caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

– utile pentru fiecare

de (7-8-2006)

– Patria este norodul si nu tagma jefuitorilor (Tudor Vladimirescu).

– Banul distruge toate valorile umane. În natura umana exista si persista raul. Cu cât lasam omului prea multa libertate, cu atât el devine mai impulsiv. Rolul natural al omului secolului XX-XXI este angoasa, teama de necunoscut. (Norman MAILER, scriitor american).

– În societatea moderna, daca nu esti capabil sa-ti faci loc singur, esti candidat la autodistrugere. Uneori, întâmplarea aranjeaza bine lucrurile.

– În societatea, zisa moderna, suferinta este exclusa, Lipsa ritualului în caz de doliu, este din ce în ce mai mult evitata, iar cei care nu-si pot exprima imediat durerea, moarte, divort etc., rezultatele pot fi nefaste pentru sanatate daca se produce cu întârziere. Doliul este necesar, trebuie trait. Daca exista o fiinta care poate suporta orice, acesta este OMUL. (Eugène SCHNEIDER).

– Vorbirea este cel mai mare „recital” pe care-l dirijeaza omul. (Benjamin Lee WHORF).

– Psihologul Wilhelm WUNDT în 68 ani de viata a publicat 53.735 pagini tiparite, ceea ce reprezinta aproape un cuvânt la 2 minute, în 24 ore.

– A sti sa uiti este mai mult un noroc, decât o arta. (Proverb latin).

– A fi linistit, este mai bine decât a fi fericit. (Proverb bengalez).

– Cel care poate suporta deceptia cu usurinta, primeste ca pe un har dreptul nepieritor al linistii. (Rabindranath TAGORE).

– Hans SELYE, profesor la Universitatea din Montréal, creatorul conceptului de stress în anul 1925, reprezentat prin constrângere, forta, solicitare, spunea ca: „În fata oricarui agent stressant, organismul raspunde mobilizând energia sa de adaptare, energie careia nu-i cunoastem înca pe deplin modalitatile de eliberare. Multi cercetatori vorbind despre aceasta misterioasa energie, îi spun mai plastic: combustibil de adaptare. Ceea ce este interesant de subliniat, pentru a întelege pe deplin semnificatiile conceptului de stress, este ca raspunsul organismului este de aceeasi natura, oricare ar fi agentul stressant care l-a declansat: medical, profesional, emotional, sportiv, social, etc. Epuizarea energiei de adaptare, asadar a combustibilului de adaptare, prin solicitari prea frecvente sau prea intense, se traduce printr-o stare de EPUIZARE, care poate conduce la maladia ulceroasa, hipertensiune arteriala, diabet, precum si a altor stari anormale care efecteaza conditia umana, toate acestea constituind anumite puncte de vedere; mai precis cicatricile ranilor produse de cedarea organismului în fata agentului STRESSANT. Stressul poate surveni datorita schimbarilor obiceiurilor de viata, alimentare, somn, etc.”

– Asimilarea de noi cunostinte se produce prin acumulari lente, care determina la rândul lor, modificari calitative în structurile psihice. Capacitatea individuala de învatare este dependenta si de factorii biologici, un rol important jucându-l ERGONOMIA.. Eficienta învataturii este preponderent determinata de relatia ce se stabileste în activitatea concreta de învatare, între motivare si sarcini. Acest raport se modifica de-a lungul procesului dezvoltarii individuale, în sensul ca telurile, scopurile finale preiau progresiv comanda motivarii activitatii cognitive, în timp ce, în acelasi ritm, se diminueaza rolul motivului vremelnic (întrecerea, recompensa materiala) care influenteaza fazele initiale ale actului învataturii. Motivatia învatarii la vârste superioare, decurge din cunoasterea de catre elev a viitoarelor sale sarcini sociale si se sprijina pe capacitatile si achizitiile caracteriale, care îsi pun amprenta asupra preferintelor si conduitelor. Evolutia intelectuala decurge din asimilarea de catre individ a experientei sociale (L.S.RUBINSTEIN – sociopsiholog).

– Instruirea se face prin cooperare, prin echipe. Prima oara s-a practicat în Anglia de SANDERSON (1892-1922,) la Colegiul din Orendle, apoi de TOBLER, în Elvetia si de COUSINET si FREINET în Franta.

– Conditiile favorabile dezvoltarii psihice se creaza îndeosebi în situatii în care individul intra în relatii active cu mediul înconjurator. Deci, dezvoltarea psihica a copilului se realizeaza cu succes atunci când, prin propria sa activitate copilul asimileaza noi cunostinte, câstiga experienta, îsi formeaza priceperi si deprinderi, exersându-si vointa si alte trasatuiri de caracter mostenite datorita genelor. Cu cât este mai avansat procesul de maturizare al sistemului nervos, cu atât educatia se realizeaza cu mai mult succes. Activitatea educationala stimuleaza procesele de maturizare, aceste doua procese fiind strâns legate.

– Actiunea pedagogica îsi atinge scopul daca este conjugata cu starea psihica interna favorabila a copilului. Crearea si dezvoltarea unor conditii interne favorabile activitatii educationale, trebuie considerata ca o sarcina permanenta, care însoteste întregul proces de formare a personalitatii individului. Aptitudinile si talentele speciale, nu se manifesta întotdeauna timpuriu, unele aparând chiar târziu, ca rezultat al unei educatii îndelungate, fapt pentru care dezvoltarea educatiei multilaterale, este o conditie a dezvoltarii libere si bogata a personalitatii.

– Exagerarea caracterului ereditar al însusirilor psihice se afirma si în conceptia freudista, care considera ca „În formarea si manifestarea trasaturilor personalitatii, rolul principal îl au unele instincte mostenite din timpurile stravechi ale omenirii si care se impun cu pregnanta în primii ani ai copilariei”.

– Un rol deosebit în înregistrarea, pastrarea si transmiterea informatiilor ereditare la urmasi, îl are acidul dezoxiribonucleic (ADN), situat în cromozomi, care sunt elemente ale celulei vii, situate în nucleul sau, acesta jucând un rol capital în dirijarea tuturor activitatilor celulei si în transmiterea caracterelor ereditare.

– Georges POLITZER (1903-1942 – sociopsiholog francez, ucis de nazisti), spunea ca „limba este comportare si comportament, aceasta determinând felul copilului de a se comporta în viata”. Pentru învatarea unei limbi, spunea el, „sunt necesare impulsurile interne ale elevului, care îl determina sa învete limba. De aceea, învatarea limbii, fie cea materna sau limbi straine, trebuie facuta în situatii naturale, într-o atmosfera relaxata a elevului, ca sa se simta liber, putându-se exprima despre diferitele obiecte si subiecte ce-l înconjoara”.

– Metoda audio-linguala – metoda lingvistului-structuralist american – Louis BLOOMFELD si a discipolului sau Ch.FRIES si Robert LADO, care au lucrat în acelasi climat de opinii ca si psihologii behaviorist (behavior, curent american al psihologiei stiintifice, care desemneaza comportamentul ca obiect de educatie). Metoda îsi propunea formarea unor deprinderi de limba, excluzând pentru un moment scrisul si tradusul. Ascultarea, exprimarea orala, citirea, constituind baza, cu pronuntie corecta, clara. Accentul a fost pus în primul timp pe vorbirea de fiecare zi – structura model pattern-sentences si exercitiile structurale (structure-drills).

– Metoda audio-vizuala, global-structurala , elaborata de Petar GOUBERINA, de la Universitatea din Zagreb si Paul RIVENE, directorul Centrului de cercetari si studii pentru diferentierea limbii franceze (CREDIF), de la Scoala superioara normala de la Saint CLOUD, au dat cele mai bune rezultate, LIMBA, VORBIREA FIIND UN MIJLOC DE COMUNICARE ÎNTRE OAMENI.

Venera E.DUMITRESCU-STAIA.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
100.26.182.28