caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

Romii de ambele maluri de Prut: sărăcie, lipsă de educație, marginalizare (I)

de (30-6-2008)

Țiganii, ţiganii, ţiganii…

Cât de des ne confruntăm cu tot felul de ştiri, întâmplări etc etc, legate de reprezentanţii acestei etnii…
Nu de puţine ori ne răzvrătim, nu de puţine ori regretăm că suntem concetăţeni cu ei, nu de puţine ori, dacă ne ascultăm conştiinţa, ne-am dori ca pur şi simplu să nu mai existe…

Dar oare îi cunoaştem noi pe romi?

Avem răbdarea şi înţelepciunea de a încerca măcar să îi înţelegem de ce se comportă astfel?

Ne gândim măcar puţin că o parte din vină pentru cum sunt ei ne aparţine?

Am avut ocazia ca recent să fac parte din echipa care a realizat un studiu în teren despre situaţia romilor.
În Republica Moldova şi România. Să vă spun că am fost şi indignată, şi mirată, şi îngrozită şi, si, şi…? Nu are nici un sens. Dacă veţi avea răbdare să parcurgeţi rândurile următoare veţi reuşi poate să vă creaţi propria opinie. Îndrăznesc să propun cititorilor ACUM un succint rezumat al unei sinteze de date, în două serii, adăugând rugămintea de a analiza împreună o situaţie cu care se confruntă societatea noastră la momentul actual.

Problemele cu care se confruntă romii sunt bine cunoscute: sărăcie, acces redus la educaţie, incapacitate de dezvoltare a abilităţilor economice.
Nimeni nu spune că nu s-a încercat să se facă anumite lucruri. Însă suntem de acord că elaborarea unor politici de asistenţă pentru romi necesită deţinerea unor date corecte. În general lipsesc date statistice relevante despre romi. Totodată, elaborarea politicilor în Europa Centrală şi de Est, unde locuieşte majoritatea romilor, se făcea prioritar în baza unor date de ordin calitativ şi nu cantitativ.

De ce este necesară o astfel de analiză?

Confruntîndu-se cu această problemă a lipsei unor date adecvate despre populaţia roma, mai multe ţări au susţinut realizarea unor rapoarte statistice în vederea elaborării primului studio cantitativ, care a cuprins un anumit număr de gospodării de romi şi non-romi din mai multe localităţi.

Sunt oferite astfel celor interesaţi date cantitative de bază şi statistici privind situaţia romilor, în diferite domenii: faţetele sărăciei (venituri şi cheltuieli), educaţie, angajare în cîmpul muncii şi şomaj, sănătate, condiţii de locuire, securitate şi migraţie.

În cadrul procesului tranziţiei la economia de piaţă, atât în România cât şi în Republica Moldova a fost creată baza legislativă pentru garantarea respectării drepturilor omului. Cu toate acestea, experienţa arată că existenţa unui cadru legislativ pentru protecţia drepturilor minorităţilor este o condiţie necesară, dar insuficientă pentru a asigura o integrare durabilă a minorităţilor. Pentru a asigura o anumită durabilitate, politicile de integrare a minorităţilor trebuie să înlăture trei deficienţe majore: insuficienţa oportunităţilor de angajare în cîmpul muncii, accesul limitat la studii şi participarea redusă la guvernare, în special la nivel local.

Sunt evidenţiate anumite aspecte deficitare ale unor politici în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor roma şi a grupurilor vulnerabile în general, venind în sprijinul factorilor de decizie de a întreprinde măsuri de soluţionare a următoarelor probleme:
– Lipsa unor date adecvate
-Lipsa unor soluţii integrate care vizează problemele comunităţilor marginalizate în complex
– Conştientizarea redusă a faptului că oferirea oportunităţilor de dezvoltare pentru grupurile vulnerabile înseamnă o investiţie pe termen lung, de care vor beneficia în egală măsură, atît populaţia majoritară, cît şi minorităţile.

Situaţia socio-demografică

Există mai multe teorii despre originea populaţiei roma (ţigani). Cele mai multe controverse se referă la mărimea populaţiei acestei minorităţi. Dezbaterile pe această temă sunt o consecinţă directă a incertitudinii privind identitatea romilor. Începînd cu a doua jumătate a secolului XX, numărul populaţiei roma atât în România cât şi în Moldova, potrivit recensămintelor, a înregistrat o creştere continuă.

În Republica Moldova de exemplu, cel mai recent recensămînt, efectuat în 2004, a arătat că aici locuiesc 12,271 de cetăţeni romi, reprezentînd 0,4% din populaţie (Studiul “Romii în republica Moldova”, elaborate cu sprijinul PNUD Moldova); aceasta este o rată cu mult mai mică decît în alte ţări din regiune, cum ar fi România, Bulgaria, Ungaria etc. Totodată, experienţele regionale ne arată că recensămintele tind să subestimeze numărul real al romilor.

Astfel, stereotipurile negative atribuite romilor de către populaţia majoritară, discriminarea etnică pe piaţa muncii, în educaţie, în serviciile de sănătate şi în alte sfere sociale, injustiţia şi acţiunile de discriminare, pe care au trebuit să le suporte romii în trecut, stau la baza negării etnicităţii rome.

Ca urmare, este destul de dificil de determinat numărul exact al populaţiei roma. Autoidentificarea etnică şi etero-identificarea, apartenenţele culturale, lingvistice şi religioase sunt elemente ale asimilării, segregării sau ale procesului de conservare etnică.

Limba romani este vorbită de romi preponderent acasă (posedată de peste 50% la sută de populaţia roma). Totodată, se observă fenomenul bilingvismului în rândul populaţiei roma din România (română şi respectiv romani) şi al trilingvismului în rîndul populaţiei roma (caracteristic în general celor care locuiesc în Moldova) – alte limbi vorbite fiind cea română (75%), limba rusă (77%) şi limba ucraineană (22%). Printre cetăţenii romi este predominantă religia ortodoxă (95%).

Căsătoriile timpurii caracteristice tradiţiei romilor prezintă o tendinţă îngrijorătoare. Vîrsta minimă pentru căsătorii este de 15 ani, atît pentru băieţi, cît şi pentru fete (ceea ce este cu un an mai devreme decît vîrsta legală permisă de lege (16 ani) pentru fete şi cu trei ani mai devreme decît prevede legea pentru băieţi (18 ani). În pofida particularităţii de emigrare cu întreaga gospodărie, în comunităţile roma se înregistrează o rată mai înaltă a căsătoriilor mixte, în comparaţie cu datele la nivel naţional.

Totodată, rata mariajelor mixte este semnificativ mai redusă în comparaţie cu alte minorităţi, reflectînd o alegere incoştientă a autoidentificării, precum şi un nivel mai înalt de excludere şi autoexcludere a acestui grup social. O explicaţie alternativă în acest sens ar fi angajamentul mai ferm de a-şi păstra etnicitatea.

Veniturile, cheltuielile şi sărăcia

Creşterea economică din ultimii cinci ani a ajutat multe familii să iasă din mrejele sărăciei, rata acestui flagel reducîndu-se oarecum. Procesul reducerii sărăciei, însă, nu a atins în mod uniform grupurile de populaţie, multe grupuri vulnerabile, printre care şi romii, rămînînd în afara ameliorării recente a situaţiei economice. Romii sunt supuşi unui risc de incidenţă a sărăciei de două ori mai mare decît cel înregistrat în rîndul non-romilor. Cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă. Dacă e să ne referim la statutul sărăciei pentru familiile roma, acesta este determinat de mai mulţi factori: nivelul educaţiei, mărimea gospodăriei, mediul de reşedinţă şi rata scăzută de ocupare a forţei de muncă.

Veniturile disponibile ale gospodăriilor roma nu acoperă nici măcar jumătate din nivelul minim de existenţă. Ele parvin mai mult din transferurile din străinătate, precum şi din „venituri neoficiale” cum ar fi vînzarea lucrurilor personale, colectarea de obiecte uzate, secundare, precum şi din activităţi neoficiale ca jocurile de noroc, cerşitul, ghicitul şi din transferuri bugetare.

Atît romii, cît şi non-romii cheltuiesc mai mult de jumătate din buget pe produse alimentare; romii mizează mai puţin pe alimentele produse în gospodărie, şi mai mult pe produse alimentare procurate. Pe de altă parte, romii cheltuiesc mai puţin pe educaţie, aspect ce reduce şansa eliminării sărăciei în rîndurile tinerilor roma. În general, o treime din populaţia roma aparţine procentului de 20% din populaţia cea mai săracă a ţării. În timp ce familiile roma sunt în general mai sărace decît cele non-roma, nivelul inechităţii din interiorul populaţiei roma se oglindeşte în cel al populaţiei non-roma.

Statutul profesional influenţează, de asemenea, riscul incidenţei sărăciei. Majoritatea membrilor adulţi ai unei gospodării sărace roma sunt de regulă şomeri (patru din zece) sau îndeplinesc munci ocazionale (doi din zece). Ponderea celor cu un loc de muncă permanent sau temporar este de două ori mai mare în rîndul populaţiei non-roma prospere. Disponibilitatea unui loc de muncă permanent are cu certitudine un efect benefic, oamenii ieşind astfel în afara acestui cerc vicios al sărăciei. Mai sunt şi alţi factori care influenţează nivelul sărăciei: domeniul de activitate, calificarea, poziţia ierarhică, nivelul de salarizare.

Analizînd faţetele sărăciei în cazul gospodăriilor roma şi non-roma, se poate concluziona că în orăşelele mici sărăcia atinge proporţii mai mari. E o situaţie care apare din cauza economiei subdezvoltate, cînd bunurile sunt produse doar pentru consum propriu şi nu pentru comercializare, fapt caracteristic mediului rural. În cazul populaţiei non-roma, beneficiile modelului economic rural (de creştere proprie a produselor pentru consum alimentar) sunt depăşite de beneficiile traiului în mediul urban, care rezidă în disponibilitatea locurilor de muncă, posibilităţi de emigrare pentru obţinerea unui loc muncă în străinătate şi alţi factori.

În Republica Moldova, romii beneficiază mai puţin de subvenţii de stat decît romii din România, precum şi din alte ţări, din regiune. Acest fapt poate fi explicat prin insuficienţa resurselor destinate asistenţei sociale în Moldova, în comparaţie cu alte state. Cu toate acestea există tendinţa ca romii să primească mai multe subvenţii sub formă de asistenţă socială şi mai puţine resurse de asigurare socială decît non-romii.

Transferurile băneşti sunt direcţionate ineficient şi nu pot rezolva problema incluziunii romilor. În acest sens, ar fi recomandabil ca eforturile să fie orientate către alte tipuri de asistenţă cum ar fi investirea în educaţie, asigurarea articolelor de vestimentaţie sau încurajarea participării tinerilor în activităţi generatoare de venituri.

Continuare în numărul următor: Educaţia, Angajarea în cîmpul muncii şi şomajul, Sănătatea, Migraţia.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Anton Constantinescu: (30-6-2008 la 00:00)

    Va felicit pentru calitatea si obiectivitatea acestui articol. De departe, solutia pentru roblema marginalizarii si automarginalizarii romilor o constituie educatia.

    Lipsesc insa deocamdata persoanele dedicate imbunatatirii educatiei romilor, din pacate. Un alt aspect esential il vad ca este si mentinerea vechiului termen de tzigan, care azi este insotit de alti termeni corelati (cum ar fi tziganie) care au un sens peiorativ.

    Sunt de parere ca numai un apelativ nou (cum este cel de rrom sau rom) poate contribui la cresterea stimei de sine a etniei rrome, care asa cum ati precizat este atat in interesul minoritatzii rrome, cat si in interesul majoritatii, in orice termeni ar fi definita aceasta.

    Spre surprinderea si placerea mea am intalnit la ultima mea vizita in tara atat adulti romi cat si adolescenti care erau mandri de apartenentza lor la aceasta etnie si care observau ei insisi unele aspecte negative ce trebuie sa fie corectate, fiind mandri de un grad nou de civilizatie.

    Fiecare etnie sau nationalitate, respectiv minoritate, care traieste in Romania, trebuie sa aiba posibilitatea de a fi mandra de trecutul ei!

    Inca ceva: s-a pus intrebarea: de ce si-au ales rromii un nume care aduce a… Romania, si nu altul?

    Precizez ca in limba sanscrita cuvantul rom inseamna om, si dateaza de mult mai multe secole decat insasi…Roma! Iar limba romana, ca si cea latina din care provine sunt limbi INDO-Europene!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Dumitru, USA: (30-6-2008 la 00:00)

    Draga Adriana,
    Dumnezeu sa-ti dea multa sanatate si tie si Tiganilor+RRomi-lor.
    Zau crede-ma, nu sunt de rea credinta.
    Ii iubesc pe Tigani dar nu pe RRomi. Tiganii sunt pentru mine adevaratii verticali care stiu cine sunt si nu se ascud dupa un invectiv polotticaly-corect neaos romanesc, adicate-lea Dambovitan, sictir adeca „period”.

    Iti admir vehementa in a-i apara pe tigani si te rog sa ma incluzi in echipa ta atat cat poti si cat timpul i-mi va permite sa particip in actiunile tale socio-etno-umanitare.

    Te admir inca de pe vremurile foarte timpurii ale acestei publicatii (ziar) virtuale si sincer, ti-am simtit lipsa.
    Ai un dar de a comunica atat de direct, incat pana si spatiile nescrise spun cate un crunt adevar. Te rog sa nu mi-o iei in nume de rau.
    Propun doar un test de rezonanta cu adevarul: prin vocea ta si studiile tale privind RRomii, te rog sa-i convingi sa se numeasca asa cum si sunt „Tigani” si to valul „raului” se va risipi.

    Pentru mine Tiganii, si Dumnezeu mi-e Martor, sunt si vor fi o natie pe care va trebui s-o identificam cu ceva ce a fost, este si va fi parte din existenta noastra, atat spirituala cat si terestra aidoma unui DNA (ADN) parte din lantul nostru identitar.

    Cine va incerca sa-i elimine pe tigani din lantul logic uman, se va confrunta cu propria-i exterminare. Adriana, Good Luck!!!

    ….ti-am dat doar inceputul unei misiuni.

    Cu stima, Dumitru, SUA

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Adriana: (30-6-2008 la 00:00)

    Domnule Constantinescu, Domnule Dumitru,

    Va multumesc foarte mult pentru interventiile aflate atat de departe de formalism, atat de explicite, atat de documentate, complementare.

    Da, educatia (mai exact lipsa acesteia) este aceea care creeaza vulnerabilitatea atat de spcifica etniei rome, care deriva intr-un soi de teama ce ii determina pe romi sa fie, cum se spune, permanent cu „arma la picior”, fie ca e necesar, fie ca nu.

    Suntem de acord de fapt ca orice om, in momentul in care ii este teama, reactioneaza intr-un mod cu totul neasteptat, chiar si pentru el. Si daca educatia este cea care mai estompeaza din ridicol, din absurd etc, la romi, din pacate, neexistand educatie, multe evolueaza intr-o forma bruta.

    Asadar, cum sa ii determinam pe romi sa nu mai fie tematori de lucruri care nu exista decat in mintea lor? Poate invitandu-i la dialog? Dar cum? O forma de dialog cu romii, chiar daca nu directa, o va propune ACUM prin publicarea unor raspunsuri ale romilor la diferite intrebari cu caracter general.

    Prejudecatile atat de specifice romilor sunt tot un rod al lipsei de educatie. In partea a doua al materialului despre romi, care apare in numarul de marti al ACUM, dezvoltam si acest capitol.

    Din pacate, insa, prejudecatile (in special legate de romi, caci de aceasta vorbim acum), caracterizeaza si populatia non-roma. Or, acest aspect ma gandesc ca ar trebui sa il eliminam mai intai. Undeva in acest portal se spunea: „Sa fim noi intai schimbarea pe care o dorim in lume”…

    Domnule Dumitru, nu pot descrie bucuria mea de a nu ma fi uitat:) Nu am stiut niciodata ca ale mele cuvinte pot avea si o astfel de rezonanta. Va multumesc.

    ACUM ramane pentru mine de necomparat in special prin forma aceasta de comunicare directa promovata, de care pomeniti. Imi permit sa afirm ca aceasta posibilitate este acea nota distincata in raport cu alte publicatii, care ii determina pe cei din echipa sa se simta liberi.

    A primi o misiune inseama a te bucura de incredere. Consider ca nimic, absolut nimic nu poate fi mai special pentru un om, decat sa se bucure de increderea semenilor.

    La randul meu vin cu propunerea ca aceasta misiune si nu numai aceasta, sa ni le asumam impreuna, noi cei de la ACUM.

    Cu deosebita consideratie,
    Adriana

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
34.238.194.166