caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

… din Romania (2)

de (11-12-2006)

– Istoria PALATULUI CERCULUI MILITAR DIN BUCURESTI începe la 15 Decembrie 1876, când ofiterii din garnizoana Bucuresti au decis constructia si stabilirea statutului de functionare al magistralului edificiu, în scopul strângerii legaturilor de camaraderie, atât între ofiterii activi, cât si cei în rezerva, precum si a membrilor de familie.
Arhitectul român Dimitrie MAIMAROLU a executat proiectul acestei cladiri în stil neoclasic francez, cladire a carei constructii a început în 1912, lucrariile fiind întrerupte în perioada celui de al doilea razboi mondial, fiind finalizata în anul 1923.

Fondurile pentru realizarea acestei minunate constructii arhitectonice, au fost realizate prin donatii, subscriptii, cotizatii ale ofiterilor care au constituit 80% din contributii, la care s-au adaugat subventii de stat si împrumuturi rambursabile. Spatiul interior cuprinde 10 sali mari cu elemente arhitectonice clasice, ornamentate cu stucaturi, basoreliefuri, elemente decorative de mare rafinament, opere de arta si mobilier de mare valoare, tapiterie de catifea purpurie.

Salile principate sunt: SALA DE MARMURA, în stil clasic, SALA MAURA, în prelungirea Salii de marmura, distingându-se cu virtuti arhitectonice specifice, peretii îmbracati în lambriuri din lemn de calitate, cu discrete motive ornamentale. Plafonul, alcatuit din casete, decorat cu motive florale stilizate si suflate cu foita de aur. SALA BIZANTINA, conceptie în stil bizantin, armonizata cu elemente specifice artei traditionale românesti, dominata de un sir de arcade care sustin un plafon casetat, arcade ce se sprijina la rândul lor pe un sir de coloane înnobilate cu frize din stucatura aurita. În interiorul arcadelor romane sunt fresce murale reprezentând imaginile unor conducatori ai României independente si unele momente de referinta din Istoria poporului român. SALA GOTICA – reprezinta o ambianta arhitecturala a /evului îndepartat/ caracterizata prin arcuri frânte în ogive si prin candelabrele simple, cu o pardoseala în desen gotic bavarez. SALA NORVEGIANA – sugereaza atmosfera specifica Nordului Europei, cu candelabre în forma unor corabii ale vikingilor, plafon din lemn cu grinzi terminate în console, reprezentând chipuri de animale fantastice, inspirate tot din mitologia Nordului, dând impresia de vechi interioare nordice.

În afara de aceste sali specifice, exista o Sala de spectacole teatrale, cinema, Galeria artelor, Sala Oglinzilor, Sala Eroilor, precum si alte spatii adiacente, pline de eleganta mobilierului, al draperiilor de catifea purpurie, cu aplicatii de fir aurit, care ne creaza imaginea unui adevarat palat.

Dupa anul 1945 s-a schimbat si nomenclatura acestui edificiu, devenind CASA ARMATEI.

Diverse constructii impozabile din Bucurestiul antebelic:
– Casa ASSAN, ce se afla în Piata Lahovary, construita în 1914 de arhitectul I.D. BERINDEI, devenita dupa 1945 – Casa oamenilor de stiinta.
– Casa scriitorilor – fosta Monteoru, din Cal. Victoriei 113, construita de Arh. Ion Mincu în ultimii ani ai secolului XIX.
– Biserica Curtea Veche, fosta capela a Palatului Domnesc, situata pe Str. Carol (ulterior 30 Decembrie), construita în jumatatea secolului XVI în vremea Domnitorului Mircea Ciobanul.
– Clopotnita din Dealul Patriarhiei, construita sub domnia lui Constantin Brâncoveanu în anul 1698, iar Biserica Patriarhiei, construita sub domnia lui Serban Basarab-Cîrnul, între 1654-1658.
– Biserica Sfintii Apostoli din strada cu acelasi nume, construita sub Matei Basarab în prima jumatate a secolului XVII.
– Biserica Mânastirii Cotroceni, din Bd.Cotroceni, zidita în 1678, ctitorie a Voevodului Serban Cantacuzino.
– Biserica Doamnei, din Str.Doamnei nr.1, ctitoria Doamnei Maria în anul 1683, sotia Voevodului Serban Cantacuzino.
– Biserica Coltea precum si Spitalul Coltea, ctitorii ale Voevodului Mihai Cantacuzino spre anul 1695.
– Biserica Mânastirii Antim, din strada cu acelasi nume, nr.29, constructia Mitropolitului Antim Ivireanul, între anii 1714-1715.
– Biserica Kretzulescu din Calea Victoriei 47, de lânga Palatul Regal, ctitoria vornicului Iordache Cretzulescu din anul 1722.
– Biserica Stavropoleos din Str.Postei, în spatele Palatului Postei, respectiv Str.Postei nr.6, ctitorie a calugarului IOANICHIE, mitropolit al Stavropolei, între anii 1724-1730, restaurata de arh.Ion Mincu în 1899.
– Biserica Sf. Elefterie Vechi, zidita în timpul domniei lui Mihai Racovita (1741-1744), restaurata de arh. Stefan Bals în 1934.
(Va urma)

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.119.26