caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica TV.ACUM


„I have a dream…”, 28 august 1963, subtitluri în EN şi FR

de (27-8-2013)
39 ecouri

Partea cu „I have a dream…” începe la minutul 11:35

Numai sunet: aici.

O traducere românească – nu prea reuşită – aici.

Martin Luther King Jr., 28 august 1963, cuvântare pronunţată pe treptele Memorialului închinat lui Abraham Lincoln din Washington. Transcript integral

I am happy to join with you today in what will go down in history as the greatest demonstration for freedom in the history of our nation.

Five score years ago, a great American, in whose symbolic shadow we stand today, signed the Emancipation Proclamation. This momentous decree came as a great beacon light of hope to millions of Negro slaves who had been seared in the flames of withering injustice. It came as a joyous daybreak to end the long night of their captivity.

But one hundred years later, the Negro still is not free. One hundred years later, the life of the Negro is still sadly crippled by the manacles of segregation and the chains of discrimination. One hundred years later, the Negro lives on a lonely island of poverty in the midst of a vast ocean of material prosperity. One hundred years later, the Negro is still languished in the corners of American society and finds himself an exile in his own land. And so we’ve come here today to dramatize a shameful condition.

In a sense we’ve come to our nation’s capital to cash a check. When the architects of our republic wrote the magnificent words of the Constitution and the Declaration of Independence, they were signing a promissory note to which every American was to fall heir. This note was a promise that all men, yes, black men as well as white men, would be guaranteed the „unalienable Rights” of „Life, Liberty and the pursuit of Happiness.” It is obvious today that America has defaulted on this promissory note, insofar as her citizens of color are concerned. Instead of honoring this sacred obligation, America has given the Negro people a bad check, a check which has come back marked „insufficient funds.”

But we refuse to believe that the bank of justice is bankrupt. We refuse to believe that there are insufficient funds in the great vaults of opportunity of this nation. And so, we’ve come to cash this check, a check that will give us upon demand the riches of freedom and the security of justice.

We have also come to this hallowed spot to remind America of the fierce urgency of Now. This is no time to engage in the luxury of cooling off or to take the tranquilizing drug of gradualism. Now is the time to make real the promises of democracy. Now is the time to rise from the dark and desolate valley of segregation to the sunlit path of racial justice. Now is the time to lift our nation from the quicksands of racial injustice to the solid rock of brotherhood. Now is the time to make justice a reality for all of God’s children.

It would be fatal for the nation to overlook the urgency of the moment. This sweltering summer of the Negro’s legitimate discontent will not pass until there is an invigorating autumn of freedom and equality. Nineteen sixty-three is not an end, but a beginning. And those who hope that the Negro needed to blow off steam and will now be content will have a rude awakening if the nation returns to business as usual. And there will be neither rest nor tranquility in America until the Negro is granted his citizenship rights. The whirlwinds of revolt will continue to shake the foundations of our nation until the bright day of justice emerges.

But there is something that I must say to my people, who stand on the warm threshold which leads into the palace of justice: In the process of gaining our rightful place, we must not be guilty of wrongful deeds. Let us not seek to satisfy our thirst for freedom by drinking from the cup of bitterness and hatred. We must forever conduct our struggle on the high plane of dignity and discipline. We must not allow our creative protest to degenerate into physical violence. Again and again, we must rise to the majestic heights of meeting physical force with soul force.

The marvelous new militancy which has engulfed the Negro community must not lead us to a distrust of all white people, for many of our white brothers, as evidenced by their presence here today, have come to realize that their destiny is tied up with our destiny. And they have come to realize that their freedom is inextricably bound to our freedom.

We cannot walk alone.

And as we walk, we must make the pledge that we shall always march ahead.

We cannot turn back.

There are those who are asking the devotees of civil rights, „When will you be satisfied?” We can never be satisfied as long as the Negro is the victim of the unspeakable horrors of police brutality. We can never be satisfied as long as our bodies, heavy with the fatigue of travel, cannot gain lodging in the motels of the highways and the hotels of the cities. *We cannot be satisfied as long as the negro’s basic mobility is from a smaller ghetto to a larger one. We can never be satisfied as long as our children are stripped of their self-hood and robbed of their dignity by a sign stating: „For Whites Only.”* We cannot be satisfied as long as a Negro in Mississippi cannot vote and a Negro in New York believes he has nothing for which to vote. No, no, we are not satisfied, and we will not be satisfied until „justice rolls down like waters, and righteousness like a mighty stream.”¹

I am not unmindful that some of you have come here out of great trials and tribulations. Some of you have come fresh from narrow jail cells. And some of you have come from areas where your quest — quest for freedom — left you battered by the storms of persecution and staggered by the winds of police brutality. You have been the veterans of creative suffering. Continue to work with the faith that unearned suffering is redemptive. Go back to Mississippi, go back to Alabama, go back to South Carolina, go back to Georgia, go back to Louisiana, go back to the slums and ghettos of our northern cities, knowing that somehow this situation can and will be changed.

Let us not wallow in the valley of despair, I say to you today, my friends.

And so even though we face the difficulties of today and tomorrow, I still have a dream. It is a dream deeply rooted in the American dream.

I have a dream that one day this nation will rise up and live out the true meaning of its creed: „We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal.”

I have a dream that one day on the red hills of Georgia, the sons of former slaves and the sons of former slave owners will be able to sit down together at the table of brotherhood.

I have a dream that one day even the state of Mississippi, a state sweltering with the heat of injustice, sweltering with the heat of oppression, will be transformed into an oasis of freedom and justice.

I have a dream that my four little children will one day live in a nation where they will not be judged by the color of their skin but by the content of their character.

I have a dream today!

I have a dream that one day, down in Alabama, with its vicious racists, with its governor having his lips dripping with the words of „interposition” and „nullification” — one day right there in Alabama little black boys and black girls will be able to join hands with little white boys and white girls as sisters and brothers.

I have a dream today!

I have a dream that one day every valley shall be exalted, and every hill and mountain shall be made low, the rough places will be made plain, and the crooked places will be made straight; „and the glory of the Lord shall be revealed and all flesh shall see it together.”

This is our hope, and this is the faith that I go back to the South with.

With this faith, we will be able to hew out of the mountain of despair a stone of hope. With this faith, we will be able to transform the jangling discords of our nation into a beautiful symphony of brotherhood. With this faith, we will be able to work together, to pray together, to struggle together, to go to jail together, to stand up for freedom together, knowing that we will be free one day.

And this will be the day — this will be the day when all of God’s children will be able to sing with new meaning:

    My country ‘tis of thee, sweet land of liberty, of thee I sing.
    Land where my fathers died, land of the Pilgrim’s pride,
    From every mountainside, let freedom ring!

And if America is to be a great nation, this must become true.

And so let freedom ring from the prodigious hilltops of New Hampshire.

Let freedom ring from the mighty mountains of New York.

Let freedom ring from the heightening Alleghenies of Pennsylvania.

Let freedom ring from the snow-capped Rockies of Colorado.

Let freedom ring from the curvaceous slopes of California.

But not only that:

Let freedom ring from Stone Mountain of Georgia.

Let freedom ring from Lookout Mountain of Tennessee.

Let freedom ring from every hill and molehill of Mississippi.

From every mountainside, let freedom ring.

And when this happens, when we allow freedom ring, when we let it ring from every village and every hamlet, from every state and every city, we will be able to speed up that day when all of God’s children, black men and white men, Jews and Gentiles, Protestants and Catholics, will be able to join hands and sing in the words of the old Negro spiritual:

    Free at last! Free at last!
    Thank God Almighty, we are free at last!


  • Alexandru Leibovici: (27-8-2013 la 20:47)

    Extraordinar discurs!!

    Acest discurs nu este doar o capodoperă de oratorie, ci o cerere a egalităţii în drepturi pe care MLK a justificat-o perfect prin aceea că a ancorat-o în însăşi principiile politice americane.

    Este interesant de notat că MLK cere doar tratament egal în faţa legii şi nu tratament preferenţial. Această din urmă cerere va apare câţiva ani mai târziu, după asasinarea lui.

    Tratamentul preferenţial este el însuşi o discriminare bazată pe rasă şi etnie, şi nici nu disimulează acest fapt, deoarece este numit „discriminare pozitivă (???)” sau „discriminare inversă (reverse)”. Sau disimulată sub nume nobile ca „affirmative action”, care este în fapt un sistem de cote rasiale.

  • Christina Vlad: (28-8-2013 la 12:04)

    „Această vară chinuitoare a legitimei nemulțumiri a negrilor nu va trece până când nu va veni o toamnă înviorată…” – referire la versurile lui Shakespeare „Richard al III-lea”

    Au trecut 50 de ani de atunci. Presedintele Obama va tine astazi un discurs în acelasi loc unde l-a tinut si Martin Luther King. Sunt asteptati si fostii presedinti Bill Clinton si Jimmy Carter, precum si fiica presedintelui John F. Kennedy, Caroline Kennedy si primarul Washington-ului, Vincent Gray.

    Din pacate, dupa 50 de ani rasismul înca mai este actual. Drepturile civile sunt înca o iluzie.

    „Urmele de rasism și stigmatizarea sunt arse înca adânc în societatea americană”, a declarat congresmanul John Lewis (73) la Deutsche Presse Agentur-dpa. Ultimul supravietuitor vorbitor la „Marșul spre Washington”, din 1963, simte de atunci prea multa durere și suferință în țara sa. „Unii oameni nu sunt încă cu adevărat liberi.”

    Conservatorii au distrus măsurile anti-discriminare. Sistemul de integrare în scoli se împarte în școli albe (părinți bogați) și școli negre (părinți săraci). Și de ce negrii stau pentru aceeași infracțiune cu 20 la suta mai mult în închisoare decat albii?

    Chiar Obama, a subliniat recent în termeni neobișnuiti de personal despre „diferentele rasiale”: „Există foarte puțini bărbați afro-americani din această țară, care nu au avut experienta de a fi persecutati în timp ce îsi fac cumpărăturile într-un magazin. Acest lucru este valabil și pentru mine „.

    Rata șomajului în rândul afro-americanilor este mai mare astăzi decât în ​​1963. La acel moment, rata a fost de 10 la suta, astăzi este cu 12,6 la sută.

    Nu toate datele sunt însa sumbre: din 1963 numarul studentilor s-a triplat iar proporția de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei a scăzut de la 48 la suta la 28 la suta.

    Ultimul afro-american pe care l-am cunoscut, un domn foarte atletic si placut, m-a întrebat daca am avut vreo experienta neplacuta aici în Germania.I-am raspuns ca nu. Apoi, el a început sa-mi povesteasca ce copilarie grea a avut din cauza culorii pielii sale si ca, desi se nascuse în Germania, a fost discriminat de colegii de scoala. Pe vremea aceea nu erau prea multi straini aici.

  • Alexandru Leibovici: (28-8-2013 la 14:41)

    @Christina Vlad

    > … a declarat congresmanul John Lewis …

    De declarat este ieftin, mai trebuie să fie şi adevărat…

    Dacă vă interesează subiectul şi doriţi cu adevărat să vă informaţi, spuneţi-mi şi vă dau referinţe foarte serioase. În engleză însă…

    Poate că nu chiar tot ce scrie în ziarele dv. preferate este sută la sută adevărat… în special privitor la subiecte care provoacă atâtea pasiuni…

  • Christina Vlad: (28-8-2013 la 16:36)

    Normal, domnule Leibovici, ca ma intereseaza, dar de ce credeti ca presa germana, în care eu am cea mai mare încredere, ar fi… neserioasa ?

  • Alexandru Leibovici: (28-8-2013 la 16:53)

    @Christina Vlad

    > de ce credeti ca presa germana […] ar fi… neserioasa ?

    Am recitit ce am scris şi nu văd să fi scris ceva despre presa germană în general.

    > Normal […] ca ma intereseaza

    Foarte bine. Atunci: ce fel (nu care, ci ce fel) de surse aţi considera dv. ca serioase – credibile – la tema rasismului din SUA?

    (cu privire la limba engleză nu mi-aţi răspuns)

  • Christina Vlad: (28-8-2013 la 17:32)

    „Poate că nu chiar tot ce scrie în ziarele dv. preferate este sută la sută adevărat”
    Ziarele mele preferate sunt cele în germana…cu exceptia revistei Acum 🙂

    „…şi vă dau referinţe foarte serioase.”
    Deci ale mele, logic, considerati ca sunt neserioase.

    Aveti aici una dintre surse.Un ziar foarte citit si apreciat:

    „cu privire la limba engleză nu mi-aţi răspuns”
    Daca ma voi poticni la un cuvânt în engleza, voi cere privat ajutorul dumneavoastra… 🙂

  • Alexandru Leibovici: (28-8-2013 la 18:56)

    @Christina Vlad


    Mulţumesc, dar nu era vorba să-mi precizaţi dv. din ce ziare germane v-aţi format convingerea despre problema rasismului din USA. Era vorba să vă recomand eu surse alternative prin care să luaţi cunoştinţă de opinii întrucâtva diferite şi, mai ales, de fapte.

    În ultimul meu comentariu v-am pus numai o întrebare, dar nici la aceasta n-aţi răspuns. Întrebarea era:

    > ce fel (nu care, ci ce fel) de surse aţi considera dv. ca serioase – credibile – la tema rasismului din SUA?

    Deci: aţi acorda credibilitate mai degrabă unei femei sau bărbat, tînăr sau bătrân, alb sau negru, socialist sau liberal, etc.? American, în orice caz.

    Dacă nu vă interesează, spuneţi-mi, ca să nu-mi pierd vremea.

  • Christina Vlad: (28-8-2013 la 21:21)

    Daca ma puneti sa aleg atunci o voi face: sa zicem persoanele altruiste, care se implica în viata sociala si carora oamenii din jur nu le sunt indiferenti. Si daca sunt vegetarieni, e si mai bine.

    Acum astept sursa promisa !

  • Alexandru Leibovici: (28-8-2013 la 22:35)

    @Christina Vlad

    Eu credeam că, dacă vreţi să cunoaşteţi faptele, v-ar interesa oameni oneşti şi competenţi, iar nu ce mănâncă.

    Vă recomand doi autori (nu ştiu dacă sunt vegetarieni, nici dacă sunt altruişti, dar sigur se implică în viata socială şi oamenii din jur nu le sunt indiferenţi).

    1. Thomas Sowell, economist şi sociolog

    Cărţi despre problemele minorităţilor:

    The Economics and Politics of Race, (1983)
    Ethnic America (1981)
    Affirmative Action Around the World (2004) (o am în format PDF)

    Două articole recente:

    – A Poignant Anniversary, by Thomas Sowell, Aug 27, 2013, aici

    – Who Is Racist?, by Thomas Sowell, Jul 09, 2013, aici

    Toate articolele: aici

    2. Walter E. Williams, economist

    Cărţi despre problemele minorităţilor:

    The State Against Blacks (1984)
    Race and Economics: How Much Can Be Blamed on Discrimination? (2011)

    Două articole recente:

    – Black Education Tragedy, by Walter Williams, Aug 21, 2013, aici

    – Black Self-Sabotage, by Walter Williams, July 31, 2013, aici

    Toate articolele: aici

    Dacă aveţi întrebări – de limbă sau dacă aveţi o nelămurire despre ce vrea să spună – vă stau la dispoziţie. În polemică nu vreau să intru – citiţi ce spun aceşti doi specialişti şi făceţi-vă o părere; eu nu sunt specialist.

  • Christina Vlad: (28-8-2013 la 22:56)

    Spune-mi ce manânci ca sa-ti spun ce fel de om esti ! 🙂

    Multumesc, domnule Leibovici.

  • Alexandru Leibovici: (29-8-2013 la 00:08)

    > Spune-mi ce manânci ca sa-ti spun ce fel de om esti

    Adică dacă-i onest şi competent?? Sigur nu se poare spune! Deci este irelevant, cum am spus.

  • Alex Satmareanu: (29-8-2013 la 01:08)

    Ca o nota ‘inedită’ acest discurs nu este, aproape niciodată, difuzat la televiziunile din America. Mostenitorii domnului susțin ca dețin copyright (si) pe acesta si permit utilizarea lui numai pentru sume fabuloase. De obicei se arată o poza si cineva citește textul cu voce tare. De altfel si cine a fost vorba de ridicat o statuie in onoarea lui aceeași mostenitor au pretins o suma mai mare decit costul proiectului care a fost anulat.

  • Florin Predescu: (29-8-2013 la 02:12)

    @ Christina Vlad

    Se pare ca obsesia vegetarismului va creeaza o anume durere fantoma.

    Vegetarienii imita carnea in tot felul de carnati din soia ori seitan, deci cumva involuntar viseaza de ceea ce le lipseste.

    Nu inteleg de ce sariti cu vegetarismul intr-un moment de discutii legate de un discurs istoric legat de MLK.

    In plus sunteti o mare specialista in multe domenii: gastronomie, germanistica, studii americane etc.

    Ati trait in SUA ?

    Credeti ca Germania este superioara, asa cum insinuati nu pentru prima oara.

    Se pare ca stiti mai multe despre SUA decat noi ce traim aici.

    Cat despre revista ACUM nu cred ca sunteti obligata sa o lecturati. Se pare ca exista in Dvs o anume stare viscerala ce va determina sa refuzati ideile altora.

    Eu cred ca dincolo de nickul Dvs si de masca aplicata asemenea unui „Aufkleber” ieftin va erijati intr un detinator al adevarului absolut.

    PS Sa stiti ca au mai trait si altii in Germania si mai stiu cateceva despre tara pe care o venerati, si nimeni nu va impiedica sa o faceti. Este optiunea Dvs. Cred ca v-ati gasi un loc minunat intr-un forum pe aceasta tema.

  • olivia: (29-8-2013 la 03:43)

    @Al Leibovici.
    Hai sa recapitulam; deci negri americani au fost supusi sute de ani la un tratament inuman, tinuti sclavi, nu au fost lasati sa se casatoreasca, cand faceau copii adesea erau separati de restul familiei, la fel barbatul si femeia perechi, au fost linsati, batuti si omorati fara consecinte pntru criminali, mai mult, cand au intrat in drepturi, a mai durat nu stiu cat pana cand drepturile au devenit egale cu adevarat. Eu zic ca mai putin de 20 de ani in urma, sa fiu generoasa. Normal ar fi fost ca America sa le fi dat despagubiri materiale, dar nu oricum, masiv pentru secole de asuprire si umilinta care se vor resimti inca peste multi ani. America nu le-a dat despagubiri materiale ci le-a facilitat prin acest affirmative action o intrare prin fata la institutii la care nu aveau voie pana atunci. Institutii de invatamant, locuri de munca etc Sa recupereze ceva timp pierdut. Eu zic ca nu e suficient ca America sa isi spele constiinta, dar e ceva. Si cred ca affirmative action a avut rezultate positive.

  • Wanda Lucaciu: (29-8-2013 la 06:19)


    „Affirmative action a avut rezultate positive”.

    WRONG! Majoritatea studiilor despre affirmitive action au ajuns la concluzia ca aceasta a fost in detrimentul comunitatii afro-americane. Studentii din acesta comunitate, in primul an de facultate au trebuit sa se retraga de la universitati, pentru ca nu erau pregariti la nivelul celorlati studenti. Studentii de culoare au fost pusi intr-o situatie inferioara, ceeace a contribuit la „low self esteem”. Deasemenea, affirmative action a contribuit la rasism, exact oposit de intentia pt care a fost aplicata.

    Affirmative action a fost dezastros pt African-Americans, cit si pt albi.

    In private industry affirmative action a cauzat companii sa incadreze persoane de culoare care nu erau suficient de pregatiti, in defavoarea restului de aplicanti. Repet, aceasta actiune a contribuit si mai mult la rasism.

    Affirmative action o idee stupida si cu timpul a murit.

    @”Cristina Vlad” scrieti mult si spuneti nimic. De asemenea, debitati prostii.

  • olivia: (30-8-2013 la 04:16)

    @WL cum asa doamna, ati fost in ultimul timp prin apropierea unei universitati americane? Cate femei ati vazut? Dar cati negri? Multi? putini? prea multi prea putini? Asta in comparatie desigur cu numarul acestor segmente ale populatiei care au beneficiat de affirmative action incepand din 1961. eu cred ca majoritatea femeilor si a studentilor negri reusesc destul de bine sa parcurga materialul cerut, odata intrati. ps cred ca incalcati paragraful 2/3 de regulament al acestei publicatii, in felul cum va adresati unei comentatoare ma refer la debitati prostii desigur. Eu nu as avea voie sa spun nimanui asa ceva, chiar daca o cred.

  • Christina Vlad: (30-8-2013 la 09:10)

    Cum îti bagi putin piciorul în apele oceanului-internet, cum esti înconjurat de rechinii iubitori de sânge !

    Ma asteptam sa fiu pândita si atacata ! Doar doi rechini acum ? Sunt dezamagita… Si restul ?

    Domnule Predescu, obsesia mea pentru vegetarism este din dorinta de a salva cât mai multe animale. Daca dumneavoastra nu v-ati fi nascuta om, ci porc sau bou mi-ati fi fost recunoscator acum.
    Ma simt excelent fizic consumând doar plante, iar în gradina mea sar ca o caprioara. Încercati si dumneavoastra. Veti fi mai putin agresiv.

    Am asistat la nasterea revistei ACUM si sunt aici cu mult înaintea dumneavoastra. Decid doar eu daca o voi mai citi sau nu !

    În rest…nu ma intereseaza parerea dumneavoastra.

    Doamna Lucaciu,
    „…scrieti mult si spuneti nimic. De asemenea, debitati prostii.”
    Nu mai multe decât dumneavoastra !

    Domnule Leibovici,
    cum se face ca,ori de câte ori sunt atacata de rechini, capul va este în nisip ?

  • Alexandru Leibovici: (30-8-2013 la 10:07)

    @Christina Vlad

    > Cum îti bagi putin piciorul în apele oceanului-internet, cum esti înconjurat de rechinii iubitori de sânge !

    Nu toţi sunt vegetarieni ca dv 😉

    > cum se face ca, ori de câte ori sunt atacata de rechini, capul va este în nisip?

    – asta dv. nu puteţi sti
    – nu cred că s-a încălcat regulamentul
    – „Daca v-ati fi nascuta om, ci porc sau bou…” este de gust îndoielnic…

    Aş aprecia dacă aţi rămâne aproape de subiectul articolului

  • Christina Vlad: (30-8-2013 la 10:16)

    Domnule Leibovici,nu am facut decât sa le raspund celor care nu ma lasa sa ramân „aproape de subiectul articolului”.

    Pe ei nu i-ati aprecia ?

  • Wanda Lucaciu: (30-8-2013 la 15:21)

    Doamna Olivia, Nu voi incepe o dezbatere cu dv. pe acest subiect. Va dau doua exemple, dar as avea nenumarate altele.

    Comentariul dv: „ati fost in ultimul timp prin apropierea unei universitati americane?”. Dna Olivia, am sosit in Statele Unite in 1965 si mi-am facut facultatea aici. Apoi am lucrat in invatamint pentru 27 de ani. Cred ca stiu citeva lucruri despre invatamint si affirmative action.

    Educatia in Statele Unite la majoritea scolilor publice este dazastroasa. Adaugind affirmative action, devine un monstru. Copii buni care-si vad de treaba sint avansati din an in an („no student left behind”) si apoi „aruncati” in universitati, sub un pretext eronat. South L.A. student finds a different world at UC Berkeley
    Kashawn Campbell overcame many obstacles to become a straight-A student. But his freshman year at Berkeley shook him to the core.

  • Alex Satmareanu: (30-8-2013 la 16:47)

    Articolul era la fel de adevarat daca vorbea despre un copil „alb” din Montana. In loc sa fim rasisti si sa dam vina tot pe ei, sa recunoastem ca jumătate dintre studenți, inclusiv in România, sint sub medie. Si ei se simt la fel de neputinciosi si n-are legătura cu discriminarea pozitivă sau negativa. E cel mult vorba de corelatie, nici decum de cauzalitate.

  • olivia: (30-8-2013 la 18:30)

    @WL dintr-o situatie oribila cum a fost tratamntul populatiei negre americane nimeni nu se asteapta ca sa apara o solutie perfecta care sa lucreze instantaneu. Desigur ca sunt probleme cu affirmative action, dar faptul ca stundenti care nu aveau acces la universitati mai ales de elita, au fost incurajati sa incerce mie mi se pare foarte pozitiv. Bineinteles ca unii nu au reusit, dar expunerea la un standard ridicat de invatamant, relatiile create cu o elita intelectuala au fost dupa parerea si nu nummai benefice. Nu imi dau seama daca affirmative action ar fi benifica in continuare dar imi este clar ca ceva atat de radical a trebuit sa fie implemantat ca sa incerce sa redreseze situatia. O sa mai dureze ceva pana cand diferentele academice intre albi si negri o sa de diminueze statele unite, dar se vad deja multe semne positive sper sa continue. Si nu ma refer la o scadere a niveluluiacademic al populatiei albe. Ci al elitei care pare sa fie mult mai diversa.

  • olivia: (30-8-2013 la 21:00)

    Affirmative action este un proces controversat. Pe acest site cei care au contribuit la subiect au ales din multitudinea de pareri in circulatie cele care sustin crezul personal al lor. Mai mult A Leibovici care traieste undeva in Europa s-a oferit sa explice dnei Vlad tot din Europa, exact cum sta situatia in America. very nice Ok. Am sa ofer discutiei un articol documentat din belsug, care arata beneficiile acestei actiuni pentru populatia careia ii este destinata, si implicit pentru noi toti. In orice caz, chiar ochiometric vorbind, fara articole si cercetare, imaginea americii, adica participarea la hotarile importante este mult mai colorata ca acum 50 de ani cand a inceput actiunea. Daca vorbim numai de educatia cetatenilor si tot contributia lui affirmative action este remarcabia,

  • Wanda Lucaciu: (30-8-2013 la 21:32)

    Doamna Olivia,
    Sint de acord cu anumite lucruri care le scrieti in comentariul de mai sus.
    „Rana” adinca a rasismului in SUA , nu i se poate oprii singerarea cu un leocoplast. Intradevar, affirmative action a fost pozitiva pentru studentii de culoare care meritau sa intre la facultati de primul rang si care nu ar fi fost acceptati fara ca affirmitave action sa fie aplicata. Sint f multi studenti afro-americani care au meritat si in continuare merita sa fie in universitati excelente.
    DAR, affirmitive action a fost implimentata cu ochii inchisi; daca studentul bifa casuta unde se intreba nationalitatea si rasa si el raspundea afro-american, BINGO, era acceptat. Asta a adus devantaje majore nu numai studentilor de culoare, dar si studentilor albi.
    Vreau sa va dau un exemplu de discriminare la University of Southern California.
    Pentru un timp, daca studentul care aplica sa intre la Scoala de Medicina avea un nume asociat cu religia mozaica, sau studentul era de origine asiatica, erau respinsi. Motivul? Erau prea multi evrei doctori si asiatici. Asta la mine inseamna discriminare in revers.

  • olivia: (30-8-2013 la 22:43)

    Daca vreti sa vorbiti despre discriminare in universitatile americane nu uitati catolicii care includ italienii si multi europeni din est, cum ar fi polonezii, imigratii masive in usa. Cand s-a terminat cuporcaria asta, asiaticii au fost foarte bine reprezentati in univesitatile care le dadeau voie,scoruri etc,
    la fel ca si evreii deci nu a fost nevoie pentru ei de affirmative action.

  • olivia: (30-8-2013 la 23:37)

    Nu stiu daca se mai uita cineva la Jeopardy, o emisiune concurs intrebari de cultura generala Trei participant, trebuie sa stie raspunsueilw si sa fie si rapizi la apasarea butonui. Exista si un element de risc, dar in general cine stie mai bine castiga. Acum s-a terminat campionatul adolescentilor. Finalistii toti americani desigur, unul de origine Indiana unul wasp si unul African American. Castigatorul; African American. stiu ca statitistic este nesemnificativ, nu stiu exact ce spune asta in termini istorici doar ca acum 50 de ani acest lucru nu ar fi fost posibil.

  • olivia: (31-8-2013 la 01:14)

    Iata cum va arata posibil -elita Americana in cativa ani de zile. Urmariti si interviurile cu acesti tineri cat de articulate dar modesti sunt in acelasi timp. Leonard este cel care a castigat.

  • florin predescu: (31-8-2013 la 01:16)

    Eu propun ca Doamna von Vladmann ascunsa sub nickuri si nemultumiri viscerale-repet sa devina o Maria Teresa – salvatoare a omenirii.

    De ce nu va inscrieti la sedintele lui Bivolaru, care nu e departe de Germania, undeva in Suedia, actualmente prin Ro pe la Marea Neagra.

    Eu va repet: aveti niste obsesii si ca sunteti martora sau nu de la aparitia revistei nu aduce niciun plus de valoare sau de degradare prin prezenta Dvs.

    Dupa cum se vede sunteti f curajoasa si plina de elanuri ascunsa sub masca nickului ca orice anonim internaut.

    Banuiesc ca va aflati in situatia infantila a celui ce cerseste atentie, in rest nu tin sa va intereseze opiniile mele, de altfel nu sunt decat o masca.

  • olivia: (31-8-2013 la 07:43)

    @wL citez „daca studentul bifa casuta unde se intreba nationalitatea si rasa si el raspundea afro-american, BINGO, era acceptat. Asta a adus devantaje majore nu numai studentilor de culoare, dar si studentilor albi”

    As aprecia daca ati cita o sursa serioasa si credibila care sa sustina aceasta afirmatie pe care sper ca nu ati scos-o din imaginatie. Eu nu am gasit nicaieri aceasta larghete in programele de admitere pentru African American students, adica sa bifeze ca e negru si sa fie admis. Chiar si in Universitatea din Michigan Law school unde sistemul de punctaj care avantaja studentii negri americani nu era sufficient sa spui ca esti negru si gata. Din 150 de puncte maxime 20 se dadeau pentru aceasta caractersitica. Restul erau rezultate la SAT, sau Lsat ce au ei acolo la Law school, apoi eseul de admitere, talente neobisnuite, si alte criteria nelegate de rasa. In pericol nu erau toti alibi ci aia cu scoruri mai pe muche. Pai ce ati vrea, sa redreseze fara ca cineva sa faca ceva sacrificii?

  • Christina Vlad: (31-8-2013 la 07:58)

    În cazul domnului Predescu astept interventia moderatorului.

    Omul acesta si-a întrecut limita bunului-simt ! Foloseste spatiul revistei pentru a-si descarca defularile.

  • Alexandru Leibovici: (31-8-2013 la 10:10)


    Rog onoratele doamne şi onoraţii domni comentatori să evite referinţe la persoanalitatea interlocutorului. Internetul este plin de rechini şi, deseori, cine seamănă vânt culege furtună 🙂

  • Christina Vlad: (31-8-2013 la 21:51)

    Domnule Leibovici, credeti ca Trayvon Martin ar mai fi fost astazi în viata daca culoarea pielii sale era alba ?

  • Alexandru Leibovici: (31-8-2013 la 22:37)

    > Domnule Leibovici, credeti ca Trayvon Martin ar mai fi fost astazi în viata daca culoarea pielii sale era alba ?

    Mă întrebaţi asta pentru că aţi citit din autorii pe care vi i-am recomandat? Asta sau poate asta?

  • olivia: (1-9-2013 la 12:26)

    2Cristina Vlad- sansa lui Trayvon Martin sa fi fost mort la o varsta frageda ar fi fost de doua ori mai mare ca unui tanar provenit dint-o familie originara dintr-o tara din America Centrala sau Latina si de nu stiu cate ori mai mare decat ale unui adolescent alb. Tinerii African americans sunt implicati in mult mai multe acte impotriva legii si agresive decat celelalte categorii. Cauzele sunt multiple, dar cea principala este saracia. Crescuti adesea de mame necasatorite cu multiplii copii proveniti din relatii multipe, sau crescuti de bunici cand au noroc, mame sau bunici care adesea lucreaza in doua trei locuri sa poa sa isi castige existenta dupa mine este primordial. Nu stiu ce s-a scris in presa germana, dar acest tanar trayvon, circula in loc sa fie la scoala pentru ca a fost suspendat pentru hotie, mai curand burlary care in romaneste inseamna nu ca a furat creionul colegului de banca ci ca a intrat intr-o casa si a furat de acolo. Zimmerman cu asta se ocupa, se uita dupa hoti in complexul unde locuia, ca au fost de mai multe intrari din astea ilegale. Desigur ca trayvon nu merita sa moara, sunt alte lucruri care ar fi ajutat. nu stiu ce poze ai vazut tu cum arata, da nu era un copilas chiar neajutorat. Cand o fi sarit pe Zimmerman s-a vazut ca dat tare. Ce m-a deranjat cel mai mult in acest process a fost interventia lui Obama care absolut nu avea voie sa spuna un cuvant despre acest process care inca se desfasura. Interventia lui cand a spus ca trayvon putea sa fie copilul lui a fost complet neavenita si posibil si ilegala. In legatura cu acest Thomas Sowell pe care ti-l baga pe gat AL eu sunt exprem de precauta, pareri unidimensionale, oferind cititorilor nu o imagine in complexitatea ei, calitatea unui journalism de valoare, ci parerea lui personala limitata cu care adesea nusunt de accord, exprimata si in mod categoric si extremist, de exemplul asemuindu-l pe Obama cu compatritotl tau Hitler. Cu articolul despre trayvon insa sunt de accord. take it easy sister, mai pune-ti si tu cate o intrebare, nu cadea in pacatul asta a unora ca stiu totul si ca ne pot invata si pe noi ce nu stiu ei la orice subiect. Ca e destul de penibil.

  • olivia: (1-9-2013 la 12:30)

    pardon, burglary, si in general imi place sa scot in evidenta salturile calitative extraordinare ale acestei comunitati African americans, da pentru ca vorbim de pareri bazate pe lipsa de informatie am intervenit.

  • Wanda Lucaciu: (1-9-2013 la 17:07)


    „Discutia” despre affirmative action s-a sfirsit! PUNCT.

  • Wanda Lucaciu: (1-9-2013 la 17:15)


    Doamna Olivia, nu de multe ori sint de parerea dv., dar comentariul despre Trayvon Martin adresat „Christinei Vlad” este corect. „Dna Vlad” citeste ziarele ei din Germania de parca ar fi biblia.

  • olivia: (1-9-2013 la 19:49)

    @Cristina Vlad zice „dicutia” depre affirmative action s=a sfarsit. Punct.

    says who?

  • olivia: (1-9-2013 la 19:54)

    @Wanda Lucaciu -vedeti, aici ne potrivim nici eu nu sunt de accord cu ce scrieti.

Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

Citește articolul precedent:

Cu Dumnezeu vorbesc rar; / Odată-ntr-un an, / La ceasul în care timpul se opreşte o clipă.