caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

… despre Calendare

de (11-9-2006)

Stiati ca… sunt mai multe feluri de calendare? si anume: Lunare si Solare, Julian, Gregorian, Musulman, Republican.

– Pornind de la repere precise fiind o necesitate, Calendarul Gregorian spre exemplu, este solar si se modeleaza pe sezoane, deci pe cele 4 anotimpuri. Luna LUNARA, are o durata variabila si reprezinta în medie, 29 zile, 12 ore, 44 minute si 3 secunde. Ziua se calculeaza cu usurinta, pentru ca Pamântul are o revolutie de 365 zile, 5 ore, 48 minute si 46 secunde.

– În zilele noastre, Calendarul Gregorian este utilizat de o mare majoritate a tarilor europene, anume în Spania, Portugalia, Franta, Italia, Olanda, Germania catolica si protestanta, Suedia, Elvetia, Ungaria, Polonia, Muntenegru, Serbia, Grecia, România, Bulgaria, Anglia.

– Babilonienii folosesc un Calendar Lunar de 12 luni, alternativ, compus din 29 si 30 zile.

– Egiptenii folosesc un an de 365 zile împartit în 12 luni, fiecare de câte 30 zile. La sfârsitul anului adaugându-se 5 zile.

– Grecii folosesc Calendarul Lunar de 354 zile, ca babilonienii. Unii matematicieni, precum Hyparc, astronom si matematician grec al secolului II î.e.n., au aratat insuficienta acestei alegeri.

– AD KALENDAS GRAECAS se traduce în româneste – La calendele grecesti. Istoricul acestei expresii folosite deseori de noi românii, folosind însa alte cuvinte: „La pastele cailor” sau „La sfântu-asteapta”.

– La romani, prima zi a lunii se numea calendae, adica „ziua întâi, calende” si era stabilita ca scadenta a datoriilor. În calendarul roman, trei zile erau fixe, fiind si cele mai importante într-o luna: calendele (pe 1), nonele (pe 5) si idele (pe 13). Poate parea destul de complicat, mai ales ca în lunile martie, mai, iulie si octombrie, nonele si idele erau pe 7, respectiv 15. În functie de aceste zile fundamentale se numarau celelalte zile.
Expresia i-ar apartine Împaratului Augustus: „Când voia sa-i caracterizeze pe debitorii care nu-si plateau datoriile, spunea: „Vor plati la calendele grecesti”.
Deoarece la greci nu exista acest obicei de a respecta o zi a platilor, se obisnuia sa se spuna, când nu se intentiona onorarea datoriei, ca ea va fi platita la „calendele grecesti” – adica niciodata. Formula însa se utilizeaza si când se referea la debitorii rau platnici, de la care se astepta în zadar sa-si onoreze obligatiile, banesti sau de alta natura.

– În acest an 2006 în ziua de 23 Septembrie din Calendarul Gregorian, corespunde ANULUI NOU EVREIESC, Tishri 5767. La originile calendarului, 1 Tishri a Anului Unu, corespunde datei de 6 Septembrie, 3761 înainte de era curenta.

– Calendarul evreiesc deriva din vechiul calendar ebraic, utilizat în judaism pentru observarea sarbatorilor religioase, el fiind de asemenea calendarul oficial în Israel. Acest calendar a fost stabilit prin definitia sa actuala de patriarhul HILLEL II în anul 358 a erei curente. Hillel II a introdus numerotarea anilor de la începutul crearii lumii (era evreilor) fixând ritmul anilor intercalati precum lungimea lunilor. Calendarul evreilor este luni-solar si lunile lui dureaza alternativ între 29 si 30 zile. O luna suplimentara este intercalata la fiecare 3 ani, construindu-se pe un ciclu de 19 ani, acest ciclu numindu-se MÉTON.

– Originea calendarului, 1 Tishri din Anul Unu, corespunde zilei de Duminica 6 Septembrie, 3761 înaintea Erei curente.

– Anul evreiesc comun numara 12 luni. 7 ani din 19 numarând 13 luni, ele fiind numite intercalate, din lb.greaca embolismos = intercalare.

– Anul liturgic numara sapte sarbatori, dintre care, cinci principale si doua mai putin importante. Trei din marile sarbatori au fost mai întâi cele agricole, legate ciclului sezonier în pamântul Israelului. Pastele (Pessah), sarbatoarea primaverii, marcheaza începutul secerisului si Sarbatoarea saptamânii (Chavouoth); 50 de zile mai târziu, sfârsitul lor. În toamna este Sarbatoarea cortului (tabernaclu) = Soukkoth (templu portativ cu chivotul legii) celebrând culesul viilor. Aceste sarbatori au fost asociate de curând momentelor întemeierii Statului Israel (1948). Pastele comemoreaza plecarea din Egipt, Exodul. Chavouoth evoca TORAH pe muntele Sinai, citirea celor „10 Porunci”.

– Sarbatoarea Soukkoth începe cu Rosh Hashanah, Noul an, si se termina cu Yom Kippour, ziua Ispasirii. Dupa traditie, lumea este judecata cu ocazia noului an si judecata este data la Ispasire. Ziua Ispasirii este ziua cea mai sfânta a anului evreiesc, care se sarbatoreste prin post, rugaciune si confesiune. Cultul începe prin cântecul lui Kol Nidre si evoca riturile cotidiene (avodah) ale Templului. Hanoukkah si Purim, considerate doua sarbatori minore, au fost instaurate mai târziu. Purimul (sorti), celebreaza legenda Estherei si a lui Mardochée, eliberarea comunitatii evreiesti din Persia. Sarbatoarea are loc cu o luna înainte de Pessah, manifestata printr-un caracter vesel de carnaval. Hanoukkah, comemoreaza eliberarea din Templu de catre Macabei în 165 î.J.C si reconsacrarea sa dupa ce a fost pângarit de regele grec Antiohos IV. Ultimile 4 zile de post din acest an liturgic, rememoreaza asediul si distrugerea Templului, în 586 î.J.C.. Cea mai importanta sarbatoare este Tishah b’Ab, data aniversând distrugerea celor doua Temple.

***********
N.B. Am considerat sa insist asupra acestei pagini referitoare la calendarul evreiesc, de Istorie religioasa, deoarece se apropie Anul Nou Evreiesc – 5767. Printre altele, am gasit în publicatia virtuala intitulata „Realitatea Evreiasca din România”, la rubrica „Aniversari 5766” numele cunoscutului filatelist – Dr. ing. Marcel SAPIRA, care a intrat în rândul octogenarilor (idem subsemnata (sic!). În prezent, acest conational, poseda cele mai elaborate colectii de marci atipice – „Erori, varietati, curiozitati”, exponatul „Marci postale românesti imprimate partial” , fiind distins cu Medalia de Aur si Regele Carol al II-lea, la Salonul Filatelic „LILIPUT” din anul 2005.
Dr.ing. Marcel SAPIRA, a început sa scrie la revista „Filatelia” din anul 1974, fiind autorul a 200 articole si 14 carti pe teme filatelice.
LA MULTI ANI ! în continuare Stimate Domnule SAPIRA, continuând aceasta vocatie nobila ce ati dedicat-o celor din România, precum si celor din diaspora.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.227.235.220