caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica TELEGRAMA



 

Vara culturala europeana 2007 – Romania si Olanda

de (28-5-2007)

Acesta este titlul activităţii maraton, organizată de Biroul Cultural al Primăriei Fellbach/Stuttgart, în care ţara noastră şi cea a lalelelor sunt prezentate în cele mai variate faţete ale identităţii lor culturale : muzică, literatură, arte plastice, folclor, dans, teatru, arte plastice etc.
Printre momentele de valoare oferite cu profesionalitate de şefa acestei secţii, doamna Christa Linsenmaier-Wolf – o adevărată prietenă a ţării noastre! – menţionăm seara literar-muzicală din idilicele uriaşe pivniţe ale viticultorilor din zonă, renumiţi în toată Germania.
O «sală» arhiplină – peste 150 de persoane – a făcut cunoştinţă şi a aplaudat de multe ori entuziast o suită de apreciaţi autori români sau originari din România : Nora Iuga, Eginald Schlattner, Franz Hodjak si C. D. Florescu. Moderatorul serii a fost Gerhardt Csejka (din 1986 în Germania) cunoscut critic literar, intermediar şi traducător al literaturii noastre – Eliade, Norman Manea, Cărtărescu ş. a. – în spaţiul german.
Lectura a fost ornamentată cu scurte bijuterii ornamentale muzicale din repertoriul unor mari compozitori inspiraţi de bogata paletă a folclorului nostru – Enescu, Bartok, Ligetti – oferite de doi talentţii instrumentişti ai Orchestrei Simfonice Radio a Landului Baden-Württemberg: Cristian Naş (vioară) şi Rudolf König (clarinet).
Prima prezentare a constituit-o cunoscuta şi apreciata poetă Nora Iuga, căreia i-a fost lansat nu de mult, la editura Klett-Cotta/Stuttgart, o colecţie de poeme în volumul « Gefährliche Launen »/Capricii periculoase. Ea mărturiseşte de la început, că şi-a dorit sa fie de fapt actriţă, înclinaţie ce transpare din şarmul deosebit cu care îşi recită versurile despre iubire şi viaţă cotidiană, în felul cum ştie să captiveze publicul. Răsplata nu a întârziat sa vină prin aplauzele prelungite ce i-au fost dăruite.
A continuat scriitorul Franz Hodjak, originar din Cluj, unde a fost lector la Editura Dacia, până în 1992, când s-a stabilit în Germania. Umorul lui subtil şi peripeţiile comice ale personajului principal al povestirii, Max – inspirat de o figură exotică celebră a clujului, Lulu, în timpul Revoluţiei din 1989, au fost gustate cu aplauze spontane la scenă deschisă.
A urmat o scurtă pauză, agrementată cu gulaş românesc, vinuri autohtone de excepţie şi discuţii despre cultura romană.
Partea a doua a fost deschisă de scriitorul elveţian de origine română (Timişoara) C. D. Florescu, ce a lecturat fragmente din cel de-al treilea roman al său – « Maseurul orb ». Ca şi în celelalte, subiectul este curiozitatea sa de a reîntâlni lucurile natale. În călătoriile sale prin ţară, el întâlneşte şi vede doar o lume a derizoriului şi decăzuţilor pe cele mai de jos trepte ale umanităţii: familia « de ultima speţă » a unui popa de ţară, ce râgâie mereu şi împrăştie o duhoare de usturoi, peste tot găseşte numai fete « uşoare », ce vor sa se culce cu « străinii », în speranţa unei căsătorii, iar femeile mai în vârstă, ce nu îsi mai permit aceasta, se transformă în mijlocitoare fără scrupule pentru fiicele lor. În rest, România e formată pentru el din bărbaţi beţivi, trăind toţi decrepit, ca sardelelele în cartiere de blocuri de beton friguroase.
Last but not least, Eginald Schlattner, un scriitor sui-generis, un fel de « Rousseau Vameşul » al literaturii saxone (Roşia/Sibiu) din România – primul roman, « Der geköpfte Hahn »/Cocoşul decapitat i-a apărut în 1998/editura Zsolnay-Viena, la vîrsta de 66 de ani ! Fost inginer hidrolog şi actual preot evanghelic, el prezintă fără resentimente destinul minorităţii germane din România în perioada ocupării ţării de ruşi şi impunerea « comunismului lor bolşevic » cu forţă brută. Aflăm sorta unui tînăr sas, de 16 ani, şi fragemtul citit îl urmăreşte în perioada tragică a pierderii situaţiei sociale prospere de către părinţii săi în 1948, moment când se şi îndrăgosteşte de o fată româncă, Rodica, care şi ea, la rândul ei, a îndurat aceeaşi soartă : părinţi consideraţi « burghezi » – tatăl era consilier regal. Ei fug la Bucureşti, ocazie folosită de autor pentru a descrie o Românie tolerantă şi culturală (la fel ca acum, menţionează el), căzută în mâinile unui fatum nemilos. Întâmplările deosebite trăite de tânăr şi Rodica, în vizită la nişte rude înstărite de-ale ei în capitală, stilul plin de farmec de recreare a trecutului, comicul personajelor şi o discretă auto-ironie au fost răsplătite cu aplauze entuziaste.
În încheiere, doamna Christa Linsenmaier-Wolf a mulţumit celor prezenţi pentru această reuşită seară culturală şi i-a invitat la celelalalte evenimente de calitate ale unei veri culturale române la nivel european.

Eugen Cojocaru – Stuttgart
22 mai 2007

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Timp calcinat

Într-un stop cadru Care mi-a rămas pe retină Ars în negru şi alb, Timp calcinat, Un braţ ridicat Ca un...

Închide
44.223.39.67