caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Relativităţi Culturale



 

Despre Arta în Spaţiul Public

de (15-3-2010)

Dezvoltarea oraşelor, schimbările survenite în existenţa şi structura comunităţilor umane, evoluţia formelor arhitecturale, noile modalităţi de expresie artistică, generate de noile tehnici / tehnologii şi materiale, au influenţat şi au transformat, în ultimul secol, tipologia Artei Urbane / Artei în Spaţiul Public. Arta Tehnologică, Arta Temporară şi Arta Efemeră sunt câteva forme de artă actuală care se intersectează şi coabitează în Arta Urbană unde materialele inteligente şi ecologice diversifică posibilităţile de remodelare estetică a ambientului citadin.

Oraşul actual abundă în imagini pe suport concret şi efemer, realizate în tehnici tradiţionale şi noi media. Opera unică şi produsul artistic de serie, monumentul care aspiră la veşnicie şi performance-ul stradal sau evenimentul media şi proiecţiile urbane cu caracter temporar şi efemer, toate acestea fac parte din arealul artelor vizuale în oraş – interfaţa noului vizual citadin. Relaţia tradiţională arte vizuale-arhitectură, regăsibilă de-a lungul secolelor în forme de artă monumentală, comemorativă / celebrativă şi decorativă, ca sculptură, pictură murală, tapiserie, compoziţii modelate în ceramică, metal şi sticlă, îşi revendică, în a doua parte a secolului al XX lea, un nou statut prin site specific art / artă specifică unui sit – Urban Environmental Art. Lucrările din această categorie remodelează spaţiul urban într-o abordare complexă artă-urbanism. Dimensiunile estetice se ramifică în zona socialului. Locuitorul cetăţii nu rămâne doar un spectator care contemplă opera artistică. Profund relaţionat arealului artistic multidimensional al spaţiului contemporan cetăţeanul / spectatorul / trecătorul oraşului abordează o atitudine participatorie / interactivă, iar în cazul unor forme de artă precum Live Art, Land Art, performance stradal, proiecţii pe clădiri, graffiti, teatru alternativ, evenimente media, devine actant şi coautor al spectacolului artelor vizuale în oraş.

Numeroase fundaţii guvernamentale şi particulare europene şi americane au studiat, încă din a doua parte a secolului al XX lea, complexitatea acestui fenomen şi au elaborat strategii de abordare, promovare, eligibilitate şi diseminare a problematicilor legate de Artele Vizuale în Oraş / Arta în Spaţiul Public / Arta Urbană. Politicile urbanistice contemporane înseamnă planificare – viziune şi reprezintă rodul unor cercetări ştiinţifice – artistice, a unor echipe interdisciplinare, care asigură direcţiile de dezvoltare urbanistică şi conferă echilibru volumetric, ecologic oraşului, cartografiând-ul cu posibile şi necesare intervenţii de Artă în Spaţiul Public. Politicile urbanistice devin realitate doar printr-o armonizare conştientă, etică şi profesionistă între specialişti – factori de decizie, instituţii – fonduri de stat şi particulare.

Din prisma strategiilor culturale preocuparea pentru dimensiunile estetice ale oraşului, într-un discurs vizual coerent şi care să promoveze arta contemporană şi noile medium-uri artistice, îşi are începuturile, în spaţiul american încă din perioada Roosevelt. După 1970, în America, a fost dezvoltat un proiect, sub patronaj guvernamental, numit Works Progress Administration (WPA), care utiliza un procent din fondul de construcţii pentru realizarea unor lucrări de artă. Scopul declarat era ca aceste lucrări de artă să nu fie doar inserţii vizuale în peisajul urban ci Artă în Spaţiul Public / Public Art care să contribuie la crearea unui spaţiu public comunitar identitar în care să se regăsească cultura locală cu moştenirele, aspiraţiile şi simbolurile lumii actuale.

Intervenţiile de artă în spaţiul public american şi european au motivaţii comune, şi acestea ţin de integrarea în planificarea urbană a lucrărilor de artă de for public, cu focalizări evidente în diversificarea modalităţilor de expresie artistică, tehnică, prin alăturarea noilor tehnologii electronice. Alte scopuri, a căror dimensiune umanistă / culturală, constând în grija pentru cetăţean şi viaţa sa spirituală, atât de trunchiată şi contorsionată, prizonieră a mecanismului oraşului-fabrică în care trăim, le găsim evidenţiate în implicarea comunităţii, care este beneficiarul lucrării, şi în permanenta preocupare pentru redefinirea spaţiului citadin aflat într-o continuă schimbare.

În Europa ultimilor ani s-au înmulţit evenimentele de Artă în Spaţiul Public şi proiectele comune interdisciplinare de elaborare şi promovare, diseminare a practicilor artistice de Urban Art. Familiarizarea unui public larg şi a factorilor de decizie, din domeniul management-ului teritorial urbanistic şi cultural, a dus la înfiinţarea unor Fundaţii care să se implice în acest fenomen ce-şi dezvoltă rhizomatic structurile multimediale în definirea noului vizual urbanistic contemporan. Programul The Nouveaux Commanditaires, Foundation de France (1991) şi pe aceleaşi principii configurat programul Nouvi Committenti, Fondazione Adriano Oliveti (2001, Italia), sunt programe axate pe activităţi şi practici artistice interdisciplinare, multimediale legate de problematicile contemporane arte – urbanism – oraş. Politica lor este de a considera cetăţeanul / beneficiarul ca pe un comanditar iar rolul acestor organizaţii ar consta şi în medierea acestor opţiuni culturale cu proiectele artistului chemat să realizeze lucrarea.

Toate aceste fundaţii au în strategia lor, ca obiectiv fundamental, conştientizarea partenerilor, fie ei factori administrativi, sponsori sau comunităţi urbane şi public larg, de necesitatea Artei în Spaţiul Public în toate formele sale de manifestare de la concret la efemer. În acest scop sunt organizate expoziţii şi promovate proiecte educaţionale accesibile care includ vizitarea unor situri artistice specifice, conferinţe, workshop-uri în care oameni cu categorii diferite de vârstă sunt familiarizaţi cu practicile artistice contemporane, emisiuni TV şi web-uri specializate. Numeroase intervenţii artistice în spaţiul public se datorează iniţiativelor private şi programelor bazate pe voluntariat artistic şi comunitar.

Evenimentele artistice, cu caracter permanent / temporar / efemer, dedicate artelor vizuale în oraş, în România, sunt puţine şi anemic organizate. Am putea spune că este vorba de lipsă de fonduri şi de incapacitatea factorilor culturali responsabili să se implice, dar nu putem să nu remarcăm şi faptul că Arta în Spaţiul Public, demers artistic cu multiple valenţe estetice – culturale, nu beneficiază, pe cât ar fi necesar, de o argumentaţie teoretică din partea specialiştilor şi de o conştientizare, în acest sens, a tuturor celor care vieţuiesc în mediul citadin. Deasemenea manifestările care au loc nu sunt promovate de către massmedia, cu excepţia celor câteva publicaţii culturale şi a canalului TV Cultural care le menţionează. Tematica rolului artelor vizuale în cetate este vastă şi coabitează cu multe domenii ale vieţii urbane. Ea depinde de profesionalismul factorilor administrativi şi de cunoaşterea modalităţilor de expresie artistică specifice Artei Urbane de către factorii de decizie culturali. Politicile culturale adecvate, strategiile ce ar trebui să existe, nu pot fi importate automat. Este necesar un efort conjugat în echipe mixte de arthitecţi, urbanişti, peisagişti, artişti, designeri, sociologi, antropologi, scriitori, filozofi, ingineri, factori din administraţia publică locală şi administraţia culturală care să conlucreze în cadrul unei platforme de dezbateri asupra legislaţiei în domeniul Artei Urbane / Artei în Spaţiul Public, platformă care să funcţioneze şi să genereze idei, proiecte, sisteme contributive, viabile de a organiza şi monitoriza Arta în Spaţiul Public.

Bucureştiul este dezlânat urbanistic şi sărac în intervenţii de Artă în Spaţiul Public. Sunt forme de artă care lipsesc cu desăvîrşire şi mă refer la Neon / Light Art, Cinetic Art, environment mixt media, Locative Art, obiecte şi instalaţii de Artă Urbană cu caracter temporar şi Ephemeral Public Art. Şcoala de arhitectură românească este recunoscută internaţional şi avem arhitecţi şi birouri de arhitectură capabile să elaboreze proiecte şi programe urbanistice care să remodeleze ţesutul urban al oraşelor noastre. Există însă o legătură fragilă între arhitecţi şi artiştii vizuali creatori de Artă Urbană ceea ce a dus, şi din păcate se continuă, la o precară ambientare urbană cu intervenţii de Artă în Spaţiul Public.

Cooperarea şi parteneriatul, cu factorii de decizie din administraţia locală, guvernamentală, cu comisiile de urbanism şi patrimoniu, cu fundaţii de artă şi prieteni ai artelor / posibili sponsori, reprezintă pârghii, ale unui mecanism complex, care face posibilă realizarea operei de Artă Urbană / Artă în Spaţiul Public. De la alegerea proiectului la transpunerea in situ, etapele, unei lucrări de artă de for public cu caracter permanent / temporar / efemer, sunt gestionate de artist şi specialişti, factori din administraţie şi parteneri sociali.

Artiştii vizuali cunoscători ai domeniului Artă Urbană /Artă în Spaţiul Public şi ai legislaţiei şi politicilor culturale administrative specifice locale / europene trebuie să facă parte din comisiile de specialitate pentru a se evita erorile / ororile precum cele apărute în ultimii ani ca Artă în Spaţiul Public în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.

Artistul vizual se implică frecvent într-un activism cultural articulat la politicile culturale, generate de putere, cu care interacţionează şi le influenţează. Opera de artă are capacitatea de a rezista şi de a nu fi asimilată ci integrată unei culturi, foarte adesea, supusă unor presiuni colonizatoare, guvernată de factori de decizie mediocri sau supusă mai recentului tăvălug al globalizării. Politicile arhitecturale, estetice, sociale, culturale, educaţionale urbane capătă o dezvoltare coerentă numai printr-o preocupare constantă şi competentă în elaborarea unor strategii de proiectare şi realizare a unei ambientări citadine cu intervenţii artistice.

Arta în Spaţiul Public impune o planificare a spaţiilor care pot fi integrate într-un plan urbanistic de dezvoltare citadină. Relaţionarea ambientului de Artă Urbană la alte proiecte zonale poate fi făcută profesionist numai prin cooperarea mai multor factori – administraţie / parteneri şi actori sociali / posibili sponsori, oportunităţi evenimenţiale şi voluntariat vizionar artistic şi voluntariat comunitar.

Arta în Spaţiul Public reprezintă un capitol esenţial în programa de învăţământ a Catedrei de Artă Murală şi se constituie ca obiect de cercetare / creaţie teoretică şi practici artistice, temă de studiu fundamentală în cadrul Studiilor de Master – specializarea Artă Murală – Artă în Spaţiul Public în cadrul Facultăţilor şi Universităţilor de Arte din Bucureşti, Iaşi şi Cluj.

Intervenţia de Artă în Spaţiul Public cu caracter permanent / temporar / efemer joacă un rol important în scenografia citadină prin polisemantica şi multidimensionalitatea conţinută în interfaţa sa estetică, educaţională, funcţională, ca parte a mecanismului social-politic-cultural urban.

Consider ca fiind o necesitate înfiinţarea în Bucureşti şi în oraşele din România a unor Asociaţii / Fundaţii Guvernamentale / Private de Urbanism şi Artă în Spaţiul Public / Artă Urbană, în care să activeze specialişti care să monitorizeze acest domeniu.

În acest sens în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din România un grup de artişti au iniţiat constituirea Filialei Arta în Spaţiul Public a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Membrii Filialei Arta în Spaţiul Public pot fi artişti vizuali cu diferite specializări care au semnat lucrări de Artă în Spaţiul Public cu caracter permanent, temporar şi efemer. Membrii Filialei Arta în Spaţiul Public pot face parte din alte Filiale UAPR cu condiţia să-şi achite obligaţiile ce le revin prin respectarea Statutului UAPR şi a Filielei din care fac parte.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.205.93.2