caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Proiectul “ România Sălbatică”- Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

de (20-11-2011)

Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

Înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este situat în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a trei judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj, acoperind 61. 211 ha.

Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.

Cadru natural

Diversitatea tipurilor de peisaje (abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană, păduri întinse de fag de vârste mari, goluri alpine cu jnepeniş, lacuri de acumulare montane, chei şi prăpăstii calcaroase, cătune izolate în munte, pajişti subalpine cu lapiezuri), peşteri termale unice în România, izvoare termominerale, endemisme şi rarităţi de floră şi faună oferă tuturor iubitorilor de natură experienţe inedite.

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este înscrisă în bazinul alungit, îngust şi asimetric al râului Cerna cu afluenţii lui. În general reţeaua hidrografică este foarte variată, atât ca aspect cât şi ca regim, fiind influenţată de diversitatea litologică a bazinului.

Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar după venirea slavilor a căpătat numele care este actual şi astăzi. Cerna propriu – zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte sub Vf.  Paltina la 2070 m altitudine.

Bazinul hidrografic al Cernei este puternic asimetric, marea majoritate a afluenţilor fiind pe partea dreaptă.  Afluenţii mari ai Cernei având lungimi între 8-10 km îşi au obârşia în Munţii Godeanu la altitudini mari (Cărbunele format prin unirea pâraielor Cărbunele şi Rădoteasa; Iovanul format prin unirea pâraielor Mocirliu şi Scăriţa; Balmeşul; Olanu format prin unirea pâraielor Mihoc, Olănelul, Pârâul Lung şi Sterminosul).

Prin poziţia sa geografică, bazinul Cernei este supus predominant circulaţiei atmosferice de vest şi sud-vest.  Astfel cu excepţia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul înalt al Munţilor Godeanu şi parţial al Munţilor Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna au loc invazii de masă de aer umed şi cald de origine mediteraneană şi oceanică care determină valori mai crescute ale temperaturii aerului decât în restul ţării. În timpul verii există un grad mai mare de instabilitate termică, evidenţiat de frecvenţa averselor însoţite de descărcări electrice.

Ciclonii mediteraneeni transportă aerul umed care la întâlnirea cu munţii din bazinul Cernei dă naştere la precipitaţii orografice, fenomenul fiind mai frecvent în lunile noiembrie-decembrie când cad ploi abundente.  În perioada rece se face simţită şi acţiunea anticiclonului siberian care determină uneori producerea ninsorilor şi a viscolelor în bazinul Cernei, dar de durată şi intensitate redusă. Faptul că Valea Cernei este protejată de masive muntoase înalte, în special în partea de nord, varietatea litologică, fragmentarea accentuată a reliefului, existenţa a numeroase abrupturi, în unele locuri adevăraţi pereţi stâncoşi, gradul de acoperire cu vegetaţie determină pe suprafaţa parcului o serie de topoclimate.

Relieful dispus în trepte de la peste 2000 m altitudine până la 168 m în zona Băile Herculane, determină o varietate  a temperaturilor medii anuale, de la 0° C pe înălţimile Munţilor Godeanu, până la aproape 11° C în partea inferioară a bazinului.  La Băile Herculane, cu toate că ne aflăm în plină regiune de munte, temperatura medie multianuală este de 10,5° C la fel ca în Câmpia Română, Dobrogea Centrală şi Câmpia Crişanei.

ARII PROTEJATE : Rezervaţia Domogled şi Rezervaţia Cheile Corcoaiei

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se suprapune peste Situl Natura 2000 RO SCI 0069 Domogled-Valea Cernei.

Situl Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau naștere unor peisaje tipice, cum ar fi: abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemică), canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu vegetație submediteraneană, păduri întinse de fag de vârste mari, goluri alpine cu jnepeniș, urmând traseele de mare altitudine din Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune și acumulări glaciare (morene), ideale pentru montagnarzi și pentru cei care vor să pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Munților Godeanu), lacuri de acumulare montane, chei și prăpăstii calcaroase, exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafața ariei protejate a dat naștere la formațiuni calcaroase spectaculoase cu o importanță peisagistică de excepție și anume Cheile Corcoaiei unde se împletește prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan.

Fauna

Primele date privind cercetarea faunei (insecte, păsări) din regiunea Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei de către Johann Centurius von Hofmannsegg din Dresda apar încă din anul 1794.

Datorită elementelor  biogeografice, biologice, climatice Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei găzduieşte o faună foarte bogată şi interesantă, întâlnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare ştiinţifică, unele unice în ţară sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele, întălnindu-se aproape 1.500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a ţării fiind concentrată aici, unele specii fiind foarte rare, ceea ce demonstrează originalitatea ridicată a regiunii.

De asemenea specii endemice, rare şi noi pentru ştiinţă au fost identificate în grupa Colembolelor şi Ortopterelor. Fauna de păsări care este variată şi bogată, fiind studiată mai amănunţit, dar datele sunt incomplete, însă în urma cercetărilor efectuate în regiune s-au stabilit următoarele: sunt prezente elemente de origine meridională (mediteraneană şi indo-africană), avifauna silvicolă prezintă o structură locală particulară care o diferenţiază specific faţă de caracteristica generală a faunei Ornitologice din Carpaţi, iar limita inferioară de răspăndire a unor specii montane posedă valori sub nivelurile cunoscute în totalitatea Munţilor Carpaţi.

Dintre păsările sălbatice din bazinul Cernei câteva sunt incluse pe Lista roşie a Consiliului Europei anexa II a speciilor strict protejate ( Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe hispanica, Emberiza citrinella). Reptilele se întălnesc începând cu etajul alpin până în etajul nemoral care este mai populat cu aceste specii, dintre ele se găsesc atât specii protejate cât şi endemice cum este Vipera ammodytes.

În Lista roşie a Consiliului Europei apar trei specii de amfibieni strict protejate la nivel european şi care trăiesc în bazinul Cernei (Bombina variegata, Bombina bombina, Rana dalmatina), iar celelalte  specii din bazinul Cernei fac parte din categoria speciilor protejate.

Peştii sunt reprezentaţi-în zona din amonte de Băile Herculane-de păstrăvul indigen, lipanul (specie strict protejată) şi mreana.

Mamiferele sălbatice mari trăiesc retrase în inima pădurilor cu precădere în jumătatea superioară a bazinului Cernei, această zonă fiind caracterizată de o bogăţie mare a mamiferelor importante din Europa. Ursus arctos, Lynx lynx sunt speciile care apar în anexa 3 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică.

Fauna guanoului de liliac este bine reprezentată într-una din peşterile termale ale parcului Peştera lui Adam – care conţine cele mai mari depozite de guano din peşterile româneşti (gros de aproape 3 metri acest depozit s-a acumulat în timp de la mai multe specii de lilieci, îndeosebi de la Rhinlophus euryale).

Flora

Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând  1110 specii de plante vasculare (superioare). Diversitatea florei luxuriante din această regiune a atras botanişti străini încă de la sfărşitul secolului al XVIII-lea (Griselini 1780).

Din totalul de plante superioare (1110 specii), 66 de specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei specii rare necunoscute în alte părţi ale ţării: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanică), Cerastium banaticum (cornuţul bănăţean), Lamium bithynicum (urzica moartă originară din Bithynia).

Datorită condiţiilor staţionale deosebite  relief calcaros şi-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: in galben de Banat, ciuboţica cucului bănăţean, pojarniţa lui Rochel, scaunul  cucului, etc. Atât Domogledul cât şi valea mijlocie şi cea inferioară a Cernei rămân refugiul ideal pentru unele din cele mai atrăgătoare şi rare specii balcanice şi mediteraneene: mărul lupului, buruiana vântului şi alte 110 specii mediteraneene.

Ruscus aculeatus (ghimpele) apare în anexa 5 a Legii 462/2001 specii de plante şi de animale de interes comunitar, ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management.

Pajiştile din etajul alpin (1500-1800 m) sunt reprezentate de cetină de negi, ienupăr, jneapăn, afin ,păiuşul roşu, etc. Pe teritoriul parcului naţional există specii de plante sub protecţie strictă oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsită de lege: sângele voinicului, bulbucul de munte, smirdar-întălnit pe locurile stâncoase din etajul alpin, stânjenelul şi brânduşa galbenă.

Informaţii utile

Acces

Accesul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este posibil dinspre:

– Drobeta Turnu Severin-Orşova-Băile Herculane pe DN 6 (E 70) până la staţiunea Băile Herculane şi apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.

– Timişoara-Caransebeş pe DN 6 (E 70) până la Băile Herculane şi apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.

– Tg. Jiu-Baia de Aramă pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua variantă de la intersecţia în localitatea Apa Neagră prin DJ 671 Apa Neagră-Padeş-Cloşani-baraj Valea Mare, la ieşirea din satul Cloşani către Valea Mare km 14,700 aflându-se limita parcului.

-Petroşani-Lupeni-Câmpul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50.

De menţionat că DN 66A care porneşte din Petroşani pe traseul Lupeni-Câmpul lui Neag, pătrunde prin pasul Jiul-Cerna în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei la km 50, coboară la Izvoarele Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfăşoară pe contur lac până la baraj Iovanu, continuă prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud. Gorj în Caraş-Severin la km 100,9, apoi după cca 300 m intră în Jud.  Mehedinţi până la km 109 unde se intersectează cu DN 67D.

De remarcat că între km 50 şi km 59 drumul este momentan impracticabil.

DN 67D vine de la Baia de Aramă, intră în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei în Culmea Mazdronia la km 66, coboară în Valea Cernei unde se intersectează cu DN 66A la km 76,830, continuă pe Valea Cernei până la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde este şi limita Parcului.

Accesul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se mai poate face dinspre Drobeta Turnu Severin şi Orşova prin DJ Iloviţa-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Topleţ din DN 6 prin drumul forestier Bârza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebeş-Timişoara prin DJ Plugova-Globul Rău-Cornereva.

CONTACT:domogled@resita.rosilva.ro;tel. 0255.560.582 ;www.domogled-cerna.ro

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.150.24