Despre carte:
Cartea Intelepciunii s-a bucurat mult timp de reputatia de a fi cea mai atractiva si mai interesanta carte din corpusul apocrif. Gandirea cat si expresia se situeaza la un nivel inalt; cugetarea este a unui scriitor patruns de un puternic spirit religios, unul care a simtit apasarea si tulburarea vietii si a suferintei, si care totusi a rezistat ispitei de a abandona – asa cum au facut multi dintre coreligionarii sai – credinta sa ancestrala intr-un Dumnezeu al dreptatii. Limbajul este viguros si constructia simpla; impresia ca autorul era foarte familiar cu literatura si filozofia Greciei este tot mai puternica cu cat cartea este studiata mai mult, si acesta nu e lipsit de curajul de a revizui unele dintre credintele traditionale ale religiei sale. Teologia Cartii Intelepciunii este alexandrina, o combinatie intre religia ebraica si filozofia greaca…
Despre autor:
Paternitatea cartii este necunoscuta. Este poate opera mai multor scriitori si dateaza probabil ulterior anului 50 i.Hr. Sfantul Pavel, fara indoiala, cunostea si a folosit aceasta carte, Epistolele catre Romani si Efeseni aratand clar urme ale influentei acesteia; alte parti ale Noului Testament arata si ele puncte de contact cu aceasta. Cea mai veche mentiune a cartii se gaseste poate in Canonul Muratorian (200 d.Hr.). Acolo este intitulata „Sapientia”, alaturi de cuvintele „ab amicis Salomonis in honorem ipsius scripta”. Clement din Alexandria, conducatorul Scolii catehetice intre 190-203 d.Hr., o pomeneste cu titlul Intelepciunea lui Solomon. Tertullian (cca. 200 d.Hr.) o citeaza cu titlul Intelepciunea lui Solomon. Origen (m. 250 d.Hr.) o pomeneste asemenea lui Clement. Ciprian (m. 258 d.Hr.) o citeaza numind-o Solomon sau Intelepciunea lui Solomon. Versiunea latina ii spune „Liber Sapientiae”; Peshitta, „Marea Intelepciune a lui Solomon”…
Editura Herald