caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

… Expresii uzuale latine

de (25-9-2006)

– AD KALENDAS GRAECAS – La calendele grecesti, echivalent în expresiile românesti cu: „La pastele cailor” sau „La Sfântu-Asteapta”. La greci, deoarece nu exista o zi speciala de plata a datoriilor sau altor obligatiuni periodice, când nu se intentiona onorarea datoriei, ea urmând sa fie platita la „calendele grecesti”, adica niciodata. Formula se utilizeaza si când referirea este fata de debitorii rau platnici, de la care se poate astepta în zadar onorarea obligatiilor.

– ALEA IACTA EST – Zarul a fost aruncat. Se recurge la aceasta expresie atunci când o decizie importanta asupra careia s-a ezitat îndelung, este în sfârsit luata. Se foloseste deseori, cu acelasi sens si la formularea „a trece Rubiconul”.

– ALIBI – În alta parte. Termen juridic, potrivit caruia persoana suspectata de un delict, este disculpata daca poseda un „alibi”, cu alte cuvinte daca reuseste sa demonstreze ca se afla „în alta parte” în momentul în care s-a produs eventuala infractiune. Întrucât nimeni nu se poate gasi în doua locuri diferite în acelasi timp, proba „alibi”-ului îl absolva pe vinovat, scotându-l din rândul suspectilor.

– ALTER EGO – Un alt eu. Expresia provine, prin filiatie latina, de la filozoful stoic grec Zenon, care îsi aprecia prietenii si discipolii, numindu-i un „alter ego” al lui. Expresia latina este exprimata si prin „bratul meu drept”, cu aceeasi conotatie. În limbajul jurnalismului politic, referinta la un alter ego contine adesea o nuanta de ironie.

– A POSTERIORI – Din experienta. Apriori sunt opiniile ce au la baza numai un principiu teoretic „aposteriori” celor care izvorasc din experiente concrete. Spre deosebire de conceptia filozofica a lui Kant, dupa care spatiul, timpul, cauzalitatea etc., nu sunt proprietati ale naturii obiective reflectate de constiinta, ci notiuni apriorice, stiinta moderna, printre ai carei fondatori trebuie sa-i numim pe Galilei, considera ca prin metode inductive, pornind de la date empirice, se ajunge „aposteriori” la principii generale. Ea se bazeaza, asadar, pe metode de tipul „aposteriori” pentru a argumenta cunoasterea.

– APPARET IT ETIAM CAECO – Pâna si un orb o vede. Expresia este utilizata cu precadere când dorim sa subliniem ca un fapt sau un lucru este atât de clar, de evident, incât pâna si un orb îsi da seama de el, sau o expresie plastica ” orb sa fii si tot (o) vezi”. Anumiti politicieni de aceeasi factura se prefac cu buna stiinta ca nu vad faptele care nu le convin, desi le sar în ochi.

– ARBITER ELEGANTIAE – Arbitrul elegantei. În antichitate a fost socotit ca „arbiter elegantiae” – Caius Petronius, om politic, apropiat al împaratului Nero. Mai aproape de zilele noastre, renumitul dandy englez George Brummell (1776-1840) a fost considerat drept regele modei si arbitrul elegantei si al bunului-gust în materie de îmbracaminte. Expresia s-a mentinut pâna astazi, prin ea desemnându-se o persoana eleganta, barbat sau femeie, îmbracata cu gust, decent, aspectul exterior fiind singurul criteriu în acordarea acestui titlu. Si mai aproape de zilele noastre, adica în acest secol, s-ar parea ca rar se poate acorda aceasta „distinctie” – la ambele sexe, moda clasica, eleganta, fiind pe cale de disparitie, sau aproape.

– AUDACES FORTUNA IUVAT – Norocul îi ajuta pe cei îndrazneti. Cicero spunea ca celebra maxima nu trebuie privita dintr-o perspectiva defetista, în care numai norocul e cel care ar favoriza reusita; sensul este de a forta izbânda prin îndrazneala, prin curaj, astfel de fapte având protectia si sprijinul zeilor. La romani, Zeita Fortuna reprezenta norocul. Celebrul scriitor german Friedrich von Schiller spunea ca – „Celui îndraznet îi ajuta Dumnezeu”. Daca anticii credeau ca norocul le surâde datorita sprijinului zeilor, în realitate o soarta mai buna îsi fauresc numai cei care au tarie de caracter si curaj. Sa nu ne temem sa luam initiative îndraznete – este de fapt îndemnul transmis de renumitul poet latin Vergilius.
În lumea de astazi, a afacerilor, altfel condusa, unde preceptele morale sunt încalcate adesea fara scrupul , desigur ca, în multe actiuni, timiditatea nu îsi are locul, dar cu ce pret?

– AVE CAESAR, MORITURI TE SALUTANT! Sa traiesti, împarate, cei ce merg la moarte te saluta!. Romanii erau cunoscuti ca având gusturi pline de cruzime si unii, care apreciau nespus spectacolele feroce din arena cu gladiatori, încheiate prin moartea unora dintre protagonisti, salutau împaratul. În zilele noastre, astfel de spectacole sângeroase organizate nu mai au loc, în schimb avem zilnic alte spectacole si mai sângeroase si mai tragice, dar salutul nu mai este de actualitate pentru ca nu mai exista împarati.

(Va urma…)

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • ilie gata: (25-9-2006 la 00:00)

    O initiativa excelenta, ce face ca oamenii cu bun simt si educatie sa o perceapa cu multa intelepciune. Ceea ce faceti imi impune chiar si la 57 de ani sa cumpar carti sa le citesc, sa caut zilnic pe internet subiecte ca cele lansate de dumneavoastra, ar fi extraordinar ca scoala sa ia aminte de aceasta initiativa, intrucat in afara de bunul simt educatia este cea care innobileaza omul din toate punctele de vedere. Va rog sa nu renuntati la asemenea initiative, continuati a livra cunostinte si bune maniere romanilor adevarati, deoarece chiar daca a cazut un sistem larvar in 1989, au ramas comunistii platiti! Nu cei 4,5 milioane de amarati, au ramas securistii si toti ceilalti hoti. Va doresc sanatate, am onoarea sa va salut.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.248.112