autentic, firesc. Bucureştiul trebuie să devină, aşadar, un oraş natural, firesc, să crească din sine ca un tablou frumos. Acest tablou însă trebuie pictat, cu răbdare, de cineva, adică de un grup de oameni care doresc să facă ceva, să edifice ceva pentru viitor.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sfartz Pincu: (20-7-2014 la 12:57)

    Întrebaţi Dvs. Ce-i lipseşte Bucureştiului (şi nu numai!) ca să devină un oraş civilizat?

    După părerea mea, trei lucruri:

    1. Un primar ca Johannes
    2. Un consilier ca Sorin Paliga
    3. Cetăţeni civilizaţi

    Lipsa celor trei condiţii defineşte şi „ce avem”: „balcanism dâmboviţean”!.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (21-7-2014 la 18:02)

    Johannes primarul Capitalei? Interesantă idee. Oricum, președintele României nu cred că va fi.

    Eu cred, dincolo de nume, că problema Bucureștilor oraș turistic se împletește cu reforma administrației Bucureștilor (și României, am mai scris despre asta) și cu problema proiectelor.

    Se spune că Sorin Oprescu ar avea cîteva proiecte și ar dori să le termine. Care să fie alea? Proiectul Centrului Istoric a fost inițiat de Băsescu (de fapt de Lis aiurea), început de Videanu, oprit de Oprescu peste un an (ajunsese pe strada Franceză), reluat apoi și continuă și azi, dar mai e mult de lucru.

    Așa-numitul pasaj Basarab, de fapt podul Basarab-Grozăvești, a fost inițiat de Băsescu și început de el, continuat de Videanu, iar Oprescu a tăiat panglica. A mai început podul peste Dîmbovița care leagă sectoarele 3 și 4, a stagnat vreo doi ani, a fost reluat. Calea Victoriei, lucrare absolut inutilă în faza asta a dezvoltării orașului, bani cheltuiți degeaba, Calea Victoriei nu arăta deloc rău și nu era prioritate. Ce alte proiecte are Oprescu? Eu nu cunosc nici unul, vorbe, bla-bla… nimic coerent, concret, palpabil.

    E drept, există un anti-orice de meserie în Consiliul General, un flăcău numit Nicușor Dan, care cică e arhitect școlit prin Occident. Realizările sale? Se opune oricărui proiect pe motiv că nu e ecologic. A spus că nu s-a făcut pasaj pietonal la Piața Romană din cauza acțiunii sale ferme, că s-ar distruge ambientul.

    Ăștia-s pionii cu care jucăm… incompetenți, complexați, fără viziune. Nimic. Nothing. Nada. Nic. Nic.

    Păi cu ăștia vrem să facem Bucureștii oraș turistic de nivel european?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (22-7-2014 la 02:51)

    Va înşelaţi Domnule Profesor, Johannes are şanse mai bune decât Ponta, din două motive:

    – Suma procentelor partidelor de opoziţie, plus „moghiorom” care, deşi e la putere, va vota cu Johannes, este deja mai mare decât a PSD.

    – Mai urmează 3-4 luni în care Ponta va fi „ajutat” să mai facă nişte gafe, şi dacă românii care vor să muncească în străinătate cu drepturi egale vor înţelege că Johannes are şanse să obţină Schengen-ul rapid, tocmai pentru că, fiind neamţ, va avea susţinere în UE, iată încă 2 milioane de voturi!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (22-7-2014 la 06:44)

    Nu știu dacă mă înșel sau nu, deocamdată e prematur să facem afirmații tranșante. În al doilea rînd, nu cred că președinte al României va fi Ponta sau Iohannis, cred – repet cele spuse și cu alte ocazii – că viitorul președinte va fi un reprezentat al grupului „Decembrie ’89”, grup încă foarte puternic, de fapt, atotputernic.

    Din acest grup face parte și o persoană relativ discretă, foarte puternică însă, în funcție de 25 de ani, iar înainte de dec. 89 de asemenea cu o funcție suficient de importantă încît să-i dea putere. Abil, puțin vorbăreț, dar cu o foarte bună imagine, bine pusă la punct, va apărea – cred – în septembrie drept candidatul salvator. Ar fi o persoană mult mai potrivită stilului românesc de politică, după ce vom asista, în săptămînile următoare, la o avalanșă de nume de candidați. Sînt vehiculate deja vreo 5-6 în afara celor doi. După ce electoratul va fi rătutit de numele astea, va apărea, soteriologic, Omul nostru. Ați ghicit cine este? Sondajele (cele care îl menționează) îl situează foarte sus deja, iar asta fără nici un fel de campanie.

    Grupul decembrie 89 nu poate ceda puterea, după părerea mea, decît dacă jocurile de putere de la foarte înalt nivel zic altceva. Nu am indicii că lucrurile ar sta așa. Eu cred că încă cel puțin un mandat, România va fi condusă de un reprezentant al foarte puternicului grup Decembrie 89. Sînt bătrîni, dar nu foarte bătrîni, controlează TOATE pîrghiile puterii și, practic, nu au teamă de nimic.

    Din analiza mea rezultă că acest grup nu poate ceda puterea de vreme ce o are și încă așa de bine. Tot ce vedeți la televizor e mimarea democrației care, de fapt, după 1995, a murit treptat cam peste tot în lumea occidentală.

    Dar poate mă înșel.

    Ah, dar iar am divagat spre politichia la vîrf, vorbeam aici despre București!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (22-7-2014 la 15:42)

    @Sorin Paliga

    > După ce electoratul va fi rătutit de numele astea, va apărea, soteriologic, Omul nostru. Ați ghicit cine este?

    Nu. Cine este?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (22-7-2014 la 17:23)

    Ei, haideți, să încercăm pas cu pas: un om aflat la putere de 25 de ani, funcție mare, venit și el în grupul decembrie 89, a mai candidat o dată, deși spunea inițial că nu (dînd peste cap aranjamentele), om puțin vorbăreț, dar puternic, bine cotat în sondaje…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Sfartz Pincu: (22-7-2014 la 18:31)

    @Sorin Paliga

    Politica româneascā are „stil” ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (22-7-2014 la 18:51)

    @Sorin Paliga

    > Ei, haideți, să încercăm pas cu pas […]

    Nu mă prind în joacă; dacă vreţi, spuneţi, dacă nu, nu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (22-7-2014 la 18:53)

    Ba vreau, de ce să nu vreau… dar voiam să fac o cimilitură.

    Eu așa cred că vor fi jocurile, un guvernator de bancă va apărea prin toamnă salvator. Să vedem…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-7-2014 la 07:53)

    Circulă periodic pe net, prin e-mailuiri, tot felul de albume cu arhitectură contemporană, unele frumoase, altele măcar interesante. Mi-ați putea da un singur exemplu din București? din alt oraș al României? (Evident, nu mă refer la case/vile frumoase, mă refer la proiecte ample: catedrale, locuri de cultură – biblioteci, instituții ale statului, mă rog, orice proiect amplu, municipal). Eu nu cred că veți reuși. Totul este tern, banal, în cel mai fericit caz nu poți spune că sînt urîte, sînt suportabile.

    Unde sînt arhitecții români? Vă spun eu: fac bani proiectînd banalități, pt că așa se cere. Bun, de acord, dar Statul? Municipalitatea? Consiliul Județean?… astea unde sînt? ele nu se ocupă decît de borduri și de asfalt? (și astea făcute prost); păi atunci cine se ocupă? Bercea Mondialu’? șmecherii care controlează aproape toate terenurile din România? Răspuns: da, ei. Ternul și banalul României de azi li se datorează integral, hidoșenia unui regim consumat interior de lupte, de ambiții și de orgolii, dar nedublate de eficiență și de gust.

    Păi cum să intri în marele circuit turistic cu asemenea găgăuți?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (3-8-2014 la 01:36)

    Campania electorală: Victor ponta ar fi spus:

    „Nu cred ca un candidat la functia de presedinte al Romaniei are o problema daca nu este ortodox sau daca nu este de etnie romana. Cred ca are exact aceleasi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru si il spun de fiecare data: nu vreau sa ma acuze nimeni sau sa-mi spuna ca e un defect faptul ca sunt roman sau ortodox in tara mea. Asa m-am nascut, asa o sa mor, sunt mandru de asta si cred ca trebuie sa fiu respectat pentru acest lucru”

    http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2014/lupta-pentru-cotroceni-faza-pe-ortodoxie-conteaza-religia-viitorului-presedinte-sondaj-ziare-com-1314410

    Cum trebuie înţeles asta? La ce (evenimente?) se referă spunând nu vreau sa ma acuze nimeni sau sa-mi spuna ca e un defect faptul ca sunt roman sau ortodox in tara mea ?

    Ştie cineva ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Ghita Bizonu': (3-8-2014 la 08:17)

    Alexandru Leibovici:

    „Ştie cineva ?”

    Este un raspuns la ditirambii inaltati lui Iohannis. Nu ca a facut, a dres, ca in Sibiu maidanezi stau politicosi si nu se inmulteasc decat cu voie de la primarie ci la faptu providential ca Klaus este neamt. Deci daca este neamt Klaus este al doilea Providential dupa Bassescu (poa 2 juma ca fu si Constatinescu semiprovidential) Ka nemtii stim noi ce si Kum (ordine, disciplina Korectitudine, munca) samd. Ceva gen „pai va dati seama cce a facut Carol I pentru Romania? Asta o sa faca si Iohaniis. Ka E Neamtz” . Plus declaratii ca cum ne trebuie un neamt ca sa ne conduca ca noi estem incapabili.

    Ma rog consilierii lui Tonta nu prea au fost buni. Dar ce sa ii faci, asa este teleptuali astia scoliti in spirtu occidentlui (cam idioti!). Auzeam pe unu la un pRost de Tembeliziune care se dadea de ceasu mortii ca Klauss (6 case totusi! Mai tare ca Nastase ! Ca Basescu! Se vede ca e NEAMTZ !! Aproape cat clanul Carpaci din Timisoara!!!) nuu este ortodox si ca asta nu se poate. De aici cred ca vine cestia … Raspuns pe o tonalitate gresita cu ingrosarea accentului etinic si religios.

    Oricum sa nu il victimizam prea mult pe KI. Nu de alta dar el se considera si a fost aprobat ca este continuatorul Grupului Etnic German sin Romania ( Deutsche Volksgruppe in Rumänien) . Eu aici l-as fi lovit si la partea imobiliara (da dom’le e neamtz ca aia din Ferentari :gata mereu de ciordit!!!)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (3-8-2014 la 10:36)

    @Sorin Paliga

    Tocmai am venit acasa dupa trei saptamini de concediu cu automobilul pe drumuri ocolite de pe coastele de vest ale Suediei, Danemarcei, Olandei, Belgiei pina la Bordeaux.

    Nimic iesit din comun. Bucurindu-ma de lucrurile (omit intentionat orice epitete) pe care le-am vazut m-a ros tot timpul un gind: cum as putea explica in cuvinte cit mai putine si cu putere maxima de convingere „ce trebuie” pentru turism.
    Am formulat si reformulat dupa care m-am dat batut. Nu am cum.

    Sorin Paliga, sint si eu de acord cu legatura pe care o faci intre turism si urbanism-peisagistica-arhitectura. „Atractiile” nu stau in aer ci sint plasate pe acest fundament solid pe care gospodarii si intreprinzatorii il construiesc.

    Gospodari si intreprinzatori incepind cu cei ai celui mai mic catun si terminind cu al oricarei capitale. Nu spun „cetateni” pentru ca acestia au alta menire, de ex sa stea cu o bere in fata TV-ului sau, putini dintre ei, sa intre in vreun ONG si sa iasa in strada sa protesteze: „Darimati blocul de linga Catedrala Sf. Iosif!”. De ce, pentru ca e „bloc”, „inalt” si sta linga o catedrala. Iluzia ca intr-un oras super dens urbanistic poti pastra o zona de securitate in jurul oricarui monument fiindca altfel nu se poate.

    Occidentalii au fost mai smecheri in evul mediu: si-au plasat catedralele pe o inaltime a orasului, amplificind efectul de maretie si pastrind prin acest efect tehnic acea zona de securitate vizuala mult dorita. Sa luam Sacre-Coeur care probabil se vede oricum si din satelit.

    Ar trebui sa se predea notiuni de stiluri si istoria arhitecturii, urbanism si peisagism inca din scoala. Atunci cetateanul ar avea o cultura pe acest domeniu si ar protesta mai fundamentat.

    Primesc deseori replici gen „Mai lasa-ma domle cu (Franta) ca am vazut/auzit Eu ca are mizerie in banlieuri etc”.

    Poanta este ca si cea mai nenorocita localitate, la fel ca o gospodarie privata, are functii reflectate in zonele ei functionale: „Living room”, „dormitor”, „bucatarie”, „spatii de depozitare”, etc. Dintre toate, eforturile pentru a crea ceva atractiv, sigur, curat se indreapta asupra Camerei de zi (pot fi mai multe zone). Acolo vin toti turistii dar, NU DE OMIS, acolo se bucura de viata locuitorii localitatii respective, repet, chiar daca e vorba de acei „nenorociti, borfasi, vandali” din banlieuri. Chiar si acestia, cind e sa se distreze isi pun hainele bune si o iau la picior pe Champs Elisee, Unter den Linden, Jardin de Tuileries, Agora, Enlgish Parc in Munchen…

    La fel ca si acasa, chiar si cei care nu mai au vlaga sa isi faca patul, tin de obicei curat in camera de zi si spala WC-ul. Daca nu reusesti acest minim, ai probleme, inseamna ca te-ai afundat rau de tot in mlastina.

    Deci nu ar fi nici macar vorba de a face „totul” (pentru ca asta e obsesia românului – mai bine nimic daca nu se poate totul) ci de a face atita cit trebuie acolo unde trebuie: putina marmura la intrarea principala, pietris la aleea din spate, beton aparent in garaj. Cu un buget mai redus dar inteligent acoperi mult mai mult decit cu unul ambitios niciodata pus in practica.

    Vestea buna pentru turismul românesc ar fi ca tara nu poseda nici 10% din efectivul de imobile cu interes turistic. Numai in landul Munster exista 1.600 de castele. Inmultiti cu numarul de landuri si apoi cu cifra 6 cit ar reprezenta citeva mari civilizatii ele Europei Occidentale (Germania, Franta, Italia, Spania, Austria, Portugalia). Aveti 300.000 numai de palate. Cite palate si conace are România de ingrijit cu totul? 100? 200? 500? Germania are poate 500.000. Raportul e unu la o mie la castele. E România de 1.000 de ori mai saraca decit Germania? Sunt românii de 1.000 de ori mai fraieri decit nemtii? E de discutat…

    Multe dintre obiectele imobile de patriomoniu nici nu ar avea nevoie de sprijinul statului. Intreprinzatorii bine struniti pot restaura (nu renova) cu competenta arhitectural-urbanistica localuri de fabrici dezafectate, turnuri de apa, uzine electrice, mori, hale, pe care le pot transforma in hoteluri, galerii, locuinte de lux. Fara niciun ban de la stat.

    Nu stiu arhitectii români (mai ales cei care nu s-au declasat de tot printr-un fund de provincie) lucrul acesta? Ba bine ca nu! Unii au CV-urile pline de studii, lucrari, publicatii. Ceeace produc ei pe hirtie e probabil mult mai convingator si elaborat decit ceeace un amarit de arhitect suedez publica (daca o face). Numai ca…

    Ma opresc aici. Am promis ca nu ,”formulez” nimic.

    > Unde sînt arhitecții români? Vă spun eu: fac bani proiectînd banalități,
    > pt că așa se cere.

    Nu proiecteaza numai banalitati pentru ca asa li se cere. Unii dintre ei proiecteaza cu buna stiinta magarii care indiferent unde in lume nu ar putea primi autorizatie de constructie. Dar magariile se proiecteaza si se executa si primesc si toate avizele.

    Ati pomenit crescatorie de prepelite (100-200 de suflete) intr-o mansarda de viloi ultra- central (punctul zero) intr-unul din cele mai importante orase ale tarii (nu spun care tara)? Daca nu, va invit sa cautati. Exista, si imaginati-va cum e sa fii trezit la 5 dimineata de 200 de pichere care isi urla disperate libertatea. Un adevarat Guinness record.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (3-8-2014 la 11:31)

    P.S. Nu am gasit informatii si nici nu am avut timp, referitoare la numarul de castele din Germania si Europa. Poate ca Germania nu are 500.000 ci numai 20.000. Mea culpa. Comentariul ramîne valabil.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (3-8-2014 la 11:33)

    Dar am omis Marea Britanie si Elvetia de pe lista tarilor cu densitate mare de imobile de patrimoniu, asa ca pote se compenseaza intr-un fel 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (4-8-2014 la 16:21)

    Tocmai am revenit dintr-un mic tur de-a lungul Mării Negre: Constanța-Mangalia–Cap Kaliakra- Varna–Sveti Vlas (Sf. Vlasie, lîngă Sunny Beach, traducerea în engleză a ceea ce bulgarii numesc Slănčni Bryag)–Nesebăr. Aș fi vrut să ajung la Burgas, dar mi-a fost lene, a rămas pt anul viitor.

    Voi încerca să prezint lucrurile separat.

    Nu pricep ce are de-a face campania electorală a flăcăului Ponta cu tema de aici, dar fie. Mă așteptat ca, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai tîrziu, să revină tema ortodoxiei ca fenomen „tipic românesc”. Ca să-i liniștesc din start pe entuziaști, vă informez, dacă nu știați, că românii au fost convertiți cu forța la ortodoxia de rit bulgar în sec. XII, iar clișeul că orice bun român e ortodox să i-o spună dl Ponta cui vrea, nu cui mai știe puțină istorie.

    Nici domnitorii români nu au fost toți ortodocși, temă rar discutată la modul serios, ca să nu se strice imaginea că „românii sînt ortodocși de două mii de ani”, imbecilitate intens cultivată pe varii medii de comunicare.

    P.S. Sînt ortodox după mamă și greco-catolic după tată, așa că pot analiza problema „din interior”, să zic așa. E mult de discutat aici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (4-8-2014 la 17:17)

    Citesc în comentariul http://www.ziare.com/victor-ponta/candidat-prezidentiale/ponta-in-rand-cu-putin-1314699 următoarea explicaţie

    … lansarea unei teme in mod normal marginala si toxica pentru o Romanie europeana – tema national religioasa.

    Intr-o maniera perversa, aparent defensiva, Victor Ponta a lansat in acest registru primul atac dur impotriva lui Klaus Iohannis: „nu vreau sa ma acuze nimeni sau sa spuna ca e un defect faptul ca sunt roman sau ortodox in tara mea. Asa m-am nascut, asa o sa mor, sunt mandru de asta, cred ca trebuie sa fiu respectat pentru acest lucru”. De parca l-ar fi atacat cineva pentru ca este roman si ortodox.

    De fapt, candidatul PSD a realizat antiteza pe care va pedala probabil intens in viitoarea campanie. Romanul ortodox vs strainul, nu numai etnic, ci si de credinta stramoseasca…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (25-9-2014 la 21:05)

    Acum câteva luni dl. Paliga a făcut aici o previziune pentru alegerile prezidenţiale:

    cred … că viitorul preşedinte va fi un reprezentat al grupului „Decembrie ’89”, grup încă foarte puternic, de fapt, atotputernic.

    Din acest grup face parte şi o persoană relativ discretă, foarte puternică însă, în funcție de 25 de ani, iar înainte de dec. 89 de asemenea cu o funcție suficient de importantă încît să-i dea putere. Abil, puţin vorbăreţ, dar cu o foarte bună imagine, bine pusă la punct, va apărea – cred – în septembrie drept candidatul salvator.

    Eu aşa cred că vor fi jocurile, un guvernator de bancă va apărea prin toamnă salvator.

    Examinând lista definitivă a candidaţilor (v. aici), nu-l văd pe Mugur Isărescu (la care făcea, probabil, aluzie dl. Paliga) şi nici pe cineva care să corespundă profilului descris de dânsul. Deci acea persoană nici măcar candidat nu va fi, darămite preşedinte ales…

    Ar fi interesant de văzut care dintre premizele care au stat la baza acestui pronostic au fost false şi au cauzat eroarea în previziune.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.157.61.68