caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Divertisment



 

Funia de usturoi

de (2-12-2012)
10 ecouri

 
* Nu mânca usturoi în casa spinzuratului…

* După mintea cea de pe urmă urmează tot mintea cea de pe urmă.

* Nu poţi păcăli Timpul.

* De regulă, alegem dracul cel mai gri.

* Cu lichelele proaste nu se poate negocia (Vlad Nicolau).

* Adevărul e greu, minciuna pluteşte.

* Uneori, inteligentă te împiedica să fii deştept.

* Ştirea şi interpretarea: un ou şi un bou.

* Mediocritatea se simte bine între extreme.

* Cu bani te poţi împrumută, cu sănătate nu! (Nae Cernaianu).

* Găurile din ciorapi nu aerisesc…

* Nu poţi îndrepta pe cineva care nu doreşte.

* Diavolul nu suportă umorul.

* Din gunoiul de grajd răsar legumele cele mai bune.

* Unii erau indignaţi că la Zoo Toronto s-au adus schelete de dinozauri şi nu dinozauri vii (Liviu Marcu).

* Ne răsucim în Istorie în cerc închis.

* Umor facultativ.

* Mi-am păstrat singele rece parţial… Total ar fi fost prea de tot.

* Lăsaţi învinşilor măcar libertatea de a se da victorioşi…

* Nu înţelegerea, neînţelegerea doare.

* A fi curajos nu înseamnă a nu-ţi fi frică ci a-ţi învinge frica (Liviu Antonesei).

* Sint absenţe mai onorabile decit prezenţa.

* De ce Mediocritatea e sfinta?

* Libertatea mea de exprimare se termină unde începe a altuia.

Ecouri

  • Andrei Martin Aszodi: (10-1-2013 la 04:25)

    Asta numiti dumneavoastra umor domnule Dr. Dorel Schor?! 🙂 Mai degraba aforisme, triste si profunde care iti provoaca rasul :). Sau poate chiar aceasta e definitia umorului ?

  • Dorel Schor: (10-1-2013 la 10:58)

    Eu le numesc „ziceri”…

  • Andrei Martin Aszodi: (11-1-2013 la 07:09)

    Pentru ca vorbiti de ziceri eu le admir hohotind. Sorescu scria intr-o introducere la nuvelele lui Shalom Rabinovici (Alechem) ca la primele pagini a suras satisfacut. La urmatoarele radea cu pofta, ca mai apoi la sfarsit sa izbucneasca in plans. Dar asta e povestea povestasilor. Si culmea ca si povestile incep cu „zice-se ca … „.

    A fost odata un spital TBC la Pitesti. Si lucra acolo un doctor cu numele dumneavoastra care imbunatatea capacitatea respiratorie a … angajatilor, spunandu-le bancuri grozave. Si era tot pe acolo un contabil sef pe nume Ioan. Daca povestea va spune ceva voi continua.

  • Dorel Schor: (11-1-2013 la 10:03)

    Nu am fost in viata mea la Pitesti si nu am lucrat in reteaua anti-tbc. Dar povestea poate continua, aveti darul naratiunii.

  • Ioan: (12-1-2013 la 17:07)

    A fost si un alt Ioan dar nu era contabil ci securist. Si nu se numea Ioan ci Airinei!

  • Andrei Martin Aszodi: (13-1-2013 la 06:23)

    Ca nu ati fost niciodata la Pitesti, sincer, nu ati pierdut nimic. Maximum, acum, miezul povestirii mele. Ca de final nu scapati.

    In paranteza fie spus, mama securistului (Irina dupa cum se pare) nu are prea mult de-a face cu povestea daca din intimplare nu a avut vreo aventura cu seful (contabil). Si finalul tragic al veselei mele povesti pe care nu o veti cunoaste niciodata (din fericire pentru dumneavoastra) este ca m-am casatorit cu fata sefului contabil.

  • Dorel Schor: (13-1-2013 la 08:14)

    „Nu intelegerea, neintelegerea doare…” Acum, ca toate sunt lamurite, mai mult sau mai putin, pot sa va doresc o casnicie reusita, in ciuda sentintei: finalul tragic. Ma voi bucura daca veti comenta si viitoarele ziceri. Sanatate!

  • Wanda Lucaciu: (4-2-2013 la 17:15)

    @gicu

    Toata lumea il cunoaste si il respecta pe Dr. Schor si pe fiica lui care este o artista exceptionala.

    raspunsul dv la comentariul Dlui Andrei Martin Aszodi nu a fost publicat, pentru ca noi nu publicam comentarii care jignesc pe cititorii si contribuitorii nostrii.

  • Andrei Martin Aszodi: (5-2-2013 la 05:03)

    @Wanda

    Merci mult pentru instiintare. Sincer sa fiu ma bucur sa aflu ca exista inca un om care ma cunoaste atat de bine. Pacat ca nu are simtul umorului. Altfel l-as fi rugat pe Ga…gicu sa-mi scrie biografia.

    Daca adresa sa de mail era mai_10 mai sa cred ca este cineva din familia regala. Dar februarie_10 … Daca Stimabilul domn gicu avea curajul sa iasa singur pe strada (nume real si mail direct catre subsemnatul) i-as fi explicat pe indelete in limita in care avea interesul, curiozitatea si rabdarea sa ma asculte ca de 36 de ani sunt casatorit cu cea mai mununata femeie din lume care mi-a daruit o familie minunata si in plus imi citeste, corecteaza si inbunatateste toate scrierile mele. In consecinta, fiind un om fericit si multumit, doresc tot binele din lume tuturor amicilor, inamicilor si lui alde nea gicu.

    Merci pentru discernamantul redactiei. E dificil de a pastra nivelul ACUM dar se pare ca este posibil.

  • Stéphane Ionesco: (5-2-2013 la 13:30)

    Corectarea şi ameliorarea ultimul ecou (scriere), pare să-i fi scăpat cu totul soţiei. Mie, în tot cazul, coerenţa…



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Origami de iarnă

Caruselul cu roibii albaştri, / tropot între gheaţă şi piatră, / tinereţea o ia razna în cetate - cu părul...

Închide
3.235.243.45