caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Tranzitia minoritatii rome – un esec ?

de (28-3-2010)

Problema minoritatii rome a fost, este si va fi un subiect de discutie in primul rand prin modul de integrarea si raportare a acestora in societate incat, inca de la aparitia acestora in Europa , au reprezentat un grup social aparte.

Tranzitia reprezinta un proces lent sau brusc de trecere de la o stare la alta catre un rezultat dorit. Astfel , spre deosebire de procesul de evolutie , tranzitia presupune atingerea unui obiectiv clar.

Fara indoiala Romania este una din tarile europene cu cel mai mare numar de tigani. Desi in urma recensamantului din 2002 reiese ca acestia ar reprezenta a doua minoritate etnica , dupa cea maghiara , cu un numar total de 535 250 de persoane , se estimeaza ca numarul real al romilor ar fi undeva la 1,5 milioane de locuitori , adica 6,8 % din populatia totala. Momentul aparitiei in Europa al acestui popor originar din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului nu este cunoscut cu exactitate. Se presupune ca unul dintre clanurile tigane ale castei Ksatrya a ragiputilor , ar fi emigrat catre zona araba si mai apoi catre Europa in urma unei batalii pierdute laTararori in anul 1192. Cu toate acestea , in continent tiganii au patruns prin intermediul otomanilor si al tatarilor.

In “Tiganii din Romania o minoritate in tranzitie” , Emmanuelle Pons vorbeste despre doua teorii ale inrobirii romilor , spunand ca acestia ar fi fost adusi la malul Dunarii , de catre tatari care ii luase prizonieri de razboi in urma invaziilor mongole din secolul al XIII lea . O alta teorie , prezinta tiganii drept robi ai otomanilor, intrucat reprezentau o mana de lucru ieftina si abundenta , ajutand la redresarea economica .

In urma unor cercetari , Mihail Kogalniceanu va plasa aparitia tiganilor in Moldova anului 1417 , loc din care se vor raspandi mai apoi in restul Europei. Se vor desoperi insa , doua documente ( unul din 1385 iar celalat din 1387) ce reprezentau donatii catre manastirea Vodita si Tismana , prin care se atesta deja existenta si inrobirea tiganilor in acea zona , facandu-i pe multi istorici sa estimeze aparitia tiganilor inca de la 1300.

Ajunsi in Europa , tiganii au fost in scurt timp vanati si expulzati din statele in care se aflau . Daca acest lucru se intampla in Vest , in Balcani lucrurile stateau altfel.In urma cruciadelor prin extinderea comertului , taranimea devenise in mare parte o clasa de mijloc. Cautandu-se astfel , ca si in cadrul Imperiului Otoman , o forta de munca ieftina s-a ajuns la inrobirea tiganilor.

Liberi sau nu , modul lor de trai atragea usor atentia celor din jur , traiul in corturi sau alte obiceiuri fortand autoritatile sa ia masuri . Aici pentru prima data politica isi va face simtita prezenta puternic incercand sa schimbe brusc valorile culturale , modul de viata si de gandire al minoritatii. . Astfel , in Imperiul Habsburgic in care se regasea si Transilvania la acea perioada , Maria Tereza va incerca sa duca o politica de asimilare a romilor. Incercand sa le stearga identitatea ii va numi “noii maghiari” interzicandu-le totodata traditiile si dreptul de a vorbi limba materna. Masurile nu se vor opri aici , romilor li se va interzice sa traiasca in corturi , in timp ce copiii le vor fi smulsi din sanul familiei si dati taranilor pentru a-i creste si a le schimba mentalitatea si modul de viata. Din pacate , moartea Mariei Tereza va duce repede la incetarea implementarii acestei politici de asimilare. Cu toate acestea comportamentul tiganilor , il vor convinge pe Iosif al II-lea sa emita la 12 septembrie 1782 o curicula prin care se dorea emanciparea acestei minoritati problematice a societatii. Astfel , li se va interzice : sa umble goi pe strazi , sa doarma in bordeie , iar copii romi vor fi obligati sa frecventeze scoala. Cu toate acestea , tiganii isi vor continua traiul mizer , nerespectand aceste noi “ordine” , esuand inca o politica de emancipare a acestora. Ca si in Transilvania , in Tara Romaneasca si Moldova , romii erau de altfel robi fiind in posesia taranilor , a boierilor dar si a clerului. Stapanul nu avea drept de viata asupra lor , dar ii putea pedepsi supunandu-i la torturi groaznice , precum lovirea talpilor cu nuiele pana nu mai puteau merge sau arderea cu smoala . Spre deosebire de Transilvania , in Moldova si Tara Romaneasca nu s-au dus politici vizibile de asimilare sau emancipare a romilor . S-a permis insa , in cele trei Principate si o existenta libera a tiganilor , in special a lautarilor si a celor care traiau in paduri sau munti. Casatoria intre un om liber , fie el tigan sau nu si un rob era interzisa . Daca un barbat liber se insura din nestiinta cu o femeie roaba , putea avea dreptul de a o rascumpara pe aceasta cu o suma de bani , dar daca se castorea stiind conditia acesteia erau obligati sa se desparta . Prejudecatile asupra ltiganilor existau de foarte mult timp datorate in mare modului de viata , marginalizarea sociala fiind inevitabila. Marginalizati , sau prinsi incalcand legea, unii dintre ei isi vindeau dreptul la libertate pentru a scapa de pedepse.

Lipsa unei religii comune cat si netransmiterea scrisa a istoriei si culturii au facut ca acestia sa nu devina o populatie omogena de-a lungul timpului. In 1855 sub conducerea lui Grigore Ghica in Moldova se va aboli sclavia romilor , iar in Tara Romaneasca , un an mai tarziu , sub conducerea lui Barbu Stirbei.

Desi liberi , marginalizarea romilor a continuat de-a lungul timpului , foarte putini dintre ei reusind sa se integreze cu adevarat in societate. Singura tara din blocul comunist , care ii considera pe tigani o minoritate era Iugoslavia. Ceausescu ii vedea ca o “subetnie” , cehoslovacii ii priveau doar ca pe o problema sociala in timp ce bulgarii, dorind sa ii asimileze , nu ii recunosteau etnic. Neavand un “stat mama” , romii nu au putut beneficia de anumite “atentii” pe care Ceausescu le acorda altor minoritati precum : maghiarilor , turcilor sau germanilor . Acest lucru se intampla din dorinta liderului comunist de la Bucuresti , ce urmarea o buna colaborare economico-politica cu “statele mama” ale minoritarilor . Ca urmare, relatiile comerciale dinre Romania si RFG se vor imbunatati in 1957 , atunci cand statul roman autorizeaza emigrarea germanilor.

Cu toate acestea , regimul Ceausescu va incepe un amplu program de asimilare al romilor prin integrarea acestora in agricultura , domeniu in care in 1987 regasim jumatate din numarul total al lor. In ideea interzicerii nomandismului li se vor confisca caii si carutele fiind obligati sa aiba un loc de munca ca si restul populatiei. Unele cartiere tiganesti vor fi distruse , construindu-se blocuri pentru acestia . Este doar o alta politica de tranzitie ce va esua , romii fugind in marea lor parte , creand comunitatii ad-hoc sau preferand nomandismul , alegand totodata ca ocupatie diferite furtisaguri pentru a-si asigura traiul de maine.

Dupa revolutia din decembrie 1989 , democratia le va permite romilor sa se integreze si in plan politic. Dupa ce vor sustine pentru inceput Frontul Salvarii Nationale , unii lideri vor infiinta U.D.R. ( Uniunea Democratica a Romilor din Romania ) , de-a lungul timpului aparand alte partide sin O.N.G.-uri care ii vor reprezenta. Cu toate acestea , romii nu renunta la vechile obiceiuri si traditii , avand ca autoritate suprema pe Cioaba ; tigan caldarar , fost nomand , intitulat rege al tiganilor. Specific traditiei , regele are ca insemne un costum special de ceremonie , o pipa de aur , dar si un inel , din aur bineinteles, ce are gravat o roata de fierar precum si simbolul cerului si al pamantului. In prezent dimensiunea asociativa a vietii publice a romilor este reprezentata de sectorul non-guvernamental , iar din cele cateva sute de organizatii cateva zeci pot fi considerate cu adevarat active.

Daca clasa politica a urmarit tot timpul o schimbare brusca a modului de viata al tiganilor , putem vorbi de o tranzitie esuata.

Principalul esec al tranzitiei acestei populatii consta in lipsa de educatie pe care romii au respins-o din totdeauna. Copii merg la scoala in mare parte pana la varsta de 10 ani , moment in care devin capabili de munca fizica. Altii se ocupa de la varste fragede de cersetorie , iar fetele se casatoresc inainte de a implini varsta, prin care devin persoane mature din punct de vedere juridic. Casatoriile au loc in interiorul comunitatii si nu la biserica sau primarie , multe dintre ele nefiind legalizate juridic. Dupa cum am mai spus , prejudecatile legate de romi s-au format de foarte mult timp , politicile de asimilare sau emancipare esuand intotdeauna , acestia ajungand prin a fi identificati cu o clasa sociala inferioara prin : “sarac ca un tigan” sau “jegos ca un tigan” , expresii des intalnite in vocabularul celor din jur …

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Petru CLEJ: (28-3-2010 la 00:00)

    Rog persoana care a postat precedentul ecou – altfel foarte pertinent – să se prezinte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (28-3-2010 la 00:00)

    Comentariul de mai sus imi apartine (am apasat in ordine gresita pe butoane).

    Si o corectie: am vrut sa scriu „libertate de peste un secol”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anonim: (28-3-2010 la 00:00)

    Multumiri pentru articol domnule Munteanu si primiti aprecierile mele pentru ca ati ales subiectul! Suntem in plina nevoie de ne forma o imagine despre acesti oameni. O imagine pe care, impreuna cu ei, sa o putem folosi intr-o modelare a situatiei lor. Contributii ca acest articol sunt necesare ca sa umple un mare gol.

    As avea o obiectie la urmatoarele scrise de dumneavoastra:
    < < Principalul esec al tranzitiei acestei populatii consta in lipsa de educatie pe care romii au respins-o din totdeauna.>>

    As spune ,,instructie”, pentru ca termenul ,,educatie” are si sensuri mai vechi in romaneste (inainte de a fi adoptat probabil exclusiv cel anglo-saxon): anume < < activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experientei de viată, a culturii către generatii tinere, de influentare sistematică si constientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice 2. bună crestere, bună cuviinta>>. Citat din dexonline.ro

    Dupa parerea mea, romilor la care va referiti (unei parti dintre ei, deci) le lipseste acel tip de instructie (studii) acceptat de majoritatea omenilor ca fiind indispensabil traiului intr-o societate moderna. In acelasi timp, o mare parte a romilor fara studii la care va referiti in acest pasaj, sunt, in mod paradoxal, educati. Li s-a dat o invatatura de catre familia si comunitatea in care traiesc dar care din pacate nu le este de folos, sau, mai mult, ii incurca si deruteaza, in contactul cu restul societatii. Dupa cum stiti, romii sunt pastratorii unei culturi cu repere foarte stricte, conservatoare, continand un cod moral si de comportare „romani cris”. In acest cod intra de exemplu niste norme de curatenie extrem de stricte (oricat ar de greu de crezut pentru unii dintre noi). In ce fel comunitatile de romi urmeaza sau isi permit sa urmeze regulile culturii lor este alta chestiune. Cum scriati, ei sunt organizati in subgrupe foarte diferite intre ele, avand o functie de separare ca ca in cazul castelor.

    Unii din ei sunt sub o presiune enorma a saraciei, situatie in care ar fi greu pentru orisicine sa mai poata practica niste principii bine structurate, oricare ar fi ele. Aceste din urma comunitati nu traiesc, probabil, nici macar intr-o forma de echilibru cu propriile norme. Nici nu ar avea cum.

    Paleta insa este foarte variata, penduland intre extreme ca saracie-bunastare, instructie-lipsa ei, rural-urban, ocupatii legale-ilegale etc. Daca stam sa ne gandim, din punctul acesta de vedere, orice populatie traieste intre aceste extreme. Doar dozajul da fiecareia dintre ei caracterul.

    La randul nostru, cei ce dorim o rezolvare convenabila pentru toata lumea a problemelor romilor, suntem paralizati de propria noastra ,,lipsa de educatie” (paradoxal).

    Cei care vor sa faca ceva pentru romi (de fapt pentru toti romanii, problema romilor fiind de fapt a tuturor romanilor) trebuie sa aibe o competenta solida care nu se capata din auzite ci prin urmarea unor cursuri. In lipsa acestei competente, vom continua sa ne zbatem, si unii si altii, in neputinta celui care a ramas in pana in mijlocul drumului lipsind-i ,,instructiunile de folosire si depanare”.

    Sunt si eu de parere ca tranzitia romilor a fost un esec, asa cum va intrebati (retoric). Abordarile au pendulat intre a le da numai libertatea si intre incercari de constrangere. Nu cred ca in toata aceasta perioada lunga de libertate de peste am fost copti (noi si celelalte natiuni) sa putem face fata dezideratului. De abia acum se poate vorbi despre disponibilitatea societatilor sa faca ceva eficient.

    Sper sa mai aveti dispozitia sa continuati sa scrieti despre acest subiect si sa va impartasiti experientele. Astept cu interes continuarea dumneavoastra dar, bineinteles, si articole pe orice alta tema.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lucian-Zeev Herscovici: (28-3-2010 la 00:00)

    Stimate Domnule Munteanu,
    Am citit articolul Dumneavoastra cu deosebit interes. Istoria romilor („tiganilor”) este insuficient studiata pana in prezent, iar istoria lor in Romania – si mai putin. In perioada interbelica, Nicolae Iorga stabilise o legatura cu Uniunea Intelectualilor Tigani, condusa de profesorul Lazurica, avand ca scop sa scrie istoria tiganilor din Romania, dar probabil ca rezultatele nu au fost cele scontate. Ulterior, mi se pare prin 1958-1960, un studiu despre istoria si folclorul tiganilor din Romania a aparut in revista „Studia et acta orientalia”, semnat -mi se pare – de Constantin Tanase, care decedase inaintea aparitiei studiului. Dar, spre nenorocul lui – si al temei – numarul respectiv al revistei a fost distrus, dat la retopit, intrucat in interiorul lui fusese publicat un articol referitor la politica sahului Iranului, dar Romania intorsese politica si schimbase calinera…Un exemplar pastrat din numarul respectiv era la Biblioteca Academiei, dar ca raritate, care nu trebuia servita cititorilor; l-am primit…din greseala, atunci cand am cerut intreaga colectie a revistei si…era la mijloc. Ulterior, majoritatea studiilor si articolelor au fost republicate in numarul urmator, dar cel al lui Tanase nu…Insa in prezent sunt studii interesante pe aceasta tema, ca si asupra limbii rome, dictionare, traduceri in aceasta limba, care este studiata la Universitatea din Bucuresti.
    Trebuie sa fac si cateva mentiuni. Dezrobirea tiganilor a avut loc la inceput in anul 1844. Intelectuali din acea generatie au fost fericiti; Vasile Alecsandri spunea ca a fost cea mai fericita zi din viata lui. Nu a fost o dezrobire totala; era vorba numai despre tiganii robi ai statului, cei aflati in proprietate particulara ramaneau robi, dar statul isi lua obligatia sa cumpere un numar de robi tigani in fiecare an pentru a-i elibera. Situatia celor care erau robi ai unor boieri era totusi mai buna decat a celor care erau robi ai statului sau care munceau pamantul; robii in familie erau in general servitori. In acest sens se poate vedea analiza facuta de istoricul Neagu Djuvara in cartea „Le Pays Roumain entre Orient et Occident”. De asemenea, evocarea clasica a lui Vasile Alecsandri despre prietenul lui din copilarie, „Vasile Porojan”. Dar si tragedia unui tigan care a fost vandut desi avea nevasta si un copilas, care a sfarsit prin a se sinucide pentru ca prin vanzare fusese despartit de ei, povestita de Cezar Bolliac intr-o poezie. Nu stiu daca aceste scrieri reflecta intr-adevar realitatea, dar cred ca trebuie mentionate.
    Citind cate ceva despre istoria romilor, am ajuns la o concluzie ciudata. Istoria lor este asemenatoare cu cea a evreilor. Istoria a doua popoare fara tara, care au peregrinat – de voie si de nevoie – in Europa. In ambele cazuri este vorba despre oameni diferiti, care si-au pastrat identitatea in conditii diferite. In ambele cazuri este vorba despre populatii care au dezvoltat sisteme educationale interne, deosebite de cele ale populatiei majoritare. La tigani educatia avea loc pana la 10 ani, apoi copiii erau trimisi la munca si deveneau membri ai comunitatii. La evrei acest lucru avea loc la 13 ani, iar casatoria fetelor incepand de la 12 ani. Atat romii, cat si evreii au fost expulzati din diferite tari europene, situatia fiind insa mai buna in Balcani, incepand din secolul al XVI-lea. Atat evreii (sau maranii) cat si tiganii au fost persecutati de Inchizitia spaniola. Atat evreii, cat si tiganii, au fost tratati intr-o forma speciala de patentele imparatului austriac Josef al doilea. In cazul evreilor, procesul de modernizare au avut loc in urma aparitiei miscarii de Haskala. O intrebare care se punea era: sa accepte incercarile de integrare sau nu. In ce mod au reationat tiganii este o chestiune deosebit de interesanta.
    Evolutia ulterioara a fost parte asemenatoare, parte diferita. Asemanatoare a fost tragedia, Holocaustul. De asemenea, asemenatoare au fost evolutiile comunitatilor de tigani si a comunitatilor de evrei est-europeni din Galitia, Rusia, Ungaria, Transilvania, Moldova si a evreilor orientali si nord-africani, ramasi ortodocsi-religiosi-traditionali. Dar aparitia procesului de modernizare a influentat in sensul integrarii socioculurale a evreilor, iar ulterior a condus la aparitia nationalismului evreiesc. Este procesul de modernizare al lor. In randul tiganilor, acest proces de modernizare a fost probabil mai lent. Poate ca extinderea acestui proces va duce la modernizarea lor, la integrarea lor sociala, fie ca indivizi, personala, fie in calitate de colectiv. Problema este si a atitudinii societatii fata de ei. Imi amintesc o intamplare din anul 1970, cand eram un tanar arheolog si participam la sapaturi arheologice la Drencova. Era o zona populata de oamnei de diferite neamuri. Dar toti erau…impotriva tiganilor; poate ca nu-i cunosteau suficient. O municitoare mi-a spus ca…ar vrea ca tiganii sa plece asa cum au plecat evreii, sa li se faca o tara, numai sa se duca…Mi-a facut sila, dar nu am raspuns, insa nici nu am uitat. Dar am ramas cu ideea ca, poate, un proces de modernizare asemenator cu miscarea de Haskala in randul evreilor ar putea influenta asupra tiganilor. Desigur, treptat; chiar si in randul evreilor, acest fenomen nu a reusit complet, desi a aparut inca in secolul al XVIII-lea si exista inca evrei ultrareligiosi care il resping, inclusiv in Israel. Dar un asemenea proces poate influenta. Aici putem vorbi de posibilitatea unei autoemancipari, in care rolul principal ar trebui sa fie al intectualitatii rome, ajutata de autoritati si intelectualii de alte nationalitati. Poate, un exemplu sociocultural avand in vedere asemanari ale evolutiei istorice. O integrare reala, pastrandu-se si cultura traditionala a populatiei rome, fenomen benefic atat pentru ei, cat si pentru societatea europeana.
    Cu deosebit respect,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Chris Cozea: (28-3-2010 la 00:00)

    Re: „astfel, in Imperiul Habsburgic in care se regasea si Transilvania la acea perioada, Maria Tereza va incerca sa duca o politica de asimilare a romilor. Incercand sa le stearga identitatea ii va numi “noii maghiari” interzicandu-le totodata traditiile si dreptul de a vorbi limba materna. Masurile nu se vor opri aici , romilor li se va interzice sa traiasca in corturi , in timp ce copiii le vor fi smulsi din sanul familiei si dati taranilor pentru a-i creste si a le schimba mentalitatea si modul de viata…”

    Maria Teresa a fost sfatuita de un consilier imperial sa decreteze un statut special romilor din mai multe considerente. Austriecii au folosit taranii maghiari precum ‘carne de tun’ in majoriatea razboaielor (precum nemtii au folosit soldatii romani pe frontul de est in al doilea razboi mondial). Ratiuni economice au dictatfaptul de a re-numi romii ca uj/noi maghiari si de a fi pusi sa munceasca in agricultura, mai ales in regiunile nord-estice ale Ungariei. Experimentul acesta social a esuat in mare parte, dar mitul ca Maria Tereza a fost progresiva a ramas in istorie (in mod eronat).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.221.131.67