caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Jurnal pentru Lumi

de (10-7-2007)

Scriu pentru tine un jurnal, unul cu totul special, aşa cum eşti şi tu pentru mine. Voi scrie fără imaginaţie, aşternând pe pergamentul imaculat ceea ce-mi simte sufletul, nu ceea ce-mi închipui. Nu-mi pot permite luxul trăirii imaginative în ceea ce te priveşte. Mi-am legat mâinile şi picioarele, ochii, buzele şi rostirea îndreaptându-mă mereu spre tine, fără părere de rău, fără nici o urmă de reţinere. Cu o încântare mereu crescândă.
Tu eşti acum toată copilăria mea şi văd în tine tot ce aş fi dorit să am şi n-am avut, de la jucării electronice la hainele cele noi. Eşti tot ceea ce mi-a lipsit o viaţă-ntreagă. Ştii tu, oare, câtă bucurie îmi oferi suplinind tot ceea ce ţi se pare că mi-aş dori şi nu-mi poţi da? Un palat? O limuzină? Ce să fac cu ele? De tine am nevoie, cum ai nevoie de aer şi, nimic mai mult. Ceea ce mi-ai oferit tu până acum rivalizează cu tot aurul din lume. Nu crezi?
Cine se poate lăuda că a dansat cele mai frumoase tangouri cu tine? La ultima petrecere m-ai invitat la dans şi, în clipa următoare muzica s-a oprit. Te-am făcut atentă şi mi-ai răspuns: „nu-i nimic, noi tot o să dansăm!” Şi au fost cele mai splendide dansuri din viaţa mea! Cine se poate lăuda că te-a auzit şoptind cuvinte tandre mai mult decât mine? Şi cine poate să afirme că a dansat cu tine, aşa cum am făcut-o eu, simţindu-mă cel mai frumos şi bogat prinţ din lume? Cine se poate lăuda că a trăit mai multe telepato-coincidenţe, legate de tine? Cine se poate mândri că e singura fiinţă care-ţi cunoaşte (cu câtă teamă şi drag) adevărata ta viaţă, în afară de mama ta? Şi cui, pe lumea asta, ai mai insuflat atâta forţă pentru a învinge destinul, de fapt, fiecare clipă? Iată comorile pe care mi le-ai oferit tu în timp (şi încă mult mai multe), transformându-mă în cel mai bogat prinţ din lume. În preajma ta trăiesc ca-ntr-o vrajă, realitatea dispare şi visele se nasc pe loc. Toate, doar din pricina „infimului” motiv ( Doamne, am atâtea altele), că-n vocea ta e cântecul de dragoste al lumii întregi şi, de aceea, eşti pentru mine bucurie şi sfântul meu leagăn.
Nu îmi mai e teamă de nimic, de oameni, de răutăţi. Te simt aproape şi nimeni nu-mi poate opri paşii către tine, Lumi!

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
35.172.223.30