caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cultura



 

Marcel Iancu – intre Bucuresti, Ein-Hod si Ierusalim

de (15-3-2010)

In dupa amiaza zilei de 10 martie, la Ierusalim, in cladirea Rabin a Universitatii Ebraice, Centrul de cercetare a iudaismului din Romania, condus de D-na Ditza Goshen, a organizat o conferinta cu subiectul \” De la Bucuresti la Ein-Hod, Marcel Iancu – Arta si Dada ca drum in viata\”.

Tinara conferentiara, Emma Azriel-Gashinski, cercetatoare si istoric de arta, s-a ambitionat, in 90 de minute, sa treaca in revista etapele din viata si creatia lui Marcel Iancu ( 1895-1984), plecind de la revista Simbolul, trecind prin Cabaret Voltaire, la Zurich, in anii primului razboi mondial, unde a fost unul dintre fondatorii miscarii Dada, amintind de scurta perioada pariziana, pentru ca apoi sa se opreasca in detaliu la perioada interbelica, cind Marcel Iancu a revenit la Bucuresti, unde a revolutionat arhitectura ( impreuna cu fratele sau, Iuliu) si a fost promotorul avangardei din Romania, in arta plastica si in publicistica ( editind, alaturi de Ion Vinea, revista Contimporanul).

Conferentiara a exemplificat in imagini schimbarile de stil ale marelui pictor, care, plecind de la o arta figurativa, influentata de impresionism, a evoluat in cadrul miscarii Dada, desprinzindu-se de tiparele clasice, de normele estetice care limitau libertatea expresiei, de academismul acceptat la inceputul secolului XX, pentru a crea un nou limbaj, cu mesaj universal. Marcel Iancu nu s-a lasat, dupa perioada Dada, atras de mirajul suprarealist adoptat de multi dintre colegii sai de la Cabaret Voltaire, in frunte cu Tristan Tzara, ci a reusit sa imbine liniile aspre cu curburi, influentat de constructivism si de cubism, intr-o paleta de culori originala, unde armonia era intrerupta de elemente ironice, expresioniste, dar care transmit o arta sinestezica si o filozofie de viata optimista, in ciuda subiectelor abordate, de multe ori dureroase.

Promotor al artei abstracte, Iancu nu abandoneaza figurativul, desenele sale pe subiectul Holocaust si Pogromul de la Bucuresti ( dupa care a emigrat, impreuna cu familia sa, spre Palestina mandatara – 1941- , stabilindu-se la Tel Aviv si infiintind colonia artistica de la Ein-Hod), sint caricaturale, dure, grotesti.

Meritul D-nei Emma Azriel-Gashinski consta in faptul ca nu s-a oprit la anii 40, ci a descris in detaliu si perioada israeliana a lui Marcel Iancu, cind pictorul a fost unul dintre liederii miscarii artistice \” Ofakim Hadashim\” – Noi Orizonturi, imprimind artei locale o originalitate de expresie, cu elemente orientale, dar si occidentale moderne, legate de evenimentele specifice istoriei zbuciumate a poporului evreu, inainte si dupa infiintarea statului Israel. Conferinta D-sale a reusit performanta dificila de a crea o imagine generala a carierei lui Marcel Iancu, atit in pictura, cit si in arhitectura, scenografie, eseistica, didactica. Iar in spatele relatarii cursive si informate, se simtea pasiunea tinerei conferentiare pentru acest mare artist. Publicul, in cea mai mare parte format din originari din Romania, a urmarit, cu interes, parcursul artistic al Lui Marcel Iancu, raminind cu gust de \” inca\”. Sper ca acest eveniment sa nu ramina izolat, iar Emma Azriel – Gashinski sa continuie cercetarea, aducindu-ne, in viitor, noi aspecte ale artei acestui titan, din pacate prea putin cunoscut in Israel, spre deosebire de Europa, unde numele lui Marcel Iancu este un punct de reper pentru cunoscatorii de arta.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Paula Drexler: (15-3-2010 la 00:00)

    *** Interesanta prelegere.
    Ar fi minunat, sa fie prezentata si celor din „provincie”, care nu ajung intotdeauna, din motive diverse, in capitala tarii, pentru a asculta conferinte. Dar, totodata, sint dornici de a-si imbogati cunostintele despre Marcel Iancu.

    Paula din / in Haifa

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.237.183.249