Viaţa ca undă
M-am trezit in lumea rezonanţelor. O undă îmi gîdilă urechea într-o melodicitate necunoscută; alta, jucăuşă îmi răcoreşte tîmplele. O lumină unduitoare îmi dezmeardă privirile, ca alta să-mi gîdile nările cu miresme de primăvară.
Ca la un semn, al unui dirijor nevăzut, toată gama de unde s-a armonizat, trezindu-mă intr-o „aură spiritualizată”. Mi-am pierdut corpul, devenind o armonie de unde.
Acum străbat văzduhul, în voie, unduindu-mă. Mă zbengui, bucurîndu-mă de noua-mi identitate. Învăţ din nou cine sînt. Îmi învăţ noile limite. Plonjez cu viteza luminii în casa unor prieteni, aruncînd umbre pe sticlu-ţele pline cu culorile „aurelor”.
Mă joc, scriind muzică luminoasă. Alte unde vin să-mi asculte concertul, ca apoi să plecăm în grup pe alte meleaguri. Ne jucăm luminînd şi fredonînd melodii înţelese numai de noi. Poposim într-o clasă de yogini; cei avansaţi ne percep. Sîntem rugaţi de maeştri în reiki să transmitem energii pozitive celor trataţi.
Apoi biorezonantişti ne roagă să ne folosim forţa frecvenţială la lecuirea bolilor.
După un timp ne jucăm acompaniind un grup de delfini. Armonizăm lumea în fel şi chip.
Unii caută ca prin noi să distrugă, folosindu-se de puterea rezonanţelor; prin armonie îi lăsăm să studieze această calitate numai în laboratoare. Un grup de fizicieni şi medici, ne folosesc pentru depistarea bolilor şi microbilor, atît pentru diagnostic cît şi pentru tratament.
Bucurăm omenirea prin armonia muzicii şi a culorilor, prin biorezonanţă şi alte aspecte a fizico-medicinei. Asta-i viaţa de undă pozitivă.