1. Condamnarea comunismului
2. Istoria literaturii romane contemporane 1941-2000
3. Oscar 2006
CONDAMNAREA COMUNISMULUI
Marius Oprea: “Foarte multa lume se intreaba daca mai este necesara acum, la 16 ani de la revolutie, condamnarea comunismului. Eu spun ca da, si ma bazez pe faptul ca o decizie atit de profund morala, menita sa restaureze practic societatea romaneasca, este oricind necesara. Si mai spun ca da, dintr-un motiv care mi-a aparut in fata ochilor in urma cu doua zile, cind am primit intimplator un dosar al unui cetatean urmarit de fosta Securitate intre 1979-1982. Am descoperit ca foarte multi dintre ofiterii care apareau in acest dosar de urmarire informativa sint activi in structurile statului, ceea e grav. Aceasta este o consecinta directa a faptului ca nu a existat o condamnare la nivel oficial a regimului comunist, asumata la cel mai inalt nivel de catre seful statului, si ca aceasta declaratie politica nu s-a tradus in practica printr-o politica institutionala. Cred ca e necesar, chiar si acum, ca acest lucru sa se intimple si, in sfirsit, la 16 ani de la caderea statului comunist, sa avem o politica menita sa asaneze societatea romaneasca, sa ii puna cumva la marginea deciziei politice pe cei care au dus la instaurarea si perpetuarea regimului comunist in Romania, un regim eminamente criminal.” (22, Nr. 827, 21-27 martie 2006)
Armand Grosu: “Poate ca presedintelui i se pare un lucru putin important sa condamne comunismul. Daca istoria sa personala nu rezoneaza cu aceasta condamnare, ar trebui sa inteleaga ca istoria tarii e mai importanta. Nu poate fi contestat caracterul criminal al unui regim pentru faptul ca unii s-au putut adapta mai bine la el, gasindu-si un loc caldut sub soarele comunismului, in vreme ce altii au infundat puscariile ori au fost, fara voia lor, cobaii unor politici alimentare sau demografice care calcau in picioare demnitatea fiintei umane. […] Tacerea presedintelui este grava. La fel de grava este insa si interpretarea data de unii absentei oricarei reactii, care ar cofirma, chipurile, ca presedintele este ‘omul sistemului’, ca intre el si serviciile secrete ar fi legaturi mult mai trainice. Instrumentarea politica a anticomunismului, care pare sa fi devenit o arma cu care este atacat periodic presedintele, nu poate duce decit la compromiterea celui mai important proiect nascut la Timisoara si continuat in Piata Universitatii de catre societatea civila.” (22, Nr. 838, 28 martie – 3 aprilie 2006)
Dragos Paul Aligica: “Se spune ca dreapta a cistigat Razboiul Rece, dar stinga este pe cale sa cistige interpretarea asupra lui. Dar confruntarea pentru memoria si valorificarea experientei istorice a comunismului nu este o batalie pentru trecut, ci una pentru viitor. Iar batalia abia incepe. Si unul din principalele teatre de confruntare este Estul Europei. Mai precis, prin simplul nostru statut, sintem direct angrenati in prima linie a unei confruntari globale de idei ce va marca o intreaga epoca istorica. Relevanta noastra azi scapa de sub semnul etnografic al ‘specificului’ unei culturi nationale sau regiuni geografice, proiectindu-se in universalul fara precedent ai carui purtatori si hermeneuti sintem in istorie.” (22, Nr. 830, 31 ianuarie – 6 februarie 2006)
ISTORIA LITERATURII ROMANE CONTEMPORANE 1941-2000
Stefan Borbély: “Istoria literaturii romane contemporane 1941-2000 este, o spunem cu regret, cea mai concentrata colectie de platitudini pretioase, insuficient asimilate, pe care a cunoscut-o critica literara romaneasca de la origini pina in prezent. […] Alex. Stefanescu a irosit ani buni in gol, pritocind un turn monumental construit din cioburi de sticla ridicate pe pe nisip, care se surpa zglobiu la cea mai mica atingere. Istoria… e, in consecinta, un imens esec, nu numai al autorului, ci si al formulei critice unilaterale, foiletonistice pe care el a practicat-o.” (Observator cultural, Nr. 57 (314), 20 martie – 5 aprilie 2006)
Al. Cistelecan: “Din pacate, ‘Istoria…’ lui Alex. Stefanescu e prea folclorica pentru a fi acreditata de literati. Si prea comoda in criterii pentru a fi dezbatuta de ‘specialisti’ (nu mai departe decit criteriul ‘decenial’ utilizat, ce-i drept nu foarte riguros, pentru periodizare, semn de imediata comoditate). Pe de alta parte, cu greu s-ar fi putut scrie o istorie mai incitanta, mai cu suspans, mai cu ritm; e chiar istoria potrivita pentru publicul ei; poate chiar istoria ideala.” (Cultura, Nr. 15 (67), 30 martie 2006)
Daniel Cristea-Enache: “Din comentariile pe care le-am citit pina acum, pe marginea ‘Istoriei…’ lui Alex. Stefanescu, relativ putine mi-au dat impresia ca se exprima, acolo, un punct de vedere critic. Si mai putine mi-au oferit confirmarea ca aceasta carte de 1178 pagini format mare a fost citita, daca nu in integralitatea ei, baremi pe portiuni intinse, pe care sa se poata sprijini o solida interpretare si o corecta judecata de valoare. […] „Istoria…” lui Alex. Stefanescu este una dintre cele mai gustoase Istorii ale literaturii din cite avem, o carte frumoasa la propriu si la figurat, de intimpinat cu bucurie, nu cu acreala.” (Cultura, Nr. 15 (67), 30 martie 2006)
Colectia de comentarii critice pe Thymos.ro:
Istoria literaturii romane contemporane 1941-2000
OSCAR 2006
Alexandra Olivotto: “In acest an, membrii Academiei au dat ‘detaliile’ pe subiect. Din acest punct de vedere, toate cele cinci filme au conflicte grele la activ: rasismul in Crash, McCarthy versus libertatea presei in Good Night and Good Luck, palestinieni vs. israelieni in Munich, homosexualitate versus societate in Brokeback Mountain si scriitorul-exploatator al unui subiect contra constiintei morale in Capote.” (Romania literara, Nr. 9, 3 martie 2006)
Romulus Caplescu: “Crash a rezonat in masura mult mai mare cu asteptarile, exigentele si criteriile avute, probabil, in vedere de cei care au completat buletinele de vot. Departe de a fi o drama intimista, insuficient validata sau neinteresanta din punct de vedere estetic, asa cum este cazul cu Brokeback, filmul lui Paul Haggis exploreaza, cu indiscutabil simt artistic, o arie de mult mai larga cuprindere, cea a conflictelor rasiale, care ramine in America la ordinea zilei. Los Angeles, unde se petrece povestirea, este chintesenta melting pot-ului, a creuzetului american: un extraordinar amalgam de rase, etnii si pigmentari ale pielii. Or, nu trebuie uitat ca acei care prin votul lor au atribuit Oscarul sint locuitori ai acestei vaste zone din care face parte si Hollywoodul. Altfel spus, ei au trait si traiesc evenimentele din film, se ciocnesc zilnic de ele.” (Adevarul literar si artistic, Nr. 811, 25 martie 2006)
Calin Toporas: “O nominalizare oarecum neasteptata ar fi cea a lui William Hurt pentru rol secundar masculin in A History of Violence, iar aici e momentul sa depling faptul ca filmul lui Cronenberg a fost suntat aproape cu desavirsire, cu exceptia nominalizarii la cel mai bun scenariu, unde concurenta e mare anul asta. O alta alegere indrazneata e si Terrence Howard pentru cel mai bun actor in Hustle & Flow. Nu am vazut filmul, dar cu siguranta ca Terrence o sa arate foarte bine la tol festiv in seara Oscarurilor, doar ca mi-e teama (adica sper!) c-o sa piarda in favoarea lui Philip Seymour Hoffman si-al sau Capote. Ceea ce ma face sa observ ca (si-am imprumutat aici un cliseu din revistele de moda) gay is the new disabled cind vine vorba de roluri nominalizate la Oscar. Dupa Monster-ul lui Charlize Theron, tout Hollywood se inghesuie sa joace personaje gay sau transsexuale, tot asa cum, in anii ’80, actorii se bateau pe roluri de autisti (Dustin Hoffman in Rain Man), surdo-muti (Marlee Matlin in Children of a Lesser God) ca sa nu mai pomenesc de Daniel Day-Lewis in My Left Foot. Nu ma credeti? Sa-i numaram, coane Fanica: Ledger si Gyllenhaal in Brokeback Mountain, Hoffman in Capote si Felicity Huffman in Transamerica. Plus Catherine Keener, dac-ar fi sa aplecam urechea la zvonurile apropo de Harper Lee…” (Dilema veche, Nr. 109, 24 februarie – 2 martie 2006)
Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Cultura, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) (100-150 K). Se afiseaza saptaminal (de obicei lunea) pe portalul cultural LiterNet. “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!” (Alex. Leo Serban). Se distribuie la 1.250 de abonati in weekend.
cinem@ – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educatia cinematografica, dezvoltarea spiritului critic si vizualfabetizare. “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu) Se distribuie la 1.050 de abonati in weekend.
no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu) Se distribuie la 1.350 de abonati in weekend.
Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alin@cristea.com