Draga mea,
…eu scriu pe intuneric (mi s-a ars becul si nu am rezerva, iar magazinele care nu sunt alimentare sunt inchise), dar daca te intereseaza iti voi povesti… sunt singura de 5 zile.
Eva e cu sotul si fetita – ei au o camera blindata mica in apartament si eu nu vreau sa stau acolo… si asa dupa 10 minute nu e aer in camera aceea… asa ca sunt la mine si ma intalnesc odata la cateva ore cu vecinii de bloc cand ne repezim in jos pe scari… Nu prea circul afara ca sa nu ma apuce sirena si sa nu am unde ma ascunde – azi au fost grav raniti doi oameni care mergeau cu masina; au oprit, dar nu au reusit sa ajunga la adapost. Intre inceputul alarmei si caderea bombelor sunt 40-de secunde.
… asteptam sa treaca dar e greu… azi au fost daramate destul de multe cladiri si in Beer Sheva si la Ofakim (unde locuiesc cuscrii mei), dar mai ales la Ashkelon si Ashdod…. In aceste zile a fost alarma aproape in fiecare ora si atunci alergam pe scari cat mai jos – ca sa scapam de etajele de sus care sunt in pericol…. In primele 2 nopti nu am dormit deloc, acum a fost ceva mai rar… Din pacate nu se vede o solutie… Lumea crede ca Israelul este agresor cand de fapt ei arunca bombe tot timpul asupra populatiei civile si faptul ca sunt mai putine victime la noi, e pentru ca populatia este foarte disciplinata si sta in adaposturi (in afara de spitale si politie si cateva centre alimentare nimeni nu lucreaza), plus ca sunt instalate „scuduri” care reusesc sa apere orasele… Numai 10% din rachete au cazut – restul au fost explodate in aer de aceste scuduri… Dar asta nu inseamna ca suntem linistiti sau am scapat de pericol…
Sunt o multime de lucruri pe care nu ti le-am scris si care nici nu se pot descrie, dar daca te intereseaza iti pot spune despre nepotica mea – care la inceput plangea isteric auzind sirena… pentru ca o smulgeau de la joaca si se repezeau cu ea in adapost… acolo ii puneau melodii vesele si desene animate la tv – si se calma- acum, dupa 5 zile – cand aude alarma – ridica mainile sa fie luata in brate si asteapta programul „inveselitor” – mi se pare groaznic ca in secolul nostru copiii sa trebuiasca sa creasca cu spaima. Ea e inca mica si nu realizeaza… dar cei putin mai mari? Ufff…
Dar cred ca lucrul extraordinar de frumos (daca se poate numi asa) este modul fantastic de atent – logic – grijuliu – cu care armata indruma si organizeaza totul. Toate adaposturile publice au fost deschise si aprovizionate cu apa minerala si biscuiti… S-a dat dispozitie ca toate blocurile sa aiba intrarea deschisa (acolo unde este interfon si e incuiat).
Actorii de comedie – cantaretii au venit in sud si trec prin adaposturile mai mari ca sa distraga atentia celor de acolo.
Centrele comerciale s-au inchis in afara de alimentarele de cartier care au adaposturi. Marile magazine de alimente trimit acasa la comanda prin internet – orice doresti- la preturi foarte reduse si fara plata transportului (asa ne-am aprovizionat si eu si copiii).
Televiziunea a deschis canale speciale pentru copii – dupa varste – plus un canal numai cu muzica relaxanta care e difuzata si la radio…
S-au deschis o multime de linii de telefon cu apel gratuit pentru cei care au nevoie de incurajare- sfaturi pentru copii – informatii.
In fine, sper sa se termine si sa scapam cu bine. Ok, te las. Iti mai scriu maine …. sa ai o seara placuta.
Te imbratisam
http://www.baabel.ro/index.php/ultima-ora/122-fragmente-dintr-un-mail-trimis-de-la-beer-sheva-in-18-nov-2012