caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

Lumea … libera

de (2-4-2007)

Traim într-o epoca în care toata lumea vrea sa fie LIBERA. Este normal sa vrem a fi liberi, liberi în gândire si actiune, toate acestea însa NU fara anumite limite si reguli, întrucât atunci devine ANARHIE, daca fiecare individ considera ca EL este unicul care are dreptate. De fapt LIBERTATEA, asa cum ar trebui s-o înteleaga toata lumea, de la mic si pâna la mare, este „posibilitatea de a actiona constient, în conditiile cunoasterii legilor de convietuire, de dezvoltare a omului, a societatilor, libertatea de a se manifesta nestingherit, dar NU netinând seama de anumite reguli de civism, legi, de împrejurarile în care ne aflam ca individ sau ca societate.

Partea negativa a „libertatii” este lipsa de supunere, de servitute, de constrângerea exercitata asupra altei persoane.
Partea pozitiva a „libertatii” este autonomia si spontaneitatea a subiectului rational, comportamentele umane voluntare fondându-se pe libertate fiind calificate a fi libere. Aceasta notiune a /libertatii/ este pe de o parte conceputa ca o valoare abstracta si normativa a actiunii umane si ca o realitate concreta si traita. Aceste doua perspective se amesteca în diferite feluri si pot provoca erori de categorii. Exista astfel numeroase confuzii posibile à propos de termenul de LIBERTATE, ca atare este foarte important de a fi prudenti si a distinge diferitele sensuri ale acestui cuvânt foarte important în zilele noastre, dupa care toata omenirea tânjeste si care se numeste LIBERTATE.

Libertatea, asa cum o vad eu, poate constitui un atribut al fiintei umane, al vointei sale, ce apartine drepturilor naturale, dar si obligatiilor fata de cei apropiati sau mai îndepartati. Chestiunea libertatii poate fi considerata ca o chestiune metafizica prin excelenta în masura în care ea priveste statutul omului în mijlocul naturii. Libertatea califica de fapt relatia omului atât ca agent al naturii, cât si al lumii fizice, relatie în special considerata în raportul sau la un determinism presupus sau real. Aceasta chestiune priveste deci particularitatea imanentei si transcendenta vointei umane în raport cu lumea. Libertatea însa, se opune în general determinismului, fatalismului si a tuturor doctrinelor care sustin teza necesitatii devenirii. Conceptul de libertate împarte foarte schematic filozofii în doua tabere: cei care creaza fundamentul actiunii si a moralei umane, precum Epicur, Descartes si Kant, si cei care neaga o oarecare transcendenta a vointei în raport cu determinismul cum ar fi sensibilitatea, precum Democrit, Spinoza si Nietzche.

Întrebarea se pune daca totul depinde de Destin, cum anumite lucruri pot ele înca sa depinde de noi? Sau natura este singura stapâna a lucrurilor, sau omul este propriul lui stapân în natura? Aceste ipoteze contradictorii în cunostintele noastre si le-a pus Kant: „Suntem noi liberi, sau suntem condusi de un destin? Se pare ca aici, natura este ascultata si ca trebuie sa existe o întelegere între cei doi factori si anume: responsabilitatea morala si actele determinate. Libertatea umana poate si trebuie sa actioneze în functie de capacitatea intelectuala, a inteligentei si a posibilitatilor circumstantiale. O definitie în sensul comun ar fi ca libertatea sa ne-o creem asa cum vrem, fara a întâlni obstacole, asa precum se comporta vagabonzii, care nu concep sa se supuna unei ordini sociale, precum mentionau Arthur Rimbaud si Jack Kerouac. În Opera CARMEN de Georges BIZET, Carmen spunea (cânta):

Distingem în viata de toate zilele mai multe feluri de libertati si anume: libertati naturale, omul având dreptul natural de a-si întrebuinta facultatile intelectuale asa cum concepe el; libertati civile, anume cele care sunt înscrise în Legi; libertatea individuala, care se refera tot la respectarea actelor legale, contrariu, suferind „rigorile legii”; libertatea cultelor sau a libertatii de constiinta, cel mai discutat si contrariat subiect la ordinea de zi, datorita mondializarii, a multiculturalismului, a traditiilor religioase si civile; libertatea de expresie, iarasi contradictorie în zilele noastre, care permite fiecarui individ sa se exprime scris sau vorbit, fara însa a prejudicia nici individul, nici institutia vizata; libertatea economica, foarte importanta si ea la ordinea zilei, datorita schimburilor comerciale mondiale, care dau multa bataie de cap conducatorilor, întrucât fraudele comerciale, traficul clandestin de marfuri interzise, în special arme si droguri, constituie „pandemia” timpurilor moderne. Libertatea de gândire, de comunicare a gândurilor si între indivizi, nu mai este o piedica în tarile în care democratia este aplicata /ad litteram/, constituie însa o mare problema în tarile unde înca exista dictatura.

Libertatea presei, a reuniunilor, libertatile sindicale, economice, a moravurilor – exista peste tot, în special în tarile în care LIBERTATEA dupa 1989 a fost „mana cereasca”, de multe ori însa, depasindu-se limitele si ma refer în special la libertatea moravurilor. De multe ori este foarte trist când citesc în ziarele virtuale din România, articole cu titluri „bombastice”, atragatoare pentru multi, ziare devenite „tabloiduri”, iar despre expresiile vulgare si obscene întâlnite în forum-uri… no comment. Aceasta fiind dovada cea mai simpla ca OMUL, individul, înca nu stie ce sa faca cu LIBERTATEA MULT DORITA. Libertate nu înseamna sa atacam omul din calea noastra, sa furam, sa falsificam, sa luam mita, sa corupem. LIBERTATEA ar trebui înteleasa în sensul bun al cuvântului – faptul ca poti circula liber pe strada fara sa-ti fie teama ca securitatea este dupa tine, sau sa nu-ti mai fie teama ca-ti intra straini în apartament, sa nu-ti mai fie teama ca grupurile de tineri vagabonzi îti dau lovitura pe la spate, lucru frecvent si în Occident, etc., etc. Aceasta este libertatea pe care cei care au trait în comunism ar trebui s-o înteleaga, dar din pacate, cum de multe ori „naravul din fire n-are lecuire”, o parte dintre cei care profita de libera circulatie si munca în tarile limitrofe, în loc sa fie corecti si bucurosi ca sunt liberi, si sa munceasca cinstit, comit aceleasi nelegiuiri si prin tarile care-i accepta, motiv pentru care România exceleaza în emisiunile de televiziune si ziarele occidentale, ceea ce nu constituie o NOTA buna pentru comunitatea europeana.

Dar, precum proverbul – „Cum e turcul si pistolul”, atâta vreme cât cei de SUS nu sunt corecti si drepti, de ce n-am face si noi ca ei.

SARBATORILE PASTILOR SA ADUCA OAMENILOR DE BUNA-CREDINTA, LINISTE SUFLETEASCA, PACE SI UNIRE ÎNTRE POPOARE.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.237.76.91