caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

SPUTNIK

de (22-10-2007)

… S-au împlinit 50 ani în ziua de 4 Octombrie 2007, de când fosta URSS a lansat satelitul sovietic SPUTNIK 1, imaginea fiind publicata în ziua de 9 Octombrie 1957, aratând satelitul si cele 4 antene. (Vezi foto).

Sputnik a fost primul satelit artificial în orbita în jurul Terrei, veritabil punct de plecare al cuceririi spatiale. Un zbor preparat la întâmplare, în plin Razboi rece care datoreaza mult vointei unui barbat, anume SERGUEÏ KOROLYOV, „parintele programului spatial sovietic”.

Sputnik a fost un proiect foarte îndraznet conceput de oamenii de stiinta pasionati, în frunte cu S.Korolyov, care a convins autoritatile sovietice sa deschida marea pagina a „erei spatiale”. Boris CHERTOK, unul dintre pionieri, la vârsta de 95 de ani, spune ca: „Am dat toata inima si sufletul nostru pentru ca sa-l vedem zburând”.

Primul satelit a aparut dintr-un program cu totul diferit, semnificativ de acea perioada de Razboi rece: punerea la punct a unei rachete capabile sa loveasca Statele Unite cu o bomba de hidrogen. Misilul balistic R-7 construit pentru a duce aceasta încarcatura era „mult mai puternica decât ceea ce americanii aveau la dispozitie”, subliniaza fostul inginer spatial si cosmonaut rus Georgi GRETCHKO. Performantele sale, în afara normelor pentru epoca, facând un vehicul perfect pentru punerea masinei în orbita, ceea ce nu a fost realizat niciodata înainte.

Fara amenintarea unui razboi nuclear cu Statele Unite, Sputnik ar fi putut decola probabil mult mai târziu. „Ratiunea-cheie de aparitia Sputnik-ului a fost atmosfera de razboi rece si cursa noastra contra americanilor”, subliniaza Boris Chertok. „Missilul militar era principala noastra preocupare în acel moment.”

Dar atunci când proiectul a întâmpinat dificultati, Korolyov a sesizat ocazia. Om de stiinta vizionar si determinat, el a presat Kremlin-ul sa autorizeze lansarea unui satelit, o premiera pe care Statele Unite prevedea s-o încerce în 1958. Guvernul sovietic a autorizat lansarea în Ianuarie 1956 atunci când înaltii gradati ai armatei doreau sa pastreze R-7 pentru bomba, a explicat Georgi Gretchko (în vârsta de 76 ani), publicatiei Associated Press, spunând ca: „Consider satelitul ca un gadget, un fantasm idiot al lui Korolyov”.

URSS avea deja un satelit stiintific în curs de dezvoltare, dar Korolyov a estimat ca va dura mult timp constructia, el ordonând echipei sale conceptia unei orbite primitive, botezata PS-1 pentru „Prosteïchii Spoutnik” (trad.: Satelitul cel mai simplu). Sfera de aluminium, de marimea unei mingii de basket si de numai 83,5 kg., a fost construita în mai putin de trei luni, ea fiind dotata de doi emitatori radio si de patru antene. Un proiect precedent prevedea un satelit de forma conica, dar Korolyov a preferat forma sferica, afirmând ca „Terra este o sfera si primul sau satelit trebuie de asemenea sa aiba aceasta forma”, îsi aminteste Boris Chertok ca a declarat Korolyov.

Lansarea fusese initial prevazuta pentru 6 Octombrie, dar Korolyov se temea ca americanii vor proceda la o lansare în ajun. El a decis atunci sa anuleze testele în ultimul minut si sa devanseze lansarea cu doua zile, respectiv pe 4 Octombrie. „Mai bine decât oricine, el a înteles cât era de important sa se deschida era spatiala”, subliniaza Georgi Gretchko.

Putin dupa decolarea din stepele Kazakhstan, satelitul a emis celebrul BIP-BIP. Nikita Hrusciov (Khrouchtchev), „numarul UNU” sovietic si autoritatile URSS, au vazut cea mai importanta reusita a tarii. Prima informatie oficiala asupra Sputnik-ului nu a fost decât un scurt articol în paginile interioare ale ziarului cotidian sovietic PRAVDA. Doua zile mai târziu, cotidianul sovietic a mentionat pe prima pagina elogiile provenind din strainatate.

Sputnik a „bip-at” timp de trei saptamâni si a petrecut trei luni în orbita, facând mai mult de 1.400 ori înconjurul Terrei, înainte de a se dezagrega în atmosfera.

Pentru Korolyov, triumful a fost umbrit de amaraciune. El nu a fost citat în niciun articol al epocii, privitor la zborul istoric, iar rolul-cheie al sau nu a fost cunoscut decât de câtiva responsabili si ingineri. Léonid SEDOV, membru al Academiei sovietice de stiinte, fara nici o legatura cu programul Sputnik, a fost prezentat pe nedrept ca „tatal Sputnik-ului”. Sovieticii si restul lumii nu au aflat de numele lui Korolyov decât dupa moartea acestuia în anul 1966. Vechiul sau domiciliu moscovit adaposteste astazi un muzeu în onoarea sa.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.226.234.20