caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Savoir Vivre



 

La vârsta de poante

de (14-3-2010)

Fiica mea a început orele de balet la vârsta de trei ani. Abia ieșită din scutece, a sărit direct în opincuțele de balet. Primul \”tutu\” (fustița de balet) a fost alb, din tule, pe mai multe rânduri. Nor de spumă. Fundulețul încă grăsuț, coapsele durdulii, părul lung, adunat în coc, obrăjorii trandafirii, toată un zâmbet și o floare.

Așa a început totul…plăcerea, joaca ei era bucuria părinților și a bunicilor.

Au urmat ore de balet săptămânale, zeci de costume, spectacole, care mai de care mai elaborate. Pregătiri, invitații, aparate de fotografiat, camere de filmat, după-amiezi petrecute în repetiții, părinți-șoferi, telefoane, alergătură mare…

În urmă cu doi ani, pentru spectacolul de sfârșit de an, ni s-a cerut nouă, mamelor, să ne machiem odraslele, să apară mai bine pe scenă, în lumina reflectoarelor. Să vedeți atunci, femei în toată firea întrecându-se, unele pe altele, în creioane de ochi, rujuri de buze, spray-uri de păr cu sau fără sclipici. Fiecare mamă își descoperise undeva, în adâncul ființei, o latură artistică.

Prima dată a fost mai greu. De anul trecut, nu mi s-a mai cerut ajutorul; fiica mea și-a luat din cabinetul meu toate cele necesare; evident că a uitat să le returneze. De atunci mă întreabă mereu, dacă mai sunt ocazii, înainte de viitorul spectacol de balet, care ar necesita machiajul…

În Septembrie a început un nou an de balet. Fetița mea a ajuns acum la poante. O întreagă poveste. A trebuit să mergem la un magazin specializat, unde poantele sunt încercate pe fiecare picior (de catre o specialistă), și apoi ajustate. Programare necesară ! Pe lângă prețul pipărat pe care îl plătești pentru poante, mamele trebuie să contribuie și ele cu ceva…Astfel am învățat să cos elastice și panglici. Noroc cu internetul, care îți sare în ajutor la greu…E o întreagă filozofie această operațiune… cusutul. Totul e însă bine, când se termină cu bine. Am trecut și acest examen în ochii fiicei mele, care s-a declarat atât de fericită! \”Mommy, you are the best!\”

Și de ce aș vrea să îmi opresc bătaile năvalnice ale inimii, văzându-mi fetița care a ajuns pe primele ei poante?!

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Paula Drexler: (14-3-2010 la 00:00)

    *** Primele poante in balet, sint de fapt cele care lanseaza si visele spre alte poante, cele de pe scenele lumii. Virsta cind pare totul posibil. Si de ce nu ? Transmite-i tinerei balerine, ca sintem siguri, ca intr-un timp nu prea indepartat, precis ii vom citi numele pe afisele marilor companii de balet.
    Si atunci, ne vom aduce aminte cu totii, de acest mesaj, care emana atita dragoste si caldura, cum numai o mama, care-si adora pruncutii, poate scrie.

    Paula din / in Haifa

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (14-3-2010 la 00:00)

    Citind articolul mi-am amintit de o carte citita in copilarie, intitulata Mica balerina. Nu mai stiu cine era autorul, dar tin minte ca era vorba despre scoala de balet de la Moscova, in anii postbelici, si despre copilaria Galinei Ulanova,viitoarea prim-balerina. Fetitele rebegeau in internatul neincalzit si rabdau de foame, insa dansul, clipele petrecute pe scena si primele poante erau prilejul aceleiasi bucurii nemarginite. Iata ca fetita ta, Cristina, se bucura de primele poante intr-un timp mult mai luminos si mai fast. Ii doresc un parcurs la fel de glorios.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
18.208.202.194