caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Economia Rep. Moldova

de (14-8-2006)

Recenta initiativa a Presedintelui Basescu de a propune unirea celor 2 tari sub auspiciile UE a fost trecuta sub tacere, in principal ca urmare a necunoscutelor legate de eventuale sinergii intre cele 2 economii.

Pentru a face un asemenea studiu, este necesara intr-o prima faza analiza ancorarii celor 2 economii si apoi introducerea factorului UE.

Rep. Moldova in principal a urmarit un model de exporturi intensive combinat cu o devalorizare a cursului, urmarind continuarea avantajelor comparative si urmarirea unor solduri ale contului de capital si de cont curent pozitive, cam ceea ce Ceausescu urmarise pt. Romania, fara insa de a face o dezvoltare a capacitatilor productive, probabil din lipsa de fonduri de investitii.

Cu o Balanta de Plati pozitiva, stabilitatea financiara a Rep. Moldova este de invidiat.

Semne de intrebare cu privire la coruptia clasei politice ca urmare a unor suspiciuni de folosire a unor credite externe luate dupa anii ’90 in folos personal si trecute la datoria de stat insa raman.

Cu o infrastructura puternica ramasa de la fosta Uniune Sovietica, evident ca nostalgiile populatiei asupra spatiului CSI reprezinta un factor acut in aceasta ecuatie, estompat poate de recentele evenimente din Trasnistria.

In masura in care fosta Uniune Sovietica a promovat in structura sa de conducere persoane de diferite nationalitati, care nu au fost izolati, ex. Shevanadze ca si unii basarabeni care au ajuns departe dar nu s-au mai intors inapoi dupa dizolvarea Uniunii Sovietice, arata ca exista posibilitatea ca afaceristii din Rep. Moldova sa prefere sa migreze catre CSI ca urmare a relatiilor vechi de afaceri.

Infrastructura romana fiind apreciata peste limita suportabilului, vezi preturile fabuloase de pe piata imobiliara, pietele Rep. Moldova ar reprezenta o posibilitate de investitii foarte buna pentru investitorii romani in cazul in care acestia ar fi acceptati. Totusi, daca afaceristii din Romania ar oferi basarabenilor preturi in crestere pe piata imobiliara, ar exista riscul ca o parte din populatia basarabeana sa-si vanda proprietatile si sa migreze catre alte tari si mai ieftine din zona CSI.

E clar ca o continuare a denationalizarii natiunii romane nu este de dorit, chiar daca unii politicieni si oameni de afaceri care se vor stapani cu orice prêt deja au denationalizat Romania dupa ’89 fortand emigrari masive, un alt asa-zis val de expulzari care pana acum inca nu a fost identificat de sociologi.

Cursul de schimb foarte redus din Moldova combinat cu preturi la bunuri de consum mult mai scazute decat in Romania si cu preturi imobiliare mai scazute arata ca multi romani din clasa de mijloc ar prefera sa inceapa o afacere in Rep. Moldova, dar egalizarea potentiala a preturilor intre cele 2 tari combinata cu cresteri de salarii incerte si posibile scaderi per total a paritatii puterii de cumparare ar aduce inca un element de incertitudine pentru basarabeni, care deja prefera sa migreze spre Rusia, unde sunt salarii mai mari decat in Romania pentru munci calificate si unde din nefericire in ultimul timp se pare ca si barierele legislative sunt mai mici.

Este clar ca potentiala dominatie economica a Moldovei de catre Romania a fost sesizata de Rep. Moldova, deja abandonata de Romania in 1939, deci evidentierea acestei zone inca odata ca zona tampon, care se cucereste/ recucereste continuu intre rusi, romani si austro-ungari, aduce nemultumiri firesti. Ca urmare a acestui lucru initiativa presedintelui Romaniei a fost trecuta sub tacere in Rep. Moldova.

Momentan protectionismul rigid al informatiei de catre membrii clicilor mafiote care au achizitionat majoritatea activelor industriei romane dupa 1989 este unul din factorii care a produs dezechilibre majore pe pietele romane, cat si aparitia unor factori demotivanti d.p.d.v. investitional dintre care enumar Noul Cod Fiscal, birocratia obstructionista, lipsa de coordonare intre politicile monetare si fiscale si intre randamentele bancare, funciare si investitiile alternative. Acest fapt a indepartat posibilitatea indeplinirii Marii Uniri, cel putin pana la crearea unei vointe nationale de lupta impotriva acestei mafii de tipul celei duse de Italia intre anii 1960 si 1975.

Mai tarziu, in cazul in care Romania va creste economic ca urmare a aderarii la EU, probabil ca va exista posibilitatea financiara ca basarabenii sa fie recompensati financiar si clasificati de Romania ca urmasi ai unor victime ale evenimentelor de conjunctura extrema din 1939, pe langa acordarea imediata a cetateniei romane, la fel spre exemplu ca si populatia nativa amero-indiana din SUA care au obtinut scutiri complete de taxe, invatamant gratuit si spatii locative gratuite. Odata cu obtinerea unui statut privilegiat in interiorul Romaniei, s-ar putea castiga simpatia basarabenilor de a vota pentru intr-un referendum de unire cu Romania.

Ecouri

  • D.Dumitriu: (14-8-2006 la 00:00)

    Daca vorbiti la nivel de investitie individuala, Ok, oamenii se pot duce sa isi bage banii unde vor, sa scoata profit, etc.
    Insa daca vorbim de reprezentare a unei tari in afara ei, cred ca ar trebui cantarit foarte atent de ce resurse umane dispunem, nu numai financiare… Nu zic ca ideea nu e buna, dar trebuie cantarit mai atent. Altfel, riscul este ca cei care fac treaba sa isi vada imaginea naruita de hoti si necinstiti. Asa cum se intampla si in Franta, unde romanii sunt mai cunoscuti pentru hotiile pe care le produc (presa aducandu-le in fata mai ales pe acestea), iar atata armata de studenti ceva mai corecti, de intelectuali si muncitori cinstiti, toti acestia au un impact de imagine mult mai mic.

    Referitor la Romania versus Republica Moldova, cred ca o amintire istorica este si aceasta de folos.
    Incepand cu 1918, cand Basarabia a trecut in administrarea Romaniei (deci, oficial, Romania era stapana acolo, in Basarabia), s-a pus problema administrarii romanesti a noii provincii, care pana atunci fusese sub rusi. Bun, dar cine sa se duca acolo, cui ii convenea?
    Guvernele de atunci au creat facilitati pentru functionarii romani care voiau sa mearga acolo. Practic, avantaje erau, dar pentru multi dezavantajul plecarii undeva departe a fost mai mare. Probabil, unui functionar cu familia la Buzau nu-i venea usor sa-si ia toata familia si sa mearga in Basarabia, cu toate avantajele oferite. Mai ales ca in Romania nu era foamete pe atunci. Oamenii pleaca mai ales atunci cand e rau, cand e foamete la ei, atunci nu mai cantaresc dezavantajele si pleaca pe capete. Italienii au emigrat cand le mergea rau, acum sunt ei tara tinta pentru cei care vor sa emigreze.
    Drept consecinta, unii din functionarii romani care au ajuns pe acolo erau de slaba calitate, parte din ei fiind pusi pe capatuiala, pe coruptie: „Daca tot am ajuns in nordul asta de tara, macar sa ne imbogatim nitel.”
    Acest lucru a constituit o oarecare dezamagire pentru cei din Basarabia, care sunt mult mai romani decat rusi, si se asteptau ca, odata cu trecerea la Romania, sa fie tratati mult mai bine de romani. Insa nu a fost tot timpul chiar asa, datorita calitatii mai slabe umane a unora care s-au dus pe acolo.

    Am vrut sa ilustrez modul cum se creaza resentimente intre diverse grupuri umane, plecand de la aceste probleme economice, financiare, sau de administratie. Asta dincolo de lait-motivele sentimental-istorice, cu alipirea Basarabiei la Romania. Concluzia mea: ca sa poti alipi Basarabia la Romania, chiar si economic, trebuie sa creezi baze solide pentru acest liant. La noi insa se lucreaza mai mult pe declaratii sentimentale. Ca de obicei, nu costa nimic sa declari si sa proclami, mult mai greu e de pus in practica.
    Astfel, daca se vor duce in Moldova investitori seriosi, pai o sa se creeze legaturi pe termen lung, respect reciproc, atasament. Insa, daca se duc companii sa le exploateze aurul si sa le dea in schimb 5 bomboane plus un lac de cianura, totul imbracat intr-o perfecta strategie de marketing si minciuna publicitara, asta intr-adevar va fi sursa de tensiune istorica, si or sa zica moldovenii: „Pai mai bine ne era sub rusi!”.
    Cat despre corectitudine, hai sa fim seriosi, de unde atata corectitudine in lipsa asta generalizata de crestinism, la niste natii declarat crestine.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Chasse aux sorcières…

11/08/2006. Réflexion sur la Loi de la Luxation… Et ses effets. A l’heure de la chasse aux sorcières en Roumanie,...

Închide
3.215.16.238