caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

Periplul romilor prin urbea franceză

de (12-8-2012)
3 ecouri

După ce a fost „săpunit” de către opoziţia de stânga pentru lipsa de omenie faţă de emigraţia romă în Franţa, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi-a găsit emuli în guvernul Socialist, mai exact în persoana ministrului de Interne Manuel Valls.

Două tabere de Romi situate una la Lyon şi alta la Paris, compuse din aproximativ 300 de suflete, după numărătoarea asociaţiilor, adulţi şi copii, au fost deplasate săptămâna trecută la marginea acestor mari oraşe, iar barăcile demolate, romii fiind invitaţi să părăsească în grabă zona.

Îmi amintesc discursul preşedintelui Sarkozy din 2010, de la Grenoble, unde promitea dispariţia taberelor ilegale de romi, devenite din ce în ce mai numeroase şi constituite în veritabile bidonsvilles: „I-am dat dispoziţie ministrului de Interne să procedeze la o eliminare progresivă a taberelor ilegale de romi… În trei luni, 50% dintre ele vor dispărea…” Discursul, care a stârnit pe atunci critici acerbe din partea opoziţiei şi asociaţiilor umanitare, a fost completat cu o circulară a ministrului de Interne, cerând forţelor de ordine să observe îndeaproape comportamentele cu caracter delincvent ale romilor, în vederea securizării populaţiei. Sensul ambelor mesaje este aproape identic. Fermitatea ministrului Valls vizavi de romi privind o soluţionare imediată a acestei emigrări, nu-i este cu nimic mai prejos celei lansate de Nicolas Sarkozy .

Astfel, când o problemă atât de spinoasă, vizând modul de viaţă haotic al romilor, începe să indigneze serios majoritatea populaţiei autohtone, nici perioada estivală şi nici schimbarea guvernului nu-i pot împiedica rezolvarea. Cei care utilizează faimoasa formulă de propagandă „să trăim împreună”, marea „stângă icre-negre”, sunt, în general, rezervaţi. Ei se gargarisesc cu necesitatea „mixturii sociale”, trăind în schimb în cartiere rezidenţiale (huppés) la adăpost de miasmele plebeiene şi de agresiunile de tot soiul.

La Marsilia, după ce au fost expulzaţi de pe mai multe terenuri particulare, ocupate fără autorizaţia proprietarilor, romii s-au instalat pe trotuarele din faţa centrului de găzduire de urgenţă gerat de „Armata Salvării” (l’Armée du salut), în aşteptarea unui ordin de expulzie, probabil pronunţat în septembrie.

Alte familii, expulzate din tabere, se peregrinează în chip nomad, din loc în loc, din trotuar în trotuar, urmărite de poliţie şi îndepărtate de îndată ce poposesc.

E clar că mizeria lor nu le scuză comportamentul, încerca să–mi argumenteze o doamnă în vârstă, căreia două tinere rome i-au smuls lănţişorul de la gât: „Ei nu respectă nimic şi pe nimeni. N-au nimic de-a face cu regulile şi cu legea. Nimeni nu-şi doreşte o tabără de romi în preajma casei. Stop!… cu ipocrizia aşa-zişilor umanişti, ce afişează public compasiunea şi protecţia faţă de aceste persoane. Când vor respecta legile şi regulile Republicii Franceze, nu vom mai avea resentimente faţă de ei”.

O altă persoană, tot atât de pornită contra lor, manifesta o adevărată ură anti-românească în general şi a romilor în particular. Ei i-au furat cartela bancară în timp ce-şi scotea banii din distribuitorul de bancnote: ”Pe timpul lui Ceauşescu, elitele noastre socialo-comuniste îşi petreceau vacanţele în România pe buzunarul salariatului român, închizând ochii asupra situaţiei romilor… Acum se plâng de prezenţa şi apucăturile lor…? Să se spele pe cap cu ei, noi nu-i mai suportăm”.

Ministrul e decis să aplice întocmai decizia de justiţie privitore la evacuarea taberelor de Romi răspândite pe teritoriul Franţei, dar mai ales pe cele de la periferia marilor oraşe: Paris, Marsilia, Lille şi Lyon.

Manuel Valls justifică aceste măsuri drept destinate evitării riscurilor sanitare pe care instalarea la întâmplare a taberelor o implică: „Ei vor căuta apa la bornele de incendii (nu întotdeauna potabilă) sau se vor servi de lumânări pentru iluminarea barăcilor. Condiţiile de viaţă sunt atât de insalubre, încât am decelat reapariţia cazurilor de tuberculoză”.

Domnul Valls a sărit peste obstacolul utopiilor care îi împiedică pe colegii lui socialişti să vadă realitatea în faţă, reuşind să convingă 200 de romi să se repatrieze în schimbul sumei de 300 de euro de persoană pentru adulţi şi 150 pentru copii, plus preţul avionului. Mai mult decât atât, ministrul, pentru a se demarca de iniţiativele guvernului precedent, a cerut prefecţilor să discute cu aleşii locali şi cu asociaţiile în vederea găsirii de soluţii de cazare, cu prioritate pentru persoanele fragile, pentru copii şi femei.

Vor fi capabili romii remuneraţi să respecte obligaţia de a nu mai reveni în Franţa pe o perioadă bine stabilită? Văzând cum stau lucrurile în ţară, tentaţia reîntoarcerii, fie ea şi ilegală, va fi greu de controlat.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Stéphane Ionesco: (14-8-2012 la 08:10)

    Scurtă completare:Problema Romilor, nu este diferită de problema sărăciei în general, fiind, mai înainte de toate, o problemă de mijloace. A îi ajuta să se însereze în societatea Franceză, este foarte posibil, dar aceasta presupune cheltuieli importante, chiar foarte importante, din bugetul statului, el însuşi într-o situaţie nu tocmai roză, datorită degradării contextului economic. Semnele recesiunii se profilează şi în Franţa, cu toate străduinţele guvernanţilor de a-i atenua importanţa.
    Instituţia de inserţiune al Romilor de la Aubervillier, a costat aproximativ 1 milion de euro, plus bugetul de funcţionare – care nu-mi este cunoscut – pentru 80 de persoane. Numărul Romilor, estimat la aproximativ a 15.000, nu mi se pare suficient de realist. Populaţia romă din Franţa, augmentează pe zi ce trece, iar problema supravieţuirii, în lipsa autorizaţiilor de muncă, se pune din ce în ce mai acut. Pot să-i reproşăm dlui Manuel Valls expulzările dar, în acelaşi timp, nu văd nici o altă opţiune. Numai dacă li se va propune Francezilor un surplus de impozit pentru înserarea Romilor, în locul finanţării propriei lor securităţi sociale, într-un deficit istoric, sau pentru combaterea şomajului, din ce în ce mai îngrijorător. Potrivit legilor în vigoare, turiştilor din afara spaţiului Schengen, care depăşesc o durată de trei luni, li se cer dovezi materiale de existenţă iar, în lipsa lor, sunt invitaţi să părăsească teritoriul francez. Nu-mi pot împiedica întrebarea pe care, în mod legitim, şi-o poate pune fiecare dintre noi: ce s-a ales din ajutoarele Uniunii Europene, afectate ameliorării etniei rome din România?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Dobre: (14-8-2012 la 12:40)

    Articolul este echilibrat si de bun simt. Dar totusi astept sa aud si solutii, sau sa se incerce macar proiectarea unor idei, macar in faza incipienta.

    – identificarea romilor care doresc cu adevarat sa invete o meserie si sa munceasca.
    – crearea unor locuri de munca speciale unde indivizii sa vina sa munceasca producand ceva, chiar daca beneficiul este zero pt. administratie.
    – postarea de reclame in zonele deprimate, „Am invatat o meserie si acum am mereu bani” doua imagini alaturate un rom imbracat saracacios si apoi acelasi rom imbracat decent, occidentalizt, o casa neingrijita si apoi casa renovata si curtea curata,etc.
    – pedepsirea mai aspra a marilor infractori care dau un rau exemplu de succes noilor generatii.
    – Ajungerea la un acord cu organizatiile religioase protestante sa primesca proiecte de educare a membrilor romi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stéphane Ionesco: (16-8-2012 la 15:18)

    Domnule Dobre, săptămâna viitoate, după câte am citit în presă, va fi organizată o reuniune
    interministerială unde vor fi invitate şi asociaţiile de sprijin al romilor în vederea găsirii de soluţii pentru ieşirea din impasul actual.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
23.20.165.182