caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Reînvie Bucureştiul evreiesc

de (19-2-2012)
5 ecouri

O carte, apreciată drept „foarte frumoasă” de Stelian Tănase, un istoric şi îndrăgostit al Bucureştiului, a văzut lumina zilei, datorită eforturilor a două tinere, preocupate de trecutul evreilor – dr. Felicia Waldman,lector la Universitatea Bucureşti şi dr. Anca Ciuciu, cercetătoare la Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România. Întitulat „Istorii şi imagini din Bucureştiul Evreiesc”,  albumul ne duce înapoi în anii în care , în capitala României trăiau , alături de români, numeroase minorităţi care dădeau un farmec aparte oraşului.

Bucurestiul evreiesc

Se spunea, de pildă, că după Budapesta, Bucureştiul ar fi cel mai mare oraş unguresc. Nu era adevărat, dar afirmaţia reflecta o stare de fapt,  şi anume, că Bucureştiul a fost o gazdă primitoare pentru grupuri de altă limbă şi cultură şi care au îmbogăţit atmosfera şi caracteristicile oraşului.

După 1989 au apărut lucrări  care au prezentat această particularitate a capitalei române. Astfel, volumul de istorie orală “Chipurile oraşului”, de prof. universitar dr. Zoltan Rostas, sociolog, este o oglindă a mozaicului de etnii care au trăit în Bucureştiul  nu numai interbelic ci chiar dinaintea primului război mondial. În acest mozaic, evreii au reprezentat o puternică pată de culoare dar contribuţia lor nu s-a limitat numai la o prezenţă oarecare. Trăind de  câteva sute de ani în acest oraş,, prin munca şi preocupările lor, ei au contribuit la modernizarea capitalei române, nu numai economic ci şi arhitectural, social şi cultural, acest ultim aspect devenind parte integrantă a culturii române.(Sunt relevante documentele reproduse de autorizare a unei game mari de rmesrii pentru evrei, de către domnitorii celor două Principate, începând din secolul al XVIII-lea).

Albumul demonstrează toate aceste lucruri, atât prin imaginile de o calitate excepţională dar şi prin textele care le însoţesc, rezultatul unor cercetări minuţioase a documentelor, prin  înserarea unor articole din presa românească şi evreiască, mărturisirilor unor scriitori, publicişti, artişti sau oameni obişnuiţi care şi-au amintit de Bucureştiul de altă dată, de cartierele evreieşti şi multiudinea de sinagogi, case de rugăciuni, sedii de societăţi şi şcoli, înainte de a cădea victimele furiei demolatoare a lui  Ceauşescu. Trebuie să fie limpede un lucru. Nici una din autoare nu a idealizat viaţa evreiască din Bucureşti. Sunt menţionate legile antievreieşti de-alungul vremii, pogromul legionar din 1941, dar şi sărăcia în care a trăit, pe Calea Văcăreşti sau Dudeşti cea mai mare parte a populaţiei evreieşti. În acest sens reportajul lui F. Brunea Fox, „Imaginile Purimului” sau evocările lui Isac Peltz despre personajele (reale) din romanele sale, „Calea Văcăreşti” sau „Foc la Hanul cu Tei”, sunt ilustrative.  Ca de-altfel, într-un alt registru, enumerarea arhitecţilor evrei şi clădirilor ridicate de ei, devenite simboluri ale Bucureştiului. Am ţinut să menţionez acest lucru deoarece dacă scriitorii, actorii, artiştii plastici evrei sunt cunoscuţi de publicul evreiesc şi românesc, aceşti creatori de frumos, ale căror opere le mai regăsim în diferitele colţuri ale oraşului – mult mai puţin.

Albumul a umplut un gol

Participanţii la lansarea albumului, desfăşurată la  Sala Rapsodia a Hotelul Intercontinental, în faţa unei săli pline, au apreciat ideea realizării unui astfel de album care, trebuie să menţionăm, s-a născut la iniţiativa a două fundaţii neevreieşti – NOI Media Print S.A. şi Fundaţia Culturală Art Promo, care au organizat anul trecut şi vor organiza şi în această primăvară Festivalul Filmului Evreiesc. Doi ambasadori, participanţi la lansare – Dan ben Eliezer (Israel) şi Marc Gittenstein (SUA) – au fost de părere că apariţia acestui album este foarte importantă şi pentru străini, –  pentru cei care s-au instalat în Bucureşti,  pentru turişti, sau pentru cea de a doua generaţie de israelieni de origină română care vine să-şi caute rădăcinile. Ambasadorul SUA care se mândreşte cu faptul că străbunicii şi bunicii lui sunt din Moldova (la fel ca mama ambasadorului israelian) ,  a subliniat semnificaţia cărţii pentru el ca “ambasador in România, ca evreu şi  ca român”. Ambii demnitari au declarat că nu au putut lăsa cartea din mână. Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., a subliniat că realizarea acestui album se înscrie în preocuparea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România de valorificare a moştenirii culturale evreieşti. Este mai mult ca un album, este o istorie, a declarat vorbitorul şi a mulţumit celor două autoare în calitate de bucureştean, evreu şi de preşedinte al F.C.E.R.   Erwin Şimşensohn, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti a subliniat importanţa albumului ca o deschidere a unor uşi pentru noi cercetări privind viaţa evreilor din Bucureşti  şi a apreciat faptul că albumul s-a născut prin eforturile unei fundaţii neevreieşti. Dr, Victor Neumann, istoric, semnatarul postfeţei volumului, a scos în evidenţă calităţile acestuia,- un volum bine structurat, având capitole excepţionale de  punctare a unor repere istorice (Felicia Waldman), sau de selecţie a scriitorilor şi publiciştilor care au redat în operele lor imaginea Bucureştiului (Anca Ciuciu). În context, Victor Neumann s-a referit la importanţa minorităţilor într-o cultură şi rolul lor ca punţi de legătură. Pentru Stelian Tănase, albumul a umplut un gol deoarece lipsea imaginea unui Bucureşti evreiesc. Apreciind textele incitante şi fotografiile de bună calitate, Stelian Tănase a menţionat că este vorba de un prim pas, că volumul ar trebui perfecţionat prin includerea unor aspecte cum ar fi prezentarea avangardei literare , aproape în întregime evreiască  şi ale cărei urme se mai regăsesc în Bucureşti ( cafenele, case, locuri unde au funcţionat sedii de redacţii etc.). Stelian Tănase s-a întrebat de ce nu s-a scris mai mult despre demolarea cartierelor evreieşti, o pierdere importantă pentru istoria Bucureştiului  El şi-a exprimat speranţa că va urma şi un al doilea volum.

Albumul a fost editat în limbile română şi engleză, în perspectiva difuzării sale pe scară largă.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Stefan N. Maier: (20-2-2012 la 09:12)

    Felicitari Feliciei si Ancai, pe care le cunosc personal. Ele au avut o contributie decisiva in realizarea sitului cel mai bogat despre mostenirea culturala evreiasca din Romania, la a carui realizare si-au adus contributia in urma cu cativa ani: http://www.romanianjewish.org.
    Pe ce nu dau doi bani, sunt sfaturile potrivit carora ar fi bine sa urmeze si un al doilea volum sau ca este vorba de o carte foarte frumoasa – acestea nu sunt decat expresia unui oportunism gretos pe care l-am mai vazut manifestandu-se prea des ca sa ma mai induca in eroare. A, daca dintre cei prezenti, si-ar fi pus cineva intrebarea care este soarta unei carti dupa tiparire si festivitatea (uneori festivismul) momentului lansarii, poate se vor fi facut recomandari Ministerului de Externe sa cumpere cateva sute de exemplare pentru includerea ei pe lista obiectelor de protocol. Ma intreb, a facut acest gest cineva sau il va face cineva? In ce ma priveste, le voi contacta pe autoare pentru a le propune difuzarea in Statele Unite si sper ca si colegi din Israel sa ajute intr-o directie similara.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 2

  • Vlad Solomon: (20-2-2012 la 13:00)

    Nu inteleg importanta acordata in articol opiniilor lui Stelian Tanase; bineinteles ca ar dori introducerea intr-un eventual volum al unor detalii referitoare la avangarda literara ( artistica nu?), mai ales dupa cartea tendentioasa cu privire la evreii care au fost avangardisti (si „agenti”). Evident, anumite „zvonuri” mi-au parvenit si de la Geo Serban ( in Obs cultural alude ca Paul Paun ar fi fost… securist!!! – lucru neadevarat), care mi-a spus ca Stelian Tanase pregateste un al doilea volum la cartea lui, initiala, care continea erori si aluzii, volum ce va fi o „explozie”. In prima am gasit destule greseli, nepermise unui istoric, de ex. il expedia pe Paul Paun in USA, unde ar fi murit, cind poetul si pictorul Zaharia Herscovici emigrase in Israel, unde lucra ca medic urolog, scria in franceza si picta in stilul lui caracteristic. Mi se pare mie, sau nu e intimplatoare aducerea numelui lui Stelian Tanase? Ma asteptam ca autoarele sa fie prezentate pe larg, nu opiniile despre… Astept si „explozia”.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 5 Nu-mi place 2

  • Stefan N. Maier: (20-2-2012 la 15:37)

    Buna observatia lui Vlad, doamna Eva. Credeti ca ati putea sa reveniti cu date mai ample despre autoare? Atat Felicia cat si Anca sunt doua cercetatoare cu o etica exemplara, fara nici un fel de pretentie de „star”. Cat este de important Stelian Tanase in acest eveniment ca sa i se acorde spatiul si credibilitatea care i s-au acordat, aceasta din urma prezentand dubii si in ceea ce ma priveste?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • eva galambos: (21-2-2012 la 02:37)

    Am redat ceremonia lansarii si opiniile mele si ale celorlalti participanti despre album. Stelian Tanase a fost invitat de cele doua autoare ca o persoana specializata in istoria Bucurestiului si pentru ele, parerea lui a contat. Nu stiu daca Ministerul de Externe va achizitiona albumul dar cu siguranta FCER-da. Am sa revin mai tarziu cu cateva amanunte despre Felicia si Anca pe care le cunosc bine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Liliana Popescu: (23-2-2012 la 13:07)

    Avand in vedere noua compozitie a guvernului cred ca, prin persoanele cele mai potrivite, s-ar putea interveni chiar la primul ministru pentru o asemenea achizitie. si guvernul trebuie sa aiba un fond de protocol, de cadouri

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.221.75.68