Între mine şi tine nimic
doar apă sărată.
Pe punte stau ochean şi compas
am hartă cu stea încifrată
şi alge miros
in mâini odgoane fac răni adânci.
Oglindă pe punte din fier şlefuit
mai joacă oval de piatră şi ochi pironit,
zâmbesc,
pe buze arse mâna trec…
pleacă dar rămâi, îţi spun,
prin valuri mă pierd,
un vânt de grozăvie catargul umflă
parâme trosnesc şi se înfundă,
în inima mea colivie ferecată
doar mierla pluteşte înecată…
să trag afară cuvânt de navigare,
să caut departe un far pe mare?
Între mine şi tine doar haina
piele moale,
să întorc pe dos,
să coasem catarge de piraţi
la jefuit de timp să fim fărtaţi?
Mai bine în cerc
tu şi eu zămisliţi
cu lapte îmbăiaţi
şi smoală lipiţi de palme şi tălpi,
în perlă rotiţi sidef şi nisip
Între mine şi tine nimic
te simt prin clepsidra cum luneci
te prind
şi aşa de mâini atârnat
cu tine peste lume plutesc,
am un regat!