caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Perspective spirituale



 

Festivalul „Şalom Ierusalim” din Bucureşti – un mare succes

de (23-9-2012)

Nu exagerez cu nimic dacă voi spune că la prima ediţie a Festivalului „Şalom Ierusalim şi Tişrei” de la Bucureşti – a fost denumirea oficială, desfăşurându-se în luna Tişrei a marilor sărbători de toamnă – lumea s-a călcat în picioare.

Afişul Festivalului „Şalom ierusalim” de la Bucureşti

De dimineaţa până seara târziu, un puhoi continu de vizitatori a inundat parcul din faţa magazinului „Unirea” din centrul capitalei. Şi dacă aş fi credincioasă, aş spune că şi Dumnezeu a ţinut cu organizatorii (Federaţia Comunităţii Evreieşti din România, Comunitatea Bucureşti dar şi comunităţi din provincie, Joint, JCC şi numeroşi sponsori), ajutaţi de mulţi, mulţi voluntari, aducând o vreme minunată.

A fost o zi însorită de început de toamnă, numai bună să faci o plimbare, să te opreşti pe la multitudinea de corturi, să guşti şi să înveţi să găteşti mâncăruri tradiţionale evreieşti, să deguşti un vin de la crama Rotenberg (nu, nimeni nu mi-a plătit reclama), să-ţi cumperi suveniruri. Copiii au avut paradisul lor unde au putut să se joace, să vadă cum trăiesc copiii din Ierusalim, să-şi facă măşti… Dar mai importantă decât hrana fizică a fost cea spirituală. Îi aşteptau pe vizitatori o expoziţie de fotografii despre Ierusalim, cărţi ale scriitorilor evrei şi israelieni, reviste, pliante şi unul dintre cele mai atractive „artefacte”, în cadrul expoziţiei “Locuri Sfinte la Festivalul Şalom Ierusalim” – o imitaţie a Kotel-ului, faimosul Zid al Plângerii. Ca şi la Ierusalim şi aici vizitatorii puteau să introducă printre cărărmizile din carton bileţele cu dorinţele lor, cu promisiunea că ele vor fi trimizse la Ierusalim şi introduse cu adevărat printre cărămizile Zidului.

Apoi a fost cortul „Bereşit” cu prelegeri despre istoria Ierusalimului şi a evreilor, abordate din multe puncte de vedere, inclusiv sau în primul rând ca oraş simbol al celor trei religii monoteiste. Academicieni, profesori universitari, rabini şi preoţi ortodocşi au vorbit despre ce reprezintă pentru ei Ierusalimul. Dar discuţiile au avut şi o continuare mai puţin… formală. L-am văzut, de pildă, pe rabinul Bucureştiului, Rafael Shaffer, înconjurat de un grup numeros de persoane şi chiar dacă nu m-am oprit să-l ascult, sunt convinsă că dădea lămuriri legate de religia mozaică şi simbolurile marilor sărbători. Şi ca o încoronare a întregii zile – pe scena ridicată în mijlocul parcului s-au perindat artişti români şi evrei, formaţii ale ruşilor lipoveni, aromânilor sau grecilor, spectacole ale orchestrelor klezmer din România şi multe altele. Eu am asistat la un minunat concert interpretat de trei cantori – român, israelian şi rus -, aplaudaţi frenetic de cei ce asistau. Meritau din plin cu vocile lor de cântăreţi de operă! Seara urma să apară actriţa Maia Morgenstern şi muzicianul Radu Captari într-un recital care se intitula „Yiddish Experience”.

Şi aici nu am epuizat toate manifestările şi, în fond, nici nu are importanţă. Important este ceea ce am scris la început, că lumea s-a călcat în picioare, că era înghesuială în faţa aproape tuturor corturilor. În jurul meu am auzit vorbindu-se şi în ivrit. Dar cei mai mulţi au fost românii, cu copii, cu căţei (fără purcei bineînţeles), tineri şi vârstnici. Au venit, curioşi să vadă ce e aici, poate că în viaţa lor nu au întâlnit vreun evreu, despre Israel sau Ierusalim au auzit cu siguranţă dar poate că nu au făcut legătura dintre acest oraş sfânt pentru credinţa lor şi evreii. Au fost prietenoşi, interesaţi, au apaludat „Ierusalimul de aur” şi „Hava naghila”, s-a văzut că se simţeau bine în această atmosferă a culturii şi obiceiurilor evreieşti.

În lumea noastră de astăzi în care antisemitismul îşi scoate din nou capul în atâtea ţări, Festivalul “Şalom Ierusalim” este cred, un foarte bun mijloc de a i te opune, prin cunoaştere, de a aduce oamenii mai aproape de adevăr.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
23.20.245.192