caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Cine conduce România (II)?

de (11-6-2014)
35 ecouri

 
(Continuare. Prima parte – v. aici)

Mai pe scurt

După alegerile europarlamentare, viaţa politică românească a intrat într-o febră aparent nemotivată. În general, europarlamentarele sînt socotite fără miză prea mare, nici românii nu le-au privit altfel. Şi atunci, de ce atâta agitaţie? A surprins atacul dur din partea unor lideri PSD la adresa PNL-ului, concret la adresa lui Crin Antonescu, mai ales că venea şi din partea unui politician altfel calm, Ion Iliescu. Ce se ascunde în spatele acestor atacuri? Şi de ce, brusc, Crin Antonescu se declară profund nemulţumit de rezultatul obţinut de PNL (deşi analiza arată că nu ar avea motiv de mare supărare, cum vom vedea)? De ce, acelaşi Crin, propune trecerea PNL de la liberali (ALDE) la populari (PPE)?

Aşadar, PSD (de fapt, alianţa PSD-UNPR-PC), PNL, PD, PMP (popularii) şi UDMR au obţinut, în ordinea de mai sus: 37,6–15–12.2–6,2–6,3, iar Mircea Diaconu aproape 7%, mai mult decît dublul minimului necesar pentru a fi parlamentar european ca independent (3%). Mai mulţi analişti au observat, şi pe bună dreptate, că – în spatele celor aproape 7% pentru Mircea Diaconu – „se ascund” cel puţin 3 procente pentru PNL (repet, foarte pe scurt, istoria candidaturii sale ca independent: în acord cu PNL, a ales această soluţie deoarece, atunci, cînd se întocmeau listele, iar el figura pe listă, era în anchetă, fiind pericolul ca lista să fie invalidată global). Cu alte cuvinte, scorul obţinut de PNL ar fi, de fapt, 18–20%, adică cel prognozat de sondaje şi dorit de liderii PNL. Şi atunci, de ce conducerea PNL a demisionat?

Mai pe larg

În mod evident, în ultimele luni Crin Antonescu şi PNL-ul au avut o schimbare radicală de politică: s-au retras din alianţa USL, Crin şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului, ulterior a renunţat la candidatura la preşedinţia României, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, în favoarea unui interimat al lui Klaus Iohannis, care revine – după cîţiva ani – în prim plan. Imediat după alegeri, Antonescu anunţă că a propus trecerea de la ALDE la PPE şi fuziunea cu PD în vederea constituirii unui puternic partid „de dreapta”. În acelaşi timp, tonul lui Crin a fost tot mai agresiv la adresa lui Victor Ponta (a se compara cu tonul din vara anului 2012!), iar PSD şi-a înăsprit tonul la adresa PNL-ului. Ce înseamnă toate acestea? Electoratul pare bulversat şi chiar este…

Tonul dur al lui Ion Iliescu la adresa lui Antonescu, la cîteva minute după închiderea urnelor, pare ciudat, nefiresc. În fond, cu peste 37%, PSD şi alianţa sa are un loc confortabil în preferinţele electoratului. Şi atunci, de ce atîta supărare? Simplu. Dacă privim procentele obţinute şi dacă admitem că, în toamnă, votul pentru preşedinte va fi preponderent politic, rezultatul ar putea arăta astfel: după primul tur, candidatul PSD ar putea lua, să zicem, 35%, candidatul de pe locul II, să zicem, 20%; în turul doi, candidatul PSD ar putea rămâne cu aceleaşi 35%, iar candidatul de pe locul al doilea ar putea prelua toate celelalte voturi. Vi se pare neverosimil? Vă reamintesc rezultatul alegerilor pentru primarul general din anul 2000: după turul I, Sorin Oprescu lua 43%, iar Traian Băsescu 17%; după turul al doilea, Oprescu a rămas cu acelaşi procent, iar Băsescu le-a luat pe toate celelalte. Reţineţi diferenţa de atunci şi potenţiala diferenţă din acest an.

Dar de ce şi-a turnat conducerea PNL atîta cenuşă în cap, deoarece o analiză atentă a distribuţiei voturilor pentru PNL şi pentru Mircea Diaconu arată o simpatie remarcabil de bună, chiar neaşteptată, pentru PNL? PNL pare a avea efectiv un procent de vot în jur de 20%, deloc rău, care-l plasează clar drept al doilea partid, în ciuda unei bulversări a electoratului său fidel. În mod evident, s-au făcut nişte discuţii de culise. Fuziunea cu PD pare certă, deşi mulţi membri PNL nu o doresc. Nici trecerea la PPE nu pare să-i încînte pe mulţi. De ce? Fără doar şi poate, PPE este cel mai puternic grup european. În acelaşi timp, PNL pare a avea un loc tot mai consolidat în ALDE, cu promisiuni că, nu peste mult timp, ar putea avea şi o funcţie foarte importantă în conducerea ALDE.

Este drept că liberalii europeni din ALDE reflectă ideologii de la dreapta la stînga, fiind – fără îndoială – cel mai pestriţ grup politic. Este însă un grup în care PNL „pică” firesc: în a doua jumătate a sec. al 19-lea, şi PNL era catalogat tot „de stînga”, fiind un partid al schimbării, al reformelor. Trecerea „la dreapta” are loc după primul război mondial, cînd conservatorii dispar, apărînd însă cele două partide noi, naţionalii lui Maniu şi ţărăniştii lui Mihalache care, după fuziune ca PNŢ, se poziţionează „la stînga” (agrarianismul era văzut ca „a treia cale”, între capitalismul occidental şi comunismul sovietic), iar PNL, automat, „la dreapta”. E bine ca PNL să treacă de colo-colo? Greu de spus. În fond, saltul făcut de PD acum cîţiva ani, de la socialişti la populari, a fost mai mare decît saltul posibil al PNL de la ALDE la PPE. Merită saltul? Păi dacă discuţiile cu uşile închise aşa arată, poate că merită.

Antonescu a renunţat sau pare a fi renunţat la toate ambiţiile sale. Ce se va întîmpla cu PNL după fuziunea cu PD? Vom asista la apariţia unui nou partid, să zicem Partidul Liberal Democrat? Sau va rămîne sigla PNL-ului intactă, cum par a sugera veteranii PNL-ului? După părerea mea, PNL – deja cu multe fuziuni în spate – este istoriceşte gîtuit sub propria greutate şi sub propriile fuziuni, încă una îl va face tot mai dependent de nou veniţii din PD şi, nu am mari îndoieli, şi de cei din PMP, ceva mai încolo. Dacă noul partid se va muta de la ALDE la PPE, va fuziona succesiv, mai întîi cu PD apoi, după 1 ianuarie 2015 [?] cu PMP, ce se va mai alege din PNL? Nu mare lucru… Sau, mai exact, va rezulta un partid care va semăna tot mai mult cu PD şi cu PMP şi tot mai puţin cu PNL-ul „tradiţional”.

Dar, la urma urmelor, de ce atîta agitaţie? Ce anticipează vînzoleala asta? După părerea mea, un singur lucru: crearea unui mare partid „de dreapta” – aşa cum am mai scris pe aici, în România de azi, „dreapta” şi „stînga” politică nu înseamnă absolut nimic, pur şi simplu PSD doreşte să fie „de stînga”, deşi este, mai degrabă, un partid latifundiar, iar celelalte partide „de dreapta”, adică de non-latifundiari. Cine va fi liderul acestui mare partid? În prima fază, probabil Klaus Iohannis, ulterior Traian Băsescu, acesta pregătindu-se pentru un mandat de premier, după 1 ianuarie 2015. Iohannis preşedinte, Băsescu premier, iată semnificaţia acestei vînzoleli din ultimele săptămîni. Nu va fi Iohannis? Nu are importanţă cine va fi preşedintele, important va fi premierul. Vorba ceea, nu contează cine e Medvedev, contează cine e Putin.

Conclusiv

Iată de ce PSD este îngrijorat şi nu fără motiv. Băsescu este răzbunător, neiertător, iar ei ştiu acest lucru. Se ştie că în spatele referendumului din vara lui 2012 s-a aflat, mai ales, PSD, dornic să-şi consolideze puterea pe fondul unui preşedinte uşor manevrabil şi relativ naiv, Crin Antonescu, maturizat însă după lovitura dată în aceeaşi vară şi în urma discuţiilor avute ulterior cu diverşi lideri politici, interni şi externi.

În interviurile din ultimele zile, Victor Ponta este vizibil îngrijorat, seninătatea sa tradiţională s-a transformat în răspunsuri tot mai crispate, zîmbetul s-a contorsionat. Recentele manevre de a-şi apropia partidul de buzunar PPDD, dar cu suficiente locuri în parlament, reflectă această crispare, care însă a stîrnit reacţia UDMR-ului, pregătit, ca şi aghiotantul de serviciu, UNPR, să schimbe barca dacă e cazul. Există precedente. PNL, dacă vor avea loc prognozatele fuziuni, se s-ar putea constitui ca „partid (unic?) de dreapta”, avînd legături tot mai vagi cu PNL-ul istoric şi mutîndu-se la populari.

Aţi observat, desigur, că România nu trimite în Parlamentul European nici un extremist, în timp ce extrema dreaptă e marea cîştigătoare în multe state occidentale precum şi, unde altundeva, în Ungaria. Politicienii cît de cît maturi din Occident vor fi prea preocupaţi de doamna Le Pen, fiica domnului Le Pen şi de alte partide din familia sa, precum Jobikk. Într-o asemenea perspectivă, cu temele bine făcute, nu se va amesteca nimeni în trebile interne româneşti, fiertura va fi locală. Românii pot pleca liniştiţi în concediu, cu un leu tot mai tare în ultimele zile şi cu perspectiva de a se apropia de un schimb mai omenesc, de 4 lei la euro, căci mai jos nu cred că se poate acum, deşi a fost posibil în 2007. Mai ţineţi minte scurta perioadă cînd leul se schimba cu 3,12 la euro, da? O ţară care nu trimite nici un extremist în Parlamentul European merită măcar un schimb valutar mai decent.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sorin Paliga: (13-6-2014 la 10:10)

    Ieri, multe posturi TV au transmis în direct mesajul lui C. P. Tăriceanu și tentativa lui de a menține un PNL pe linia „tradițională”, non-PPE. N-ar fi rău…

    După părerea mea (dar, poate, nu am toate informațiile necesare) C.P.T. nu ar fi trebuit să părăsească PNL și să dea mîna cu PSD-ul, era suficient să devină președinte al Senatului, după demisia actoricească a lui Antonescu. Poate însă să sforile s-au tras altfel…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (15-6-2014 la 00:52)

    @Sorin Paliga

    > 2007… leul se schimba cu 3,12 la euro … O ţară care nu trimite nici un extremist în Parlamentul European
    > merită măcar un schimb valutar mai decent.

    Credeţi că ratele de schimb se fixează la UE, şi pe bază de simpatii politice?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (15-6-2014 la 06:39)

    Nu, evident că nu, rata de schimb are o valoare obiectivă și alta statală, stabilită de BNR pe baza informațiilor ascunse și confidențiale, dar și la ordin politic. Cînd, în 2010, s-a trecut la măsurile dure anticriză, pe lîngă dubla reducere a salariilor a fost și căderea abruptă a cursului de la circa 3,6 la 4,5.

    Întărirea ușoară a leului din ultimele zile a fost, de altfel, anticipată din iarnă, numai că se baza pe o estimare mai optimistă a realității economice, se pare că lucrurile nu stau chiar așa de bine. Dar, vorba optimistului, totdeauna se poate și mai rău.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Sorin Paliga: (15-6-2014 la 07:28)

    Cînd vorbim însă de cursul de schimb, trebuie să vorbim și despre altă problemă: cele două tipuri de prețuri din afara zonei euro, mai exact din fostele țări comuniste (nu intră aici Suedia ori Danemarca, care vin din aceeași „lume”). Multe prețuri sînt afișate în euro și se convertesc în lei (sau coroane cehe etc.) la cursul zilei + TVA. Autoturismele, calculatoarele și toate produsele IT, serviciile de telefonie mobilă, mobila (de multe ori) etc. se exprimă în euro.

    Pe de altă parte, avem prețuri „românești” (sau „cehești”), mult sub nivelul zonei euro. De ex., un abonament lunar la transport urban costă circa 25 euro exprima la schimb valutar și la București și la Praga. La Viena, costă de cîteva ori mai mult (am uitat, de cel puțin 3-4 ori). Bun, accept că Bucureștiul nu se compară cu Viena, dar Praga se compară și în avantajul ei. Costul mîncării la magazinele gen supermarket este aproape similar însă, ceva mai mare în zona euro.

    Ca atare, după părerea mea, a rămîne în afara zonei euro mi se pare azi o prostie, în dezavantajul cetățenilor. Slovacii au avut curajul să treacă la euro și au nimerit, ghinion, chiar pe începutul crizei, au avut un șoc al creșterii prețurilor, dar acum lucrurile s-au stabilizat. Sigur, nu au nivelul de trai din Austria vecină, dar nu mai simt discrepanța colosală de prețuri așa cum am simțit-o eu zilele trecute în Slovenia.

    În sfîrșit, calculul dv. cu raportul euro/leu nu e deloc cel corect, sînteți victima cifrelor desprinse de context. Înainte de declanșarea crizei, schimbul era de circa 3,6 lei la euro, TVA-ul de 19 % (azi e 24 %), iar veniturile medii ale multor categorii sociale (eu și soția între ei) cu circa 25–35 % mai mari decît azi. Într-un răstimp scurt, de cîteva luni, cursul a ajuns la 4,5 lei/euro, veniturile au scăzut cu procentul amintit, iar TVA-ul a crescut cu 5 procente. Totodată, la multe niveluri, a continuat risipa de bani pe proiecte fie total inutile, fie de importanță secundară (despre care am mai scris): parcuri în comune, briz-briz-uri peste tot, bănci (benches, nu banks) în toate orașele țării etc.

    Păi asta e conducere coerentă, rațională, a unei țări în criză? Sigur, FMI-ul și U.E. ne laudă, pe cifre totul pare OK, numai că nu e deloc așa. Dacă România va continua să risipească bani în acest fel, este sortită să rămână perpetuu pe ultimele locuri în Europa. Nu ai cum avea nivel de trai ridicat risipind banii în acest fel.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (15-6-2014 la 10:27)

    @Sorin Paliga

    Nu am înţeles răspunsul dv.

    În articolul dv. (ultimul paragraf) eraţi de părere că România, elev cuminte al UE, ar merita din partea acesteia un curs mai bun leu/euro, ceva mai apropiat de 4.0 lei/euro.

    Deci: în ce sens este cursul actual (4.4) o nedreptate, cum aţi tras concluzia că 4.0 ar fi cursul „just” şi ce înţelegeţi printr-un „curs just”?

    P.S. Vă referiţi la un calcul făcut de mine şi pe care l-am suprimat (cu vreo 6 ore înainte de a-l fi comentat dv.!), şi anume pentru că se baza pe cifrele inflaţiei din … R. Moldova 🙂 Iar cifra de plecare – 3.12 lei/euro în 2007 – aţi furnizat-o chiar dv. Acum vorbiţi de 3.6…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (15-6-2014 la 10:53)

    Nu, am spus că, LA UN MOMENT DAT, scurt timp, cursul leu/euro a fost chiar 3,12 la euro! Cursul de bază înainte de criză a fost 3,5–3,6 lei/euro, în perioada 2006–2008 oscilînd între 3,4 și 3,7, cu acel vîrf de 3,12, evident supraevaluat.

    Nu am folosit „curs just”, mă citați incorect, am scris „de un schimb mai omenesc, de 4 lei la euro”. Păi da, cred că ar fi un curs care să țină seama de un raport nivel de trai/nivel de dezvoltare/siguranță în investiții/import‑export etc. Cam asta e grila de evaluare.

    Nu cred că aveți dreptate nici cînd considerați că azi cursurile valutare fluctuează „liber”, nu mai fluctuează liber de mult. Cînd brusc, în 2010, cursul leu/euro a coborît de la 3,6 la 4,5 nu-mi spuneți că a coborît „liber”, a coborît dirijat, la ordin de sus și s-a înscris în măsurile luate de guvernul Boc, le-am amintit. Sigur, trebuie să fie un echilibru export ~ import, o anume suportabilitate. De altfel, prognoza că leul s-ar putea întări semnificativ în acest an nu am făcut-o, evident, eu, căci nu am informații secrete, ci guvernul. Într-un an electoral, așa ceva ar fi foarte „românesc”. Cred că un curs 1 leu = 1 zlot, adică circa 4.15 lei/zloți la euro ar fi un curs rezonabil și, de altfel, cred că într-acolo se îndreaptă și BNR.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (15-6-2014 la 16:16)

    @Sorin Paliga

    Ca să nu ne împrăştiem, zic să revenim la esenţă .

    Aţi scris (reproduc pentru ca să avem în faţă):

    > [România] merită … un schimb valutar mai decent…
    > …un schimb mai omenesc, de 4 lei la euro
    > … circa 4.15 lei… la euro ar fi un curs rezonabil

    Pe ce bază credeţi că 4 sau 4.15 lei la euro ar fi decent, resp. rezonabil, dar 4.40 (cel actual) nu este? Diferenţa este de mică, sub 10%. Ce criteriu pentru „omenesc”, „rezonabil” folosiţi şi care vă asigură o precizie atât de bună, de câteva procente?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (15-6-2014 la 16:21)

    Diferența dintre 4,15 lei la euro față de 4,40 nu e chiar de colo!

    Cu un curs valutar de 4,15 lei/euro, un TVA revenit la 19–20 % și o mică ajustare de 5–10 a salariilor bugetarilor, am începe să respirăm un pic. Ia faceți un calcul. Asta ar însemna, lunar, cel puțin o sută de lei, adică 25 de euro în plus la venituri, poate ceva mai mult. Asta ar însemna benzină mai ieftină cu circa 10 %, produse alimentare mai ieftine, servicii mai ieftine…

    Nu e chiar așa simplu și puțin cum vi se pare dv. Asta ar însemna, în termeni turistici, să mai pot sta o zi-două la mare, modest, în Bulgaria, ca profesorii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (15-6-2014 la 17:55)

    @Sorin Paliga

    > Nu e chiar așa simplu și puțin cum vi se pare dv.

    Nu am spus că este puţin pentru veniturile cetăţenilor, am fost curios să aflu ce criteriu aveţi pentru un curs care să fie „decent”, „omenesc” şi „rezonabil”, criteriu care să fie suficient de precis pentru a spune că X este „decent”, etc, iar X minus 10% nu mai este „decent”.

    Dar poate că acum am înţeles mai bine : orice creştere a cursului leului este, după dv. salutară. Iar dacă ar fi

    – de ordinul lui 10%
    şi însoţită în plus de o creştere a salariilor cu 5-10%
    şi de o scădere a TVA-ului cu 20%,

    atunci „am începe să respirăm un pic”.

    Iar eu vă spun: de ce să ne oprim en si bon chemin? Să nu fim cărpănoşi: să scădem cursul nu la 4.0, ci la 3.8, TVA-ul la 8% ca în Elveţia, şi să creştem salariile cu (spuneţi dv. o cifră). Ce plus la venituri ar însemna? Nu am putea respira mai mult decât un pic?

    Dar: ca să scadă cursul euro la 4.0 sau 3.8, adică să se ieftinească euro, trebuie ca oferta de euro să crescă sau oferta de lei să scadă (altfel apare piaţa neagră, cu alt curs).

    Dar cine o să vrea să vândă euro la 4.0 sau 3.8 dacă crede că valorează mai mult? Numai BNR ar putea face asta, la ordinul guvernului. Dar atunci BNR va ajunge în scurt timp să-şi vândă toată rezerva de Euro. Iar după asta? Împrumută de la BCE? FMI?

    Ca să scadă oferta de lei, trebuie ca BNR să retragă lei de pe piaţă, dar atunci vor scădea salariile, mă tem că în primul rând ale budgetarilor.

    Cei „în drept” – BNR, (ev. BCE), Min. Fin., Min. Înv., etc. – nu acceptă să ia măsurile pe care le propuneţi (cele trei) nu din răutate ci pentru că se gândesc că ar avea consecinţe (pe termen scurt, pe termen lung) negative chiar pentru cetăţeni, că ar fi, cu alte cuvinte, cadouri otrăvite?

    Este uşor de visat „ce-ar fi dacă…”, dar lucrurile cu politica monetară nu sunt chiar aşa de simple. Dacă ar fi simple, BNR ar putea tipări bani cu nemiluita şi ar face cadou fiecărui locuitor câte 1.000 de lei în fiecare lună ca să închidă gura (aproape) tuturor cârtitorilor 😉 Sunt sigur că aţi fi dispus în acest caz să plătiţi BNR-ului costul de fabricare a două bancnote de 500 lei. Sau chiar, hai!, a 10 bancnote de 100 lei 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (15-6-2014 la 18:26)

    Faceți o analiză lungă, dar lucrurile sînt mult mai simple. Cînd s-au anunțat „tăierile” din 2010, s-a spus că vor fi „temporare”, deci a venit cumva timpul să se revină la un curs valutar „mai temperat” (sigur, nu va fi 3,70 lei la euro, cel puțin nu imediat), așadar un curs de 4,10 lei/euro, TVA de 19 % și venituri gradual mai mari ar fi logica, nu? Dv. ce credeți?

    Nu e vorba de visat, e vorba de ce au spus puternicii zilei în 2010.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (15-6-2014 la 18:56)

    Ca să fie mai clar tuturor ce au însemnat sacrificiile din 2010 pînă azi, să facem un calcul simplu, luînd ca punct de referință un produs de import de 500 euro.

    1. curs 3,6 lei/euro și TVA 19 %: 500 x 3,6 = 1800 lei + TVA 19 % – 342 lei, total 2142 lei;

    Peste cîteva luni, situația era așa:

    2. curs 4,5 lei/euro, TVA 24 %, așadar același produs costa: 500 x 4,5 = 2250, la asta + 24 % – 540 lei, total 2790 lei.

    Paralel cu asta, multe salarii s-au redus cu 25–35 % (la profesori în două etape, mai întîi minus 9 %, apoi alte minus 25 % din cele deja reduse).

    Ce ziceți? Cum ar fi fost asta în Elveția? Ce referendum făceau? Pe ce temă? Să reintroducă pedeapsa capitală prin spînzurătoare pt politicieni sau să premieze FMI-ul pt sfaturile date?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (15-6-2014 la 20:15)

    @Sorin Paliga

    Văd că justificarea pe care o daţi pentru necesitatea valorizării leului faţă de euro se schimbă cu repeziciune:

    – aţi început afirmând că merităm din partea UE un curs „mai omenesc”, „mai decent” pentru că „nu trimite[m] nici un extremist în Parlamentul European”

    – apoi că un curs mai bun este necesar pentru a adăuga 100 lei la venitul lunar

    – apoi că trebuie revenit la un curs mai bun pentru a şterge măsurile de austeritate din 2010, despre care s-a spus că sunt temporare.

    Mai urmează şi alte justificări pe care să le analizez? A moving target…

    Dar am înţeles: justificările pentru îmbunătăţirea cursului leului sunt multe. Eu am scris că măsurile care ar fi necesare acum pentru a realiza această îmbunătăţire a cursului (am menţionat două variante) nu sunt chiar aşa uşor de luat deoarece au efecte secundare de bumerang. La acesta n-aţi avut nimic de comentat. Sacrificiile din 2010 încoace nu suprimă efectele negative ale măsurilor amintite şi deci nu ştiu pentru ce le-aţi ilustrat atât de amănunţit.

    Dv. păreţi a crede că cursul leului se poate decreta, aşa cum s-a decretat tăierea salariilor la stat, a unor subvenţii, mărirea TVA, etc. Sunt lucruri complet diferite.

    P.S. Aţi vorbit de creşterea euro pe parcurs de câteva luni în cadrul măsurilor de austeritate. Iată cifrele (http://cursvalutar.dailybusiness.ro/curs-valutar?doar_grafic=1): între 1 iunie 2010 şi până la sfârşitul lui 2010 cursul euro a crescut de la 4.19 la 4.30, adică cu 2.6%. Apoi a scăzut la un minim de 4.07 (sfârşitul lui aprilie 2011). Apoi a început să crescă pâna la circa 4.40 în prima jumătate a lui 2012, un an şi jumătate după declanşarea măsurilor de austeritate. Deci creşterea cursului nu pare să fi făcut parte din măsurile de austeritate şi deci nu e sigur că puteţi cere reducerea acestuia cu argumentul că s-a promis că măsurile sunt provizorii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (16-6-2014 la 05:18)

    Justificare? De ce ar trebui aici justificare? Justificarea calculului? Sau justificarea a ce?

    Scăderea cursului a făcut, evident, parte din măsurile de austeritate și nici nu a fost ascuns acest lucru: stimularea exportului și descurajarea importului. Este cel mai simplu lucru cînd performanța economică nu este suficientă, jocul din schimbul valutar, tertip ieftin și în puterea statului contemporan.

    Dacă ați fi citit atent, ați fi observat că, în esență, nu aceste măsuri le-am criticat, ci faptul că, paralel acestor măsuri, ce făceau cei care le puneau în practică: sfidau populația nu numai cu afișatul în mașini de lux și în haine scumpe, dar vorbeau și impertinent, vulgar, mitocănește. Puneți cap la cap cărămizile acestui edificiu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Sorin Paliga: (16-6-2014 la 11:50)

    Pornisem, de fapt, vorba de la „cine conduce România”, chestiunea schimbului valutar este o altă chestiune, secundară sau nesecundară, dar este naiv să mai credem azi că schimbul valutar „fluctuează liber”. Nu mai fluctuează demult așa, iar stabilirea cursului euro/valută non-euro pt țările membre ale U.E. nu se face așa, în doru’ lelii, se discută, se negociază, ce faci cînd apar schimburi speculative, cum au fost destule în ultimele luni etc. etc.

    Cursul căzut relativ brusc după 2009 a fost o parte a plății campaniei electorale din 2009, respectiv menținerea artificială a unui curs tare și a unor prețuri bune pînă la alegeri, după aia mai vedem noi. Și am văzut…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (16-6-2014 la 21:14)

    @Sorin Paliga

    Justificare? De ce ar trebui aici justificare? Justificarea calculului? Sau justificarea a ce?

    Nu ştiu precis la ce vă referiţi. Puteţi să citaţi locul unde vorbesc de „justificare”?

    Dacă ați fi citit atent, ați fi observat că, în esență, nu aceste măsuri le-am criticat, ci faptul că, paralel acestor măsuri, ce făceau cei care le puneau în practică: sfidau populația nu numai cu afișatul în mașini de lux și în haine scumpe, dar vorbeau și impertinent, vulgar, mitocănește.

    Am recitit şi mai atent toate comentariile dv. din acest fir şi nu am dat de ceva care să semene cu ce spuneţi. Puteţi să citaţi?

    Scăderea cursului a făcut, evident, parte din măsurile de austeritate și nici nu a fost ascuns acest lucru: stimularea exportului și descurajarea importului.

    În lista măsurilor de austeritate anunţate în mai 2010 pe care am găsit-o nu figurează scăderea cursului, nici explicit, nici implicit (adică sub formă de stimulare a exporturilor şi descurajarea importurilor, sau altceva).

    Se pare deci că această măsură a fost de fapt ascunsă publicului, contrar afirmaţiei dv. Sau are alte explicaţii, de exemplu că a fost decisă ulterior, sau că se datoreşte altor cauze.

    Aveţi dreptate când spuneţi că devalorizarea leului favorizează pe exportatori în detrimentul importatorilor, inclusiv a consumatorilor de produse de inport. Mai adaug că o cale de a devaloriza leul este ca BNR să creeze cantităţi mari de RONi şi să le vândă ieftin (= cu dobândă mică).

    Pornisem, de fapt, vorba de la „cine conduce România”, chestiunea schimbului valutar este o altă chestiune, secundară sau nesecundară

    Este secundară în articolul dv., dar eu doar în legătură cu aceasta aveam o întrebare…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (17-6-2014 la 08:18)

    Sincer să fiu, nu știu de ce sînteți așa de interesat de cursul valutar, dar cert niciunde în lume nu mai avem curs „liber”.

    Evident, ca să ne referim la leu, BNR nu poate decide mîine, să zicem, un curs de 2 lei, dar poate „jongla” cu cursuri variabile în limite mici și chiar relativ mari, de 10 % sau chiar mai mult. Totul este să nu le faci brusc, peste noapte, iar BNR știe acest lucru.

    Mie cursul actual, care propune un leu ceva mai tare, mi se pare a reflecta tendința anunțată încă din iarnă, a unui leu mai tare pînă la finele acestui an. Asta însă depinde de discuțiile din aceste zile cu FMI, de performanțele economice și de alte considerente geo-politice.

    Mie îmi place, de asemenea, cînd vine dna Lagarde la București și vrea să se plimbe prin centrul istoric, se face brusc civilizație acolo, mașinile nu mai sînt parcate fiecare cum vrea, iar eu nu mai sînt nevoit să le șterg praful cu pantalonii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (17-6-2014 la 13:15)

    > nu știu de ce sînteți așa de interesat de cursul valutar

    Nu sunt interesat de cursul valutar.

    Mi-ar fi plăcut însă să răspundeţi la întrebările pe care vi le-am pus, aşa cum vi le-am pus, din primul până la ultimul meu comentariu…

    Dar dacă nu se poate… nu se poate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (17-6-2014 la 14:21)

    Ba se poate, dar reluăm deja a X-a oară chestiuni pe care le-am mai discutat aici în acum.tv. Despre măsurile din 2010 și reacțiile politicienilor am mai spus cu alte ocazii, nu aici (nici nu era asta tema, dv. ați mutat-o).

    Devalorizarea leului nu a fost anunțată de guvern, inițial, dar a fost făcută ulterior. De altfel, nici nu era nevoie să fie anunțată expressis verbis, era evident una dintre urmări. Expressis verbis a fost prognozată întărirea leului în acest an, chiar la începutul anului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Sorin Paliga: (17-6-2014 la 16:52)

    Eu cred că dv. puneți mereu întrebări în speranța că primiți răspunsul așteptat de dv.

    Eu am înțeles sau am dedus din comentariile dv. că un curs valutar într-o țară europeană contemporană curge „liber”, or eu vă spun că nu mai este așa, nu are cum fi liber, băncile naționale intervin, cel puțin în România. În Bulgaria, cursul este fix, de cînd a apărut euro, cursul a rămas absolut neschimbat, 1,96 leva la euro (fiind 1 leva nouă la 1 marcă germană). Ei au altă politică, introdusă după marea criză din anii ’90.

    Măsurile de superausteritate din 2010 s-au combinat cu devalorizarea leului în mod inevitabil, deoarece, din motive electorale, în 2009, deși economia mergea rapid în jos în contextul crizei, prețurile, salariile și cursul au rămas stabile, doar era perioada cînd PD, PSD și T.B. urlau că nu vrea Tăriceanu să mărească salariile profesorilor cu 50%, mărire absurdă și, dacă ar fi avut loc, de-a dreptul catastrofală. După ce alegerile din 2009 au ieșit „cum trebuie”, a început procesul. Nu numai că salariile profilor nu s-au mărit cu 50 %, ci s-au micșorat cu vreo 35 %, e ca în bancul cu Radio Erevan și Pobeda lui Ivan Ivanîci. Îl știți?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • ro: (17-6-2014 la 18:37)

    Dupa atitea ecouri tot nu va-nteleg punctul de vedere filozofic despre ce inseamna „liber”. Cursul de schimb este LIBER chiar daca este INFLUENTAT de participantii pe piata. Participantii incerca sa INFLUENTEZE piata pentru ca de asta participa, PIATA (adica ceilalti participanti) incearca sa faca la fel.

    Asta nu inseamna ca nu e LIBER, ca doar n-o fi vreo „Lege universala a schimbului valutar” care sa-l modifice obiectiv, si nici vreo lege care sa-l mentina la valoare fixa chiar daca Germania se hotaraste miine sa cumpere toti Leii din Romania.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (17-6-2014 la 19:25)

    „liber”, adică nu la comandă politică: băi, fii atent, anul ăsta cursul va fi stabil, că altfel o pățești. Ăsta nu e curs liber. Liber este cînd nu sînt asemenea comenzi și el fluctuează în jurul unei valori de cere ofertă, pe baza unei economii normale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (17-6-2014 la 21:26)

    @Sorin Paliga

    > Eu cred că dv. puneți mereu întrebări în speranța că primiți răspunsul așteptat de dv.

    Afirmaţie speculativă .

    > Eu am înțeles sau am dedus din comentariile dv. că un curs valutar într-o țară europeană
    > contemporană curge „liber”

    N-aveaţi de unde să înţelegeţi asta. Aţi dedus – greşit.

    Am scris:

    > Mi-ar fi plăcut însă să răspundeţi la întrebările pe care vi le-am pus, aşa cum vi le-am pus,
    > din primul până la ultimul meu comentariu… Dar dacă nu se poate… nu se poate.

    Aţi răspuns:

    >> Ba se poate, dar reluăm deja a X-a oară chestiuni pe care le-am mai discutat
    >> aici în acum.tv

    Abia acum îmi spuneţi că am mai discutat?! Eu întrebările vi le-am pus ACUM, iar dacă le-am mai discutat, ar fi trebuit să mă trimiteţi la acele răspunsuri. Sau să le citaţi aici.

    În orice caz, regret că aţi ratat iarăşi ocazia să răspundeţi la întrebări.

    Îmi permit să vă dau un sfat privitor la metodă : încercaţi să citaţi spusele interlocutorului, pentru ca să fie mai uşor de văzut dacă ceea ce aţi înţeles (sau aţi interpretat, sau îi atribuiţi) este corect. Din păcate ac. procedeu nu face parte din obiceiurile dv., deşi ar fi foarte util şi ar evita discuţii inutile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (17-6-2014 la 21:27)

    Am, e drept, multe păcate… prea multe.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ro: (18-6-2014 la 00:20)

    > „liber”, adică nu la comandă politică

    Sa-nteleg ca guvernul ar putea sa comande un curs de 100 de euro pentru 1 leu si romanii s-o duca boiereste dar nu vrea? Iar daca ar vrea ar si putea face asta?

    Cu un buget de vreo 70 miliarde euro guvernul poate influenta o economie de 280 si chiar si trebuie, ca doar de aia exista.

    Dar atunci nu exista in lume nici un curs de schimb LIBER potrivit criteriului dumneavostra, asa ca tot nu inteleg ce vreti sa spuneti, de ce asta ar fi diferit.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-6-2014 la 05:44)

    „Sa-nteleg ca guvernul ar putea sa comande un curs de 100 de euro pentru 1 leu si romanii s-o duca boiereste dar nu vrea? Iar daca ar vrea ar si putea face asta?”

    Ați înțeles greșit, evident. Citiți mai atent și reveniți.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (18-6-2014 la 06:29)

    @Sorin Paliga

    > Am, e drept, multe păcate… prea multe.

    Nu vă necăjiţi, sunteţi tânăr, ora socotelilor e încă departe 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-6-2014 la 08:31)

    Era să fie pe 15 aprilie 2007… acum e departe în urmă, deocamdată. 🙂 sau 🙁

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ro: (18-6-2014 la 12:05)

    > Ați înțeles greșit, evident. Citiți mai atent și reveniți.

    Si iar s-a revenit la argumentul suprem „esti prost si de-aia am eu dreptate”. Asa o fi, ca doar logica e grea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-6-2014 la 14:20)

    @ro

    Amice, dacă vrei să dialogăm, te prezinți, ca orice om minim civilizat. Dacă vrei să faci pe deșteptu’, cată altă țintă. Dacă ai argumente, spune-le. Dacă nu ai a spune, taci.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (18-6-2014 la 14:30)

    Mod: Interlocutorii sunt rugaţi insistent să nu se înfierbinte…

    Regulamentul este aici: http://www.acum.tv/reguli-privind-comentariile/

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-6-2014 la 06:57)

    Apropo de cursul valutar, am pus o scurtă notă la celălalt text al meu, apropo de scandalul politic din Polonia, unde e vizat și cursul valutar zlot/euro.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (25-6-2014 la 11:09)

    Mi se pare că se scapă din vedere influenţa unui fapt care aparent nu are legătură cu cursul valutar!

    Urmează alegeri prezidenţiale, şi Ponta doreşte…

    Ştiind câţi datornici sunt în Euro, nu-i poate capta ca votanţi ai săi decât dacă le reduce cursul Euro ca să plateasaca mai puţini lei, şi să-l voteze pentru acest dar.

    Nu degeaba, şi la timp, Consiliul Băncii Naţionale, s-a umplut de PSD-işti !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-6-2014 la 12:00)

    @Al. Leibovici.

    Nu m-am înfierbîntat, i-am cerut ferm, dar încă politicos, să se prezinte dacă dorește dialog. Mi se pare de un minim bun simț.

    Bag sama că nici nu s-a prezentat, nici nu a dialogat anonim, deci ori e cineva pe care îl cunosc și, de rușine, nu se prezintă sau nu are ce comenta, deoarece ceva îi lipsește, nu-i exclus puncte în IQ.

    Omul are, cred, o bănuială în ceea ce-l privește, deoarece a scris «Si iar s-a revenit la argumentul suprem “esti prost si de-aia am eu dreptate”. Asa o fi, ca doar logica e grea.» Nici nu-mi trecuse prin minte să-i consider pe cititorii mei, inclusiv pe dînsul, drept proști, ar fi insultător pt mine să cred că mă citesc proștii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • nelutiu: (29-6-2014 la 14:14)

    Domnule Paliga aveţi un articol foarte bun dar nu văd nici un vot pentru comentatori, nici pro, nici contra! Era mai indicat să ne explicaţi măcar printre rânduri ceva legat de conducerea României de către acei care au bani necontabilizaţi, n-au plătit niciodată impozite deoarece banii lor sunt folosiţi prin campaniile electorale dâmboviţene( bine că numai pentru astea şi nu pentru terorism!) deoarece valorile şi împătimiţii unor ştiinţe sunt pur şi simplu ignoraţi sau daţi afară de acei care au bani.

    În ultima perioadă serviciile secrete ale unor state puternice care au început să piardă teren, au întărit amestecul în treburile interne ale ţării noastre pentru subminarea autorităţii Statului, fie şi pentru unele declaraţii ale şefilor noştri de Stat care au lezat unele sentimente ale vecinilor, la care se adaăgă alte declaraţii sforăitoare precum Condamnarea Comunismului şi alte alea, bine că nu au declanşat anchetarea Crimelor Revoluţiei, probabil intram în război civil fără semnal.

    Vă mulţumesc domnule Sorin Paliga pentru articol şi aştept articole mai subiective,….. chiar dacă deranjează!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (29-6-2014 la 14:54)

    @nelutiu

    Vă mulțumesc pt aprecieri, totuși referința la serviciile secrete mă lasă fără replică.

    De unde știți toate acestea? Eu nu am informații din sfera asta și cred că nici dv. (dacă sînteți „în sistem”, cert nu aveți voie să comentați ceea ce știți). De asemenea, declarațiile unor politicieni de frunte ai noștri care lezează sentimentele vecinilor ține de incompetența lor și de lipsa de apreciere. La cine vă referiți, concret, și la ce declarație / declarații?

    Cît despre anchetarea „revoluției”, hm… păi ar trebui să se ancheteze pe sine, nu? Iliescu pe Iliescu? Fostul șef al SIE, Talpeș, în timpul unui interviu la Nașul s-a scăpat și a declarat că, în dec. 89, dacă securiștii nu primeau satisfacții, ar fi ieșit un război civil mai ceva ca în Iugoslavia. Interviul cu pricina a fost repede uitat și șters din aparatură, pt mine a fost însă clar cine a făcut revoluția și mi s-a confirmat ceea ce bănuiam, cine a dus luptele din fosta Iugoslavie: securiștii. Ei sînt autorii masacrelor de civili din spațiul fostei Iugoslavii, ei au distrus acea țară frumoasă și ei au creat probleme pt alte cîteva decenii de acum încolo.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.88.156.58